4,693 matches
-
iarnă (1941/1942) ofensiva germanilor și a aliaților lor români, unguri și italieni. Cum situația social-economică din țară se deteriorase alarmant în vara lui 1941, Radu Costin strecoară, în 17 august 1941, articolul Vedeta războiului și revoluțiilor: CARTELA, prilej de evocare a Bastiliei, a Petrogradului și a evenimentelor ce au condus la starea precară a populației. [Prin 1942/ 1943 ni se spunea că sistemul cartelelor este inventat de... germanii lui Hitler!] În Mersul războiului din septembrie se proclamă răspicat că este
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
mult mai mult decît un jurnal de creație. El devine, prin intermediul creației, un jurnal de supraviețuire cu multiple niveluri: un copios jurnal de lecturi; un jurnal de amintiri și reverii ce ne poartă, mereu, spre Grădiștea natală; un jurnal de evocări și confesiuni despre familie și prietenii răriți de moarte; un jurnal de observații moral-politice, îndurerate și... sulfuroase; dar, înainte de orice, o cale de acces către intimitatea creatoare a acestui prozator „balcanic” suferind de excesul propriului talent și depreciat - mai ales
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
Pericle Martinescu, Radu Boureanu, Virgil Teodorescu, Oscar Lemnaru, Mircea Pavelescu, Ion Ureche, Vlaicu Bârna, Sașa Pană, Veronica Porumbacu, Aurel Baranga, Vasile Nicolescu și alții. Epistolele trimise poetului, prozatorului, eseistului și memorialistului Pericle Martinescu (1911-2005) impresionează printr-o dezarmantă sinceritate, prin evocarea anilor de studenție și, desigur, prin câteva creionări memorabile a vieții universitare interbelice. Un caz singular îl reprezintă Ion Ureche, coleg și bun amic al lui Pericle Martinescu, cât și al lui Tașcu Gheorghiu, ce devenise unul dintre cei mai
Întregiri la biografia lui Tașcu Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5302_a_6627]
-
retorice grandilocvente. Pur și simplu, rândurile despre cele două cenacluri studențești sunt gândite cu un amestec de onestitate, decență și jovialitate care, ele singure, garantează excelența. Sunt niște „tablouri de familie” foarte exacte și, în definitiv, foarte calde. Ca și evocarea prietenilor dispăruți (Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Ion Dumitriu), în care sunt convocate amintiri de tot soiul, inclusiv prin intermediul unor glose fotografice, și în care, lucru rar, patetismul nu își face loc. Nefiind, eu, mare amator de ferpare scriitoricești (de obicei
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
o slugă a bozgorilor". Serbările naționale "Țebea" 2013 sunt închinate memoriei lui Avram Iancu. La Complexul Istoric din Țebea, comuna Baia de Criș, a avut loc ceremonialul public care a cuprins depuneri de coroane, o slujbă religioasă de pomenire, o evocare istorică și mesajele autorităților. Cu ocazia depunerii de coroane de flori, la 141 de ani de la moartea lui Avram Iancu, Traian Băsescu a fost huiduit de un grup de persoane. Președintelui i s-a strigat "Demisia", "Rușine", "Jos Băsescu". De
Vadim, despre huiduieli: Băsescu e perceput ca o slugă a bozgorilor by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35318_a_36643]
-
ce importă locul? Cît despre data vechimii ei, N. Iorga credea că n-ar atinge două sute de ani, pe cînd alții o cred obîrșită din adîncimi imemoriale. Cert este numai că dacă încă din prima ei formă, balada conținea sublima evocare a Morții nupțiale, autorul anonim a fost un poet de geniu, în cadrul literaturii orale universale. Dacă însă succesivele momente ale baladei sînt opera timpului și a colaborărilor mereu anonime, valoarea ei excepțională ar reflecta geniul întregului popor și atunci n-
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
protagoniștilor... bat filmul. Din memoriile lui Alexandru Șerban putem afla o serie de amănunte pasionante despre biografia tatălui său, personaj puternic, cu o existență tumultuoasă, ctitor al învățământului superior agronomic la Cluj (acesta murise înainte de nașterea mea, așa încât îmi limitez evocarea doar la soția care i-a supraviețuit 30 de ani). Deși relatările despre mamă îmi par mai lacunare, ele sunt cel puțin la fel de incitante. Părintele Marioarei, Iosif Blaga, fusese primul intelectual cu studii universitare din Lancrăm. Era văr de-al
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
se află și cei ce-au ales granița ficțiunii cu alte genuri literare. Volumul masiv publicat de Editura Vellant - De la Muntele Sfânt de William Dalrymple (traducere din limba engleză de Raluca Cimpoiașu, 592 pag.) este jurnal de călătorie inițiatică și evocare istorică, împletind impresii personale și mărturii ale trecutului. Pe urmele călugărilor porniți în anul 587 să străbată lumea bizantină, culegând înțelepciunea pustnicilor și a părinților din deșert, înaintea de expansiunea Islamului, călătorul modern le reia traseul mediteraneean, din Turcia până în
Alte noutăți de la Bookfest by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3537_a_4862]
-
greu de înțeles rostul unor astfel de declarații de intenție la un poet matur și stabil valoric). Acestea din urmă formează, după părerea mea, nucleul dur al cărții. Narativitatea intră într-un tandem reușit cu un anume tip de livresc. Evocarea lumii literare afine lui ar putea fi interpretată ca o formă tardivă de pact cu minimalismul cotidian al tinerei generații de poeți. Apar, de altfel, multe nume d’antan, în conjuncturi anecdotice: Nichita Stănescu, Ion Drăgănoiu, Tomozei, Marius Robescu, Petre
Palinodii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3552_a_4877]
-
dat seama de valoarea celui dispărut, pe care până atunci îl trataseră cu destulă pasivitate, și au încercat să îndrepte neglijența intervenită, poate și din cauza lui Creangă însuși, a firii sale multiple, destul de greu clasabile. Așa se explică șirul de evocări ce încearcă să reconstituie portretul acestuia, din perspective diverse, de la A. D. Xenopol și Gr. I. Alexandrescu la Iacob Negruzzi și George Panu. N. Iorga este primul exeget care îl așează pe Creangă, încă din anul imediat următor morții sale, în
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
estetice a celor două poezii: Durere de Nichifor Crainic și Durerea de Vasile Voiculescu, le reproducem aici. Iar pentru o mai bună înțelegere a ceea ce a însemnat Alexandru Vlahuță pentru tânăra generație de scriitori este imperios necesar a se reciti evocarea lui Vasile Voiculescu - La Bârlad în Lamura, 2, nr. 4, ianuarie 1921, p. 262-267.
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
printre nervuri și cu promisiunea unui miez fabulos”) și mai ales prin aducătoarea lor, o fetiță de 12-13 ani, versiune de Lolită „jitană”, care apare din când în când pentru a oferi ispititoarele fructe. Ambianța marină erotizată se împlinește prin evocarea smochinelor miezoase și a purtătoarei lor pe tipsie. Acesta este cadrul în care adulterul se săvârșește, protagoniștii fiind împinși în păcat de o răvășitoare patimă carnală izbucnită în ei de cum s-au văzut. Paul, un tânăr scriitor cunoscut, Alicia, o
Noul romancier by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3732_a_5057]
-
eroii sunt și gurmanzi, iubitori de festinuri, băutori cu mari voluptăți de vin roșu asociat diversităților culinare. Ca și amorul mesele îmbelșugate constituie pentru ei un ritual, un prilej de trăire intensă. Romancierul este de altfel, observăm, un expert în evocarea prânzurilor bogate, a ospețelor rafinate care fac deliciul eroilor săi și, prin extindere, putem să credem că și al său: „Patronul restaurantului ne pusese cu siguranță gând rău. Nici nu ne încălzisem bine de la vin, că fetele lui au început
Noul romancier by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3732_a_5057]
-
multă notorietate? La prima vedere răspunsul e afirmativ: totul dintr-o biografie poate fi ecranizat, la fel cum totul poate fi romanțat. În realitate, ficțiunea de origine biografică are o limită a cărei cauză e dublă: 1) schimbarea unghiului de evocare și 2) condiția creatorului de ficțiune. La primul punct nu poți să nu-ți amintești de rezerva cu care G. Călinescu privea încercările de romanțare a biografiilor, argumentul lui bizuindu-se pe o dihotomie tare: biografia are ca erou geniul
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
romanul are ca erou omul comun. Altfel spus, ca să scrii o biografie trebuie să urmărești împlinirea unei calități de excepție în cadrul unui destin rar, în vreme ce romanul cere înfățișarea unui tip omenesc, de obicei mediocru și cel mai adesea negativ. O evocare biografică nu merită decît o persoană care s-a remarcat printr-o virtute deosebită (Eminescu, Newton sau Napoleon), în vreme ce romanul poate suporta ca subiect o ființă cît de anodină, cu condiția să fie întruparea unui caracter pregnant: ambițiosul, gelosul, invidiosul
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
dedesubt e sensibilitatea, rafinamentul riguros al scriiturii, plăcerea istorisirii și o anume nostalgie, discret pigmentată ironic, pentru fetișurile retro ale trecutului legat de prezent prin fire genealogice subtile. Textul din Toate bufnițele curge în flux continuu, la persoana întîi a evocării, fără dialoguri și fără ruperi de ritm. Scriitura este calmă, elaborată și bine strunită, de o frumusețe clasică, iar relatările - pline de naturalețe, fără a fi propriuzis colocviale - își refuză orice podoabe ostentative, ca și (cu două- trei excepții) orice
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
dedică personalității acestui strălucit scriitor optzecist, acum, la trecerea sa în neființă. Semnează Andrei Bodiu, Caius Dobrescu, Romulus Bucur, Rodica Ilie, Ruxandra Ivăncescu, Cezar Gheorghe, Adina Dinițoiu, Cătălin Badea-Gheracostea, Georgeta Moarcăș și Radu Vancu. Iată două scurte fragmente din tulburătoarea evocare a lui Andrei Bodiu: „Tracasat de navetă și de conformismul dement al unei epoci demente, Mușina găsise un subterfugiu în producția de flori. Împreună cu mama și cu fratele lui, dar și cu prietena care i-a devenit soție, Tania, au
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
augustă: „Este o invitație la a medita asupra valorilor medicinei românești, astăzi, la peste 150 de ani de la înființarea în 1857, de către Carol Davila, a Școlii Naționale de Medicină și Farmacie din București.” (p. 17) Intenția, nobilă în motivația de evocare a trecutului medical, a dat naștere unei cărți a cărei atmosferă e în contrast cu aerul de cimitir care domnește azi în tagma medicală. Căci niciodată medicii nu au fost mai umiliți în România ca acum, în secolul XXI. Răniți în orgoliul
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
Nicolae Scurtu Biografia și bibliografia poetului, prozatorului, dramaturgului, memorialistului și cărturarului prelat Valeriu Anania (1921-2011) încep să intereseze și să preocupe, intens, pe cercetătorii și istoricii literari, odată cu intrarea sa în eternitate. Necrotextele, amintirile, mărturiile și evocările care s-au publicat, la trecerea sa într-o altă lume, constituie, desigur, un moment important, de unde trebuie să înceapă lectura și relectura operei literare și teologice, spre o mai dreaptă receptare critică și estetică, precum și pentru o mai adecvată
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
parte din volumul Ludmilei Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele, în curs de apariție la Editura Humanitas Fiction, în colecția „Raftul Denisei”, coordonată de Denisa Comănescu. Ca în cazul mai tuturor romanelor și povestirilor scriitoarei ruse, tema majoră a volumului o constituie evocarea vieții unor oameni simpli, cu micile și marile lor drame cotidiene. În dragoste, în credință, în moarte, ele își păstrează însă întotdeauna o undă de seninătate și de umor care le conferă o umanitate incofundabilă. Sunt vieți mărunte, destine neînsemnate
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
acesta”, încât „unele poezii conțin aproape ostentativ o pedagogie a virtuților pozitive”. Așa se face - observă Petru Poantă - că „ceea ce ni se pare astăzi desuet și anacronic, corespundea atunci așteptărilor publicului”. Într-o poezie cum este cea intitulată Pe deal, „evocarea peisajului rural nu mai e doar o feerie bucolică, așa ca în primele idile și balade, ci consecința reveriilor unui citadin nostalgic. Accentul cade pe melancolie”. Tot așa, în poezia În miezul verii, „atmosfera are o neașteptată tușă metafizică”. Lumea
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
apoi mult timp până când o parte din publicistica lui Panait Istrati a fost scoasă la lumină. O primă selecție a făcut Al. Oprea în volumul Pentru a fi iubit pământul, în 1969, și apoi Alexandru Talex în culegerea de Amintiri. Evocări. Confesiuni, din 1985. După ce Ciprian Moga a realizat o nouă ediție din Cruciada mea sau a noastră, în 1992, un alt pasionat istratian, originar din locul natal al marelui scriitor brăilean, Ion Ursulescu, i-a alcătuit, în 1993, o ediție
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
de antisemitism huligănesc." Articolele din cele trei volume demonstrează că Panait Istrati era stăpân pe mijloacele de expresie, că talentul său înnăscut, cultivat prin necontenite și aprofundate lecturi, se putea exterioriza printr-o varietate de nuanțe compoziționale și stilistice, de la evocarea lirică și patetică la tonalitatea gravă și sarcastică a pamfletului. Articolele sale se caracterizează printr-o vibrație interioară care atrage permanent interesul și participarea afectivă a cititorului.
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
Gabriel Dimisianu Există la Brăila un număr de cercetători literari și istorici care, prin acțiuni convergente, mențin vie memoria culturală a ora- șului (fost) cu salcâmi. Scotocesc arhive, adună și publică documente, texte memorialistice, scriu ei înșiși studii, evocări, eseuri despre lumea și spiritul Brăilei, despre oamenii mari proveniți din acel spațiu. Să dau și câteva nume de istorici literari și cercetători brăileni, activi acolo în prezent: Ionel Cândea și Zamfir Bălan, ei conducând și muzeul orașului, profesorul Toader
Panait Istrati, un personaj reactivat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3830_a_5155]
-
Iorga față de Polonia la izbucnirea celui de al doilea război mondial. Până în prezent reacțiile sale le găsim înserate mai ales în publicațiile pe care istoricul le patrona: Neamul Românesc și Cuget clar (noul "Semănător") și au o notă aparte față de evocările făcute în publicistica internațională. Sunt în felul lor unice. Datorită, în primul rând, sincerității și cordialității lor. Apariția eseurilor respective a început încă din august 1939 prin descrierea "fantomei sângeroase" (p.225), care bătea la ușa omenirii, în ciclul de
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]