65,670 matches
-
Ebrietas ..., p. 10-12; apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 309. footnote>. Νηφάλιος μέθη este un termen propriu filonic și constă într-o stare mistică ce se îndeplinește prin unirea spiritului uman cu ființa lui Dumnezeu. Această expresie<footnote La care teologii ortodocși dintotdeauna nu subscriu întru totul. footnote>, cu multe modificări a trecut în patristică: lipsește la Clement Alexandrinul, Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Grigorie de Nazianz<footnote D. Fecioru, recenzie la H. Lewy, Sobria ebrietas
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Fraza beție a spiritului a fost deosebit de răspândită în limbajul elenistic, în special în cadrul scrierilor hermetice (acele scrieri care se refreau la Hermes, ce circulau sub numele de Hermes Trismegistus), iar Jean Daniélou sugerează că de aici a împrumutat Filon expresia (Platonisme ..., p. 290). Totuși, Wolfson preferă să noteze că referința la beția trează din lucrarea lui Filon ia naștere dintr-o comparație cu extazul adus voluntar prin ingurgitarea de vin tare în cultul lui Dionisos. „Termenul utilizat pentru descrierea nebuniei
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX Luminița Virginia Burcă Privită în ansamblul culturii muzicale românești, muzica de cameră ocupă un loc însemnat. Literatura existentă, variată din punct de vedere al problematicii și al modalităților specifice de expresie, include lucrări de certă valoare, înzestrate cu o remarcabilă forță emoțională. Acum se înregistrează pulsul unor ani în care interesul pentru cele mai diferite forme ale genului instrumental de cameră a fost deosebit de viu. Modalitatea camerală de afirmare a emoției
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
acestora către realizarea unei arte adânc înrădăcinate în solul atât de fertil al culturii autohtone, într-un cuvânt, crearea unei arte profund originale. Afluxul de modernitate ce caracterizează o creație, dinamică prin varietatea temelor propuse și a mijloacelor sale de expresie, conduce la apariția unui proces de configurare a unei școli distincte, care să consolideze, să accentueze constantele și variabilele unei deveniri ascendente în muzica cvartetului românesc. Momentul, stadiul temporal la care ne referim a fost stimulat și impulsionat de aportul
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
fa major (scris în 1914), de Dimitrie Cuclin (1885- 1978) deschide șirul cvartetelor românești. Această compoziție, concepută în genul de specificitate contrapunctică, surprinde prin acuratețea scriiturii instrumentale. În cvartet distingem un ethos distinct, naiv-clasic, vestitor al unui neoclasicism românesc de expresie lirică. Părțile componente ale lucrării, Preludiu, Coral și variațiuni; Fugă, Scherzo și Final, alcătuiesc un ansamblu cu importante aspecte inedite. În 1921, Alfred Alexandrescu (1893- 1959) compune un Allegro pentru Cvartet de coarde sub formă de sonată, în care ne
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
românesc” pentru pian și vioară, op.25 de George Enescu. În același an, Mihail Jora (1891- 1971) compune Cvartetul de coarde în mi minor, op.9. El a inaugurat o nouă fază în precizarea tipologică a cvartetului de coarde de expresie românească, prefigurând linii directoare. Remarcăm câteva caracteristici: accentuarea travaliului tematic dimensionarea indiciilor rapsodice concretizarea și diferențierea formelor îi conferă relief unui ciclu unitar bogată în evenimente și situații contrastante organizarea întregului pe temeiul conceptului monotematic părțile mediane îi oferă calitatea
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
să se vadă noaptea, Într-o odaie, o lumânare... stinsă?! În acest paradox Îl lasă editorii pe Eminescu schimbând un biet semn dintr-un singur cuvânt, pe i cu â/Î. Este limpede că avem de-a face cu o expresie de limbă, luminarea-i stinsă Înseamnă exact ce Înseamnă astăzi lumina-i stinsă. Expresia are alt sens decât cuvintele din care este compusă. Dați-vă seama, stimați cititori, ce ar Însemna ce Înseamnă, de fapt modernizarea În serie, mecanică, a
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
lasă editorii pe Eminescu schimbând un biet semn dintr-un singur cuvânt, pe i cu â/Î. Este limpede că avem de-a face cu o expresie de limbă, luminarea-i stinsă Înseamnă exact ce Înseamnă astăzi lumina-i stinsă. Expresia are alt sens decât cuvintele din care este compusă. Dați-vă seama, stimați cititori, ce ar Însemna ce Înseamnă, de fapt modernizarea În serie, mecanică, a cuvintelor, câte expresii de limbă se desființează, câte paradoxuri citim, gândim și trăim. Din
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
luminarea-i stinsă Înseamnă exact ce Înseamnă astăzi lumina-i stinsă. Expresia are alt sens decât cuvintele din care este compusă. Dați-vă seama, stimați cititori, ce ar Însemna ce Înseamnă, de fapt modernizarea În serie, mecanică, a cuvintelor, câte expresii de limbă se desființează, câte paradoxuri citim, gândim și trăim. Din păcate, trebuie urmărite pas cu pas toate aceste situații de limbă. Am făcut acest lucru În ediția noastră sinoptică, dar reiau mai explicit, mai pe Înțeles, demonstrațiile „Încifrate” acolo
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
filologic, poziția apostrofului și punctuația. Dacă facem un mic efort, fie și rebusistic, putem să ne dăm seama cum Înțelege fiecare editor În parte imaginea, metafora, cuvintele. În Convorbiri literare avem apostroful strâns, acela care indică forme legate, iar după expresie urmează trei puncte (de suspensie), exact așa: Luminarea-i stinsă'n casă... somnu-i cald. Titu Maiorescu păstrează În prima ediție termenul, dar mărește pragul apostrofului, ca pentru forme disjuncte, și pune virgulă În loc de trei puncte, adică așa (sunt redundant pentru că
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
ce Înșiruire strâmbă: ceva concret, un obiect, alături de abstracțiuni sensibile... Vreau să spun că chestiunile acestea nu țin de gramatică ori de lingvistică, nu se supun regulilor sau normelor care standardizează: este vorba doar de simțul limbii ca atare, o expresie sinonimică la ceea ce se cheamă Îndeobște „filologie”. Când autorul strânge expresia și pune puncte de suspensie după ea este de la sine Înțeles că o izolează, deci construiește mai Întâi atmosfera, lumina stinsă dinăuntru, iar apoi somnul și visul, se păstrează
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
să spun că chestiunile acestea nu țin de gramatică ori de lingvistică, nu se supun regulilor sau normelor care standardizează: este vorba doar de simțul limbii ca atare, o expresie sinonimică la ceea ce se cheamă Îndeobște „filologie”. Când autorul strânge expresia și pune puncte de suspensie după ea este de la sine Înțeles că o izolează, deci construiește mai Întâi atmosfera, lumina stinsă dinăuntru, iar apoi somnul și visul, se păstrează, așadar, constant În zona abstracțiunilor, nu le amestecă În concret. Revenind
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
după suflu sugerează acțiune rapidă. Considerați cele două obiecte În discuție, lampa sau lumânarea, și vedeți cum se stinge fiecare În parte prin suflat asupra lor. Pentru o și mai bună Înțelegere a diferenței dintre sensul cuvintelor și cel al expresiilor, iată Încă două locuri din aceleași poezii. Eminescu are așa: Căci perdelele'ntr'o parte când le dai și De pe fruntea mea cea tristă tu dai vițele'ntr-o parte. Să se observe: În Noaptea (1871) are cratimă În Scrisoarea I
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
parte? Dar cu vițele de păr: le dă pe toate Într-o singură parte, ca și cum i-ar face o cărare marginală? Este clar că aici apostroful strâns cere citirea Împreună iar În intenția poetului avem de-a face cu o expresie de limbă: Într-o parte = la o parte. Poate că odaia nici nu are fereastră cu două perdele, poate că pluralul perdele se referă, aici, la o singură perdea cu franjuri ori foarte bogată, din mai multe pânzeturi adăugate una
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Dacă acest sonet nu ne dă vreo adresă precisă, În schimb poate să ne lămurească În privința luminii din interiorul odăii. Manuscrisul și prima publicare (Nerva Hodoș,1902) ne vorbesc despre luminare: Încet te-ardici și sufli 'n luminare. Este aceeași expresie pe care am Întâlnit-o În Scrisoarea I: Când cu gene ostenite sara suflu'n luminare. Am dedus că acolo este vorba de lampă, poate aceeași din Singurătate (A târziu când arde lampa) și că poetul suflă Încet și prelung
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Limba română este, În fond, singura limbă romanică fără apostrof În scriere. Își poate cineva imagina franceza lipsită de acest semn? Da, dar În anii '5o, anii electrici, nu este așa, lumina nu mai venea de la apus... 3. LUMINA, CA EXPRESIE. Din textele văzute până acum rezultă că În epoca eminescienă erau doi termeni, luminare și lumânare, cu sensuri diferite. Pentru omul secolului al XIX-lea o expresie ca „a stinge lumina” era imposibilă, lumina fiind un principiu și o realitate
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
electrici, nu este așa, lumina nu mai venea de la apus... 3. LUMINA, CA EXPRESIE. Din textele văzute până acum rezultă că În epoca eminescienă erau doi termeni, luminare și lumânare, cu sensuri diferite. Pentru omul secolului al XIX-lea o expresie ca „a stinge lumina” era imposibilă, lumina fiind un principiu și o realitate cosmică; el zicea „stinge luminarea”, gândindu-se la instalația care făcea lumină și care putea fi lampă, candelabru sau chiar lumânare. Modernizându-ne prin Întrebuințarea generală a
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
doar două exemple de vieți asuprite de “ciudățeniile Sub-Directorului-Ajutor”, șef care “nu suporta să vadă pe cineva mâncând sau bând În incinta serviciului său. I se părea o Înjosire incompatibilă cu demnitatea de funcționar”. În alte imagini, mecanizarea vieții devine expresia unui infern cotidian reliefat În evenimente simple: “Primăvara sub formă de parc, singura accesibilă, și nervii rigizi ca dâra de zahăr de pe tort: << La mulți ani!>> Ecourile ciripelilor periate prin pene de plopi goi Încă, bucle lucioase rupte de Țignale
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
fundamentale între oralitatea muzicii orientale și caracterul ei improvizatoric. Nefiind notată, transmiterea muzicii se face conform principiului oralității, de la maestru la elev. Acesta din urmă încearcă să își imite profesorul, învățând atât rudimentele textului muzical, cât și elementele legate de expresie și de interpretarea respectivei piese, dezvoltându-și în același timp creativitatea sa muzical artistică. Inițierea în tainele muzicii nu se poate face fără ajutorul unui profesor, dar este sarcina elevului să își găsească drumul și calea în ceea ce privește imaginația improvizatorică, păstrând
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
istoria culturii romînești. Desigur, Maestrul Gh. Popescu-Județ e înzestrat cu harul armoniei, în înțelesul antic al cuvîntului. Această tărie magnetică, a armoniei, îl îndrumează în tot parcursul întreprinderii lui de explorare a științei, artei și filozofiei jocului romînesc. Elemente, construcții, expresii, apar și se desfășoară, treptat și gradat, dinaintea ochilor și minții noastre, ca sub bagheta magică a unui vrăjitor extracosmic și, pornind de la amănunte aproape neînsemnate, și care întru nimicnu fac să se prevadă vastele consecințe. Maestrul parvine să ne
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
acestea, a V a, a X a și a XII a alcătuiesc un subciclu unitar de vaste oratorii realizate în formele simfoniei, cu desăvîrșire unice ca concepție și proporții, al căror material biblic, ce-i drept, constitue un hiperprismatic - iertați mi expresia - sistem de realități și adevăruri atît umane cît și universale, pe cari orice doctrină filozofică, oricît de particulară, oricît de generală, ar putea afla argumente valabileîn scopul de a le confirma. Întreaga noastră lume muzicală a fost informată la timp
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
dezavuat de sensul său originar, măcinat până la dezumanizarea Întregii fibre a universului. El este substituit de degradare existențială, de structuri umane descompuse, de obsesii organice. Surprinzându-și lectorul, Într-o Încercare măreață de a-și duce la liman romanul (folosind expresia autorului), Ștefan Agopian se folosește de o „Addenda”. Pe tonuri ludice, contrapunctând exacerbările stilistice anterioare, atmosfera narativă se detensionează. Spațiul trăirii este altul. Viața și ciudatele aventuri ale lui Robinson Crusoe, romanul lui Daniel Defoe. În acest cadru, Robinson Crusoe
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
revine, firesc, În viață. Așa Încât viața este cea care, finalmente, o preocupă. Se face simțită o atenție Încordată asupra clipei, asupra sensului ei, generat de raportarea fără odihnă la realitatea revelată a morții. Poeziile din Sora mea de dincolo sunt expresia acestei atenții Încordate asupra clipei trecute și asupra celei prezente, degrabă lunecând, și ea, spre trecut. Versurile rodesc dintr-o spiritualitate discretă, care angajează viața și În care este prezent Dumnezeu. Sunt o coborâre În abis a poetei, căci Ileana
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
spirituală participă cu o anumită plenitudine la viața divină; ori cum cele ce sunt de aceeași natură (συγγενής) se atrag, sufletul este atras (έλκεται) de Dumnezeu cu o forță irezistibilă; el este însetat să se unească cu El (κοινωνία ανάκρασις); expresia acestei atracții este dragostea, care poartă numele general de ἀγάπη, dar, așa cum am precizat Și mai sus, în formele sale cele mai arzătoare se numește ἔρως. Este un fel intensificat de dragoste aprinsă de către dorința interioară de a-L vedea
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
dorință Și mai ardentă<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, XII, GNO, 366.6-7; In Canticum..., 377.20 Și 380.4-6. footnote>. Mireasa strigă, „Sunt rănită din iubire”, Și este imediat imersată într-un context apofatic, indicat de expresii Și imagini oximoronice ale uniunii. Ea își continuă strigătul, debordând de oximoroane, „O, frumoasă rană Și lovitură dulce prin care pătrunde viața”; pătrunderea săgeții deschide o ușă Și o intrare pentru dragoste. Imediat ce mireasa primește săgeata iubirii, imagistica se deplasează
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]