12,343 matches
-
rămânea practic nesancționată, cauza de agravare fiind în foarte multe situații ignorată de instanțe în stabilirea pedepsei rezultante, din cauza faptului că sporul de pedeapsă prevăzut de lege avea un caracter facultativ, așa încât noul Cod penal răspunde unei puternice exigențe sociale, aceea de a reglementa mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional. Potrivit expunerii de motive la proiectul Legii privind Codul penal, „într-un stat de drept, întinderea și intensitatea represiunii penale trebuie să rămână în limite
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
a produs efecte juridice. Prin urmare, odată cu soluția de constatare a neconstituționalității sub rezervă de interpretare, în mod implicit, revocarea se poate face numai într-un anumit termen, variabil, de la caz la caz, dar care se încadrează în exigențele Legii nr. 554/2004, astfel că aspectele criticate reprezintă chestiuni de interpretare și aplicare a legii pe care Curtea Constituțională nu are competența de a le soluționa. ... Sintetizând, Curtea Constituțională a reținut prin decizia mai sus arătată că trebuie realizată o
DECIZIA nr. 915 din 21 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271378]
-
sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
art. 386 din Codul de procedură penală, aceasta urmând să fie singura interpretare obligatorie, în virtutea art. 147 alin. (4) din Constituție, în procesul de interpretare și aplicare a acestor dispoziții legale. Privite individual, fiecare dintre cele două texte corespund exigențelor de constituționalitate examinate în prezenta cauză, însă doar coroborate și aplicate în ipoteza schimbării încadrării juridice într-o faptă pretabilă împăcării părților, ulterior citirii actului de sesizare a instanței, acestea capătă, prin interpretare sistematică, valențe neconstituționale. Prin urmare, Curtea va
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
din interpretările eronate și izolate ale unor instanțe judecătorești. Prin urmare, competența Curții Constituționale este angajată atunci când există o practică judiciară divergentă și continuă, fără a fi izolată, în care una dintre interpretările date normei în cauză este contrară exigențelor Constituției. Cu alte cuvinte, criteriul fundamental pentru determinarea competenței Curții Constituționale de a exercita controlul de constituționalitate asupra unei interpretări a normei juridice este caracterul continuu al acestei interpretări, respectiv persistența sa în timp, în cadrul practicii judiciare, așadar, existența
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
care să releve un anumit grad de acceptare la nivelul instanțelor. De aceea, Curtea Constituțională este abilitată să intervină atunci când este sesizată cu privire la existența unei practici unitare/neunitare de interpretare și aplicare a legii de natură a încălca exigențele Constituției, iar interpretările izolate, vădit eronate, nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, ci al controlului judecătoresc (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
o cale de atac împotriva hotărârii unui organ cu activitate jurisdicțională, aceasta nefiind susceptibilă de apel, potrivit art. 466 alin. (3) din Codul de procedură civilă. “ ... 61. În acest context, modalitatea în care a fost formulată sesizarea nu se circumscrie exigențelor avute în vedere de legiuitor atunci când, reglementând sediul materiei acestui mecanism de unificare, a prevăzut faptul că prima analiză a îndeplinirii condițiilor de admisibilitate trebuie realizată chiar de titularul sesizării. Acesta va putea solicita instanței supreme pronunțarea unei hotărâri
DECIZIA nr. 32 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270692]
-
executa, prin aplicarea unei amenzi civile stabilite pe zi de întârziere până la data executării. Prin exercitarea acestei constrângeri cu caracter pecuniar se urmărește contracararea manoperelor abuzive, tinzând la tergiversarea îndeplinirii obligațiilor asumate de debitor, în vederea asigurării celerității ca exigență imperativă a executării silite. Așa fiind, ar fi ilogic și contrar finalității urmărite ca încheierea de obligare a debitorului la plata amenzii civile să fie supusă unor căi de atac. Consacrarea caracterului definitiv al acestei încheieri este deci în deplină
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 29 martie 2013. ... 16. Prevederile constituționale considerate încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și principiul legalității, în componenta privind exigențele de calitate a legii, ale art. 16 alin. (1) referitoare la principiul egalității în drepturi, ale art. 31 privind dreptul la informare și ale art. 73 alin. (3) lit. j) în temeiul căruia statutul funcționarului public se reglementează prin lege
DECIZIA nr. 258 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270814]
-
Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 - act normativ anterior Legii nr. 360/2002 - nu mai corespunde noii opțiuni a legiuitorului exprimate prin stabilirea unui nou statut juridic al polițistului prin această din urmă lege, devenind astfel anacronică și generând incoerență legislativă, incompatibilă cu exigențele principiului supremației Constituției, al legalității și al securității juridice, consacrate de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 31. În concluzie, Curtea Constituțională va admite excepția de neconstituționalitate și va constata că dispozițiile art. 9 teza finală din Ordonanța Guvernului nr.
DECIZIA nr. 258 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270814]
-
întrucât în baza lor au fost emise ordine nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dispozițiile art. 70 din Legea nr. 360/2002 conțin suficiente elemente, exprimate prin noțiuni clare și într-un limbaj coerent, simplu și concis, ce corespunde exigențelor de calitate legislativă stabilite de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, astfel încât destinatarul lor să își poată adapta în
DECIZIA nr. 258 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270814]
-
sale reale, astfel încât Curtea a considerat că există o situație extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituție. Pentru aceste motive, Curtea a constatat că reglementarea criticată nu aduce atingere dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, îndeplinind exigențele urgenței și ale situației extraordinare. ... 26. În ceea ce privește critica potrivit căreia nu a fost respectată procedura de intrare în vigoare, întrucât, conform art. 115 alin. (5) din Legea fundamentală, ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea
DECIZIA nr. 637 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270968]
-
art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție indică autoritatea competentă să reglementeze infracțiunile - Parlamentul, respectiv Guvernul pe calea delegării legislative constituționale, relațiile sociale reglementate, procedura și majoritatea de vot necesare incriminării, dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție implică exigența ca infracțiunile și pedepsele să fie stabilite numai printr-un act normativ cu forță de lege - „în temeiul legii“, iar prin trimiterea la „condițiile legii“ trebuie realizată coroborarea cu art. 1 alin. (5) din Constituție care consacră principiul legalității și
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
tăiere/sustragere de arbori îl reprezintă pomii de Crăciun fiind unul neclar, arbitrar, astfel că destinatarul normei nu poate să își adapteze conduita, în funcție de ipoteza normativă a legii. În consecință, instanța judecătorească apreciază că prevederile legale criticate nu respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii, respectiv nu întrunesc condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate, fiind contrare dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că instanța judecătorească apreciază că dispozițiile de lege criticate nu respectă exigențele constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, fapt ce se răsfrânge și asupra principiului legalității incriminării. Referitor la claritatea și previzibilitatea normelor legale, Curtea a reținut că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
a Guvernului nr. 85/2006 sunt norme tehnice, care oferă criterii concrete, precise și riguroase de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, cu ajutorul cărora, ulterior, instanța judecătorească, într-un cadru procesual care satisface toate exigențele impuse de Constituție și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în ceea ce privește respectarea dreptului la un proces echitabil, va putea aprecia în mod obiectiv cu privire la încadrarea faptelor în categoria infracțiunilor sau a
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate. Astfel, Curtea a constatat că incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni ține de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. În acest sens, Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită, Curtea putând cenzura opțiunea legiuitorului numai dacă aceasta contravine principiilor și exigențelor constituționale. De asemenea, Curtea a constatat că
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. În acest sens, Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită, Curtea putând cenzura opțiunea legiuitorului numai dacă aceasta contravine principiilor și exigențelor constituționale. De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, așadar, Parlamentul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale, decât cu respectarea normelor și
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
consecința repercutării cauzelor de imparțialitate ale judecătorilor tribunalului și asupra judecătorilor curții de apel, ca instanță chemată să se pronunțe asupra imparțialității tribunalului, se susține că dispozițiile art. 71 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale. ... 8. Se arată că exigența de imparțialitate a tribunalului, dincolo de raportarea sa la puterea legislativă și la cea executivă, trebuie să existe și în raport cu părțile și cu împrejurările cauzei. Se arată că, în evaluarea acestor criterii, trebuie avute în vedere influențele care
DECIZIA nr. 599 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270477]
-
9. Sunt menționate, totodată, aspecte de fapt din cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, susținându-se că curtea de apel învestită cu soluționarea cererii de strămutare nu poate satisface, prin soluțiile pe care le poate pronunța, exigențele unui tribunal imparțial, întrucât nu poate strămuta cauza la un alt tribunal decât cel/cele din circumscripția sa, iar în privința judecătorilor din cadrul acestora din urmă există aceleași suspiciuni de lipsă de imparțialitate. ... 10. Curtea de Apel Bacău - Secția penală
DECIZIA nr. 599 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270477]
-
lipsite de proporționalitate, unul dintre criterii fiind tocmai dispozițiile din Codul penal din 1969 care reglementau aceeași infracțiune. ... 6. Curtea Militară de Apel București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispozițiile art. 415 din Codul penal respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii, întrunind condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului
DECIZIA nr. 49 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270496]
-
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014
DECIZIA nr. 49 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270496]
-
altor acte care au incidență în ceea ce privește serviciul de intervenție), se pot determina înțelesul sintagmei „serviciu de intervenție“, precum și persoanele care fac parte din categoria subiecților activi care pot săvârși infracțiunea de încălcare a consemnului, fiind respectate exigențele constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea actelor normative. ... 23. Astfel, atât organele judiciare chemate să aplice legea penală, cât și persoanele cu o educație medie, apelând, eventual, la interpretarea dată de către un profesionist, pot stabili dacă faptele săvârșite pot
DECIZIA nr. 49 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270496]
-
eventual, la interpretarea dată de către un profesionist, pot stabili dacă faptele săvârșite pot fi plasate în sfera de incriminare a normei penale prevăzute la art. 415 alin. (1) din Codul penal, putându-și adapta actele și, respectiv, conduita la exigențele dispozițiilor legale analizate. ... 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din
DECIZIA nr. 49 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270496]
-
Curtea a constatat (paragrafele 14-20 din decizia menționată) că în jurisprudența sa a statuat, în mod constant, că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prevăzut de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe procedurale. De asemenea, Curtea a subliniat că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime
DECIZIA nr. 23 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270591]