115,500 matches
-
și de fragilizarea, în ultimii ani, a potențialului natural agro - productiv. Utilizate dezorganizat, fără o încadrare juridică eficientă și fără preocupări de amenajare durabilă, suprafețe extinse nu au mai putut fi utilizate ca teren arabil, fără riscul degradării iremediabile, încât exploatarea extensivă prin creșterea animalelor, mai ales a cornutelor mici, poate fi mai profitabilă. În privința suprafețelor pomi - viticole se remarcă o restrângere datorită, în primul rând, costului pe care-l presupune întreținerea unei plantații sistematice, cunoscute fiind slabele posibilități financiare ale
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
lor avansate. Desigur, nu au lipsit nici cazurile în care dezafectarea suprafețelor pomi - viticole urmează repunerii în drepturi a foștilor proprietari. Raritatea inițiativei particulare, blocată și de sărăcie, conduce, deocamdată, la o luptă inegală între cele două forme principale de exploatare a pământului (respectiv, pășuni și plantații pomi - viticole), cele mai multe suprafețe dezafectate de vii și livezi regăsindu-se astăzi la categoria pășuni. 3. STRUCTURA UTILIZĂRII ACTUALE. În conformitate cu statistica accesibilă la nivel comunal (în anul 2002), din totalul de 110 km2 cât
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de tipul: Nu cumva sistemele de resurse erau exploatate irațional și aveau să intre oricum în criză? Nu cumva „societățile anonime forestiere”, cum le numește Stahl, au pătruns cu ușurintă tocmai pentru că nu s-au confruntat cu un sistem de exploatare a bunurilor bine organizat? Nu cumva aceste societăți s-au așezat peste o lipsă de organizare? Dacă este așa, care sunt condițiile care au făcut totuși ca sistemele respective de resurse să fie sustenabile până la pătrunderea capitalismului? Cadrul de analiză
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și diverse amenajări cum ar fi crescătoriile de pește, morile și, mai târziu, gaterele. În studiul lui Stahl (1998, vol. I, pp. 211-298) se menționează că folosirea apei pentru irigarea terenurilor agricole este extrem de rară. Dat fiind gradul mic de exploatare a sistemelor de resurse, în sensul numărului mic de tipuri de resurse folosite, coroborat cu numărul redus, comparativ cu cel de azi, de apropriatori, sistemele de resurse erau sustenabile, iar resursele regenerabile. Această afirmație va fi nuanțată pe parcursul analizei. b
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pp. 257-298). Astfel de amenajări aveau rolul de a garanta accesul și disponibilitatea resursei respective. Aceste construcții măreau gradul de complexitate al managerierii resurselor respective. În cazul nostru, îngrădirea locurilor de pășunat punea probleme de organizare atunci când terenul trecea în exploatare agricolă. j) O altă problemă de organizare creată de aceste amenajări era construirea de drumuri de acces către toate sistemele devălmașe de resurse. Înainte de existența respectivelor îngrădiri, oricine putea trece pe oriunde, dar după construirea lor a apărut preocuparea pentru
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în comun va fi analizată prin punerea în oglindă a informațiilor extrase din studiul lui Stahl (1998) cu elementele de analiză teoretizate de Ostrom și colaboratorii săi, precum și cu caracteristicile situațiilor de guvernare despre care aceasta consideră că generează o exploatare sustenabilă a resurselor. Astfel, în cele ce urmează, voi puncta cadrul de analiză necesar pentru demersul de față. În primul rând, sistemele de guvernare sunt analizate de Ostrom și colaboratorii săi (2002) raportat la trei niveluri de acțiune: • Nivelul operațional
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
publice? • Reguli de recompensă/pedeapsă. f) Atributele bunurilor. Pe lângă atributele de exclusivitate și rivalitate, Kiser și Ostrom (2003, pp. 69-70; vezi și Ostrom, 2007, pp. 19-21) mai iau în discuție problema posibilității măsurării bunurilor - care afectează foarte mult strategia de exploatare a bunurilor - și pe cea a gradului de alegere - bunurile publice nu prea lasă loc de alegere în privința consumării lor; simpla existență a unui astfel de bun poate forța indivizii să-l consume. g) Atributele comunității se referă la nivelul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
tehnologică de a utiliza la maximum resursele, sistemele de resurse, în special pădurile, nu erau considerate bunuri comune în sine și nu erau împărțite pe sate. Această formă de organizare poartă numele de devălmășie de ocol. Odată cu mărirea capacității de exploatare a sistemelor de resurse, ele vor fi împărțite pe sate, iar locuitorii fiecărui sat vor deține în comun partea din sistemul de resurse care le revine. Într-o ultimă etapă apar proprietățile private. 2.3.1. Satul devălmaș arhaic și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
al vitelor satului - chiar de la un sat la altul” (Stahl, 1998, vol. I, p. 13). Fiecare gospodărie practica agricultura pe fiecare dintre cele trei zone agricole menționate - locul de lângă casă, cel de lângă vatra satului și terenurile nedesțelenite. În aceste condiții, exploatarea agricolă autonomă era imposibilă (Stahl, 1998, vol. I, p. 13). Această obște omogenă, afirmă Stahl (1998, vol. II, pp. 22-24), conținea însă anumite structuri de organizare care au permis destrămarea acelui echilibru social și apariția unei clase îmbogățite de săteni
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
II, pp. 13-14), apare satul de tip evoluat care începe să cunoască economia de schimb, un sat în cadrul căruia s-au produs diferențieri de avere și drepturi inegalitare care nu se mai întemeiau pe băștinășie, ci pe contracte. Relațiile de exploatare sunt din ce în ce mai accentuate, iar distribuția egalitară a pământului face ușor loc proprietății private. 2.3.2. Nivelul constituțional și nivelul alegerii colective Voi începe analiza propriu-zisă a structurii de organizare și a modului de guvernare a bunurilor comune prin discutarea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
2.3.2. Nivelul constituțional și nivelul alegerii colective Voi începe analiza propriu-zisă a structurii de organizare și a modului de guvernare a bunurilor comune prin discutarea nivelului constituțional și a celui al alegerii colective, întrucât acestea influențează modul de exploatare al tuturor sistemelor de resurse. Principalele două obligații ale obștii față de stat constau în plata birului și asigurarea ordinii publice. Statul cerea birul pe sat, iar aprecierea puterii de plată a fiecărui contribuabil se făcea de către obște. Este interesant de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
la administrare prin organe de stat, au rămas totuși rămășițe ale vechiului sistem”. În lipsa acestui test empiric voi încerca, pe baza analizei celor trei niveluri de acțiune și a elementelor de interdependență specifice, să concluzionez dacă modul de guvernare și exploatare a bunurilor comune înainte de pătrunderea capitalismului și proprietății private era sustenabil sau nu. După ce în acest paragraf am analizat nivelul constituțional și cel al alegerii colective, voi trece în cele ce urmează la analiza celui operațional. 2.3.3. Nivelul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
trece în cele ce urmează la analiza celui operațional. 2.3.3. Nivelul operațional Discuția asupra nivelului operațional va fi separată pe tipuri de sisteme de resurse, analiza conținând elemente specifice tuturor celor trei niveluri pe măsură ce se întrepătrund în reglementarea exploatării unui sistem sau a altuia. 2.3.3.1. Terenurile cu destinație agricolă și de pășunat Aflăm de la Stahl (1998, vol. I, pp. 22-23, 52, 84-85) că, în satele aservite, împărțirea terenului sătesc este reglementată de către nivelul constituțional prin legea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sistemele de resurse, voi analiza în continuare modul în care aceste sisteme de resurse erau exploatate, respectiv regulile operaționale care funcționează în reglementarea acelor situații. Evoluția tehnică a agriculturii a avut loc în patru trepte: (1) prima etapă corespunde unei exploatări primitive bazate pe desțelenire și defrișare permanentă. În lipsa unor tehnici avansate, terenurile astfel obținute puteau fi exploatate un număr limitat de ani, întrucât deveneau infertile și erau abandonate; (2) a doua etapă corespunde unei exploatări mai îndelungate a unui teren
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
1) prima etapă corespunde unei exploatări primitive bazate pe desțelenire și defrișare permanentă. În lipsa unor tehnici avansate, terenurile astfel obținute puteau fi exploatate un număr limitat de ani, întrucât deveneau infertile și erau abandonate; (2) a doua etapă corespunde unei exploatări mai îndelungate a unui teren, dar nu numai în scopuri agricole. După un an de culturi de cereale, terenul respectiv era lăsat să se odihnească și să crească iarbă; (3) a treia etapă este ceva mai elaborată, constând în alternanța
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
agricole derivau din necesități sociale. Tehnica desțelenirilor și defrișărilor permanente a fost posibilă doar atâta timp cât grupul era foarte restrâns și închis. Tehnicile specifice următoarelor etape au apărut ca urmare a presiunilor demografice care au dus la necesitatea prelungirii posibilității de exploatare a aceluiași teren pe perioade mai lungi și apoi permanent. Astfel, apare și obligația tuturor de a lăsa miriștile drept izlaz la dispoziția tuturor locuitorilor satului. Prin urmare, dacă în prima etapă intervenția obștii asupra exploatărilor agricole era aproape inexistentă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
necesitatea prelungirii posibilității de exploatare a aceluiași teren pe perioade mai lungi și apoi permanent. Astfel, apare și obligația tuturor de a lăsa miriștile drept izlaz la dispoziția tuturor locuitorilor satului. Prin urmare, dacă în prima etapă intervenția obștii asupra exploatărilor agricole era aproape inexistentă, în următoarele etape ea se accentuează, iar deciziile operaționale devin din ce în ce mai reglementate de nivelul alegerii colective și chiar și de nivelul constituțional, după cum vom vedea mai jos. „Tehnica moinei sălbatice silvo-pastorale” este cel mai puțin reglementată
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
folosirea lor alternativă pentru producerea fânului și a cerealelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 271). Mai reglementat, „dubletul tehnic al moinei și desțelenirii permanente” constă în alternarea iarbă-cereale urmărită câțiva ani la rând fără un ritm precis, căutând a duce exploatarea locului până la completa lui secătuire și pregăting din vreme, prin desțelenire, alte noi terenuri. După desțelenire, se seamănă cereale, în al doilea an se seamănă cereale în prosie, iar în al treilea în răsprosie, după care locul este părăsit 10-15-20
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
se înierba. Apare și varianta pășunilor artificiale în care, în loc să se lase pământul să se înierbeze de la sine, agricultorul seamănă iarbă în ultima cereală a rotațiunilor (Stahl, 1998, vol. I, p. 273). „Tehnica folosirii agricole a închisorilor pastorale” consta în exploatarea agricolă a terenurilor de păscut, întrucât acestea deveneau fertile. (Stahl, 1998, vol. I, pp. 275-276) Tot cu scopul de a fertiliza terenul, se practica și tehnica pârjolului, care ajunge să fie reglementată de domnie din cauza riscului de a provoca pagube
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
timp porțiunea de gard la țarină, era luat cu forța de nimesnic și dus la acel loc, unde era bătut cu o nuia până ce-și făcea datoria.” (Stahl, 1998, p. 277) Astfel, pentru a putea fi menținută această tehnică de exploatare, apar reguli de pedeapsă. Tot cu acest scop apar și reguli de cuprindere mai stricte. Așadar, exploatarea agricolă în țarină nu putea fi făcută după preferințele individuale ale fiecăruia. În primul rând, suprafața de teren aflată la dispoziția fiecăruia nu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
unde era bătut cu o nuia până ce-și făcea datoria.” (Stahl, 1998, p. 277) Astfel, pentru a putea fi menținută această tehnică de exploatare, apar reguli de pedeapsă. Tot cu acest scop apar și reguli de cuprindere mai stricte. Așadar, exploatarea agricolă în țarină nu putea fi făcută după preferințele individuale ale fiecăruia. În primul rând, suprafața de teren aflată la dispoziția fiecăruia nu mai este „după puteri”, ca în cazul desțelenirilor și defrișărilor, iar munca pe aceste terenuri este coordonată
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ceea ce se transfera către moștenitori era mai mult un drept de a exploata o parte, definită abstract, din terenul satului. Acest fapt nu se datora atât formei de proprietate în comun asupra terenurilor, cât tehnicilor agricole rudimentare care nu permiteau exploatarea an de an a aceleiași parcele. Prin urmare, nici nu ar fi fost avantajos din punct de vedere economic ca o gospodărie să aibă definit exact terenul care îi revenea spre exploatare. Devălmășia era, după cum afirmă Stahl, provocată de mijloacele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
terenurilor, cât tehnicilor agricole rudimentare care nu permiteau exploatarea an de an a aceleiași parcele. Prin urmare, nici nu ar fi fost avantajos din punct de vedere economic ca o gospodărie să aibă definit exact terenul care îi revenea spre exploatare. Devălmășia era, după cum afirmă Stahl, provocată de mijloacele tehnice care necesitau mobilitate în stabilirea locului culturilor. Forma de proprietate care seamănă cel mai mult cu proprietatea privată, dar este totuși departe de a o putea numi astfel este stăpânirea locurească
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
norma puternic internalizată de toți conform căreia obștea are întâietate asupra intereselor private. Stăpânirile locurești, deși mai stabile ca alte terenuri agricole, nu erau nici ele permanente din cauza imposibilității tehnice de a menține mulți ani la rând același teren în exploatare agricolă. Odată cu apariția tehnicilor de exploatare perpetuă, stăpânirile locurești se permanentizează, devin ocini. „Un alt factor de apariție a ocinilor a fost creșterea populației, care face mai acută lupta de concurență dintre gospodării și, în special, diferențierea populației în bogați
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
căreia obștea are întâietate asupra intereselor private. Stăpânirile locurești, deși mai stabile ca alte terenuri agricole, nu erau nici ele permanente din cauza imposibilității tehnice de a menține mulți ani la rând același teren în exploatare agricolă. Odată cu apariția tehnicilor de exploatare perpetuă, stăpânirile locurești se permanentizează, devin ocini. „Un alt factor de apariție a ocinilor a fost creșterea populației, care face mai acută lupta de concurență dintre gospodării și, în special, diferențierea populației în bogați și săraci. Tragerea de garduri, care
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]