2,274 matches
-
Bucureștiului, iar pentru analizarea tendințele semnalate în studiul efectuat la nivel național cu privire la această relația interinstituțională, ne propunem o a doua cercetare cea din interiorul unei unități teritoriale județene (adică cea a DGASPC Caraș-Severin) unde dorim să evaluăm orientarea religioasă extrinsecă și intrinsecă a angajaților unei instituții de protecția copilului dintr-un județ. "În România, religia încă joacă un rol important, influențând opțiunile pe care oamenii le fac în alte domenii ale vieții. Religia este încă importantă atât în modelarea opțiunilor
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
despre România ca fiind o țară care caută să se centreze spre valorile democrației. Cercetarea la nivel teritorial județean a fost luată în calcul spre a analiza în interiorul unei unități DGASPC disponibilitatea angajaților proprii spre valorile religioase, dacă aceste sunt extrinseci adică provocate de lucruri din exterior sau au o valoare intrinsecă adică o abordare subiectivistă asupra religiei în sens de prezență prin implicare formală a Bisericii în instituția de protecția copilului din România. În ceea ce privește designul metodologic al cercetării avem următoarele
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
caracter social în afara programului de muncă; ii) evaluarea suportului social perceput unde am fost interesați de relația angajatului în general cu familia, cu prietenii și cu persoanele importante; iii) evaluarea orientării religioase spre a vedea dacă aceasta este de natură extrinsecă sau intrinsecă, lucru destul de important în cercetarea noastră, deoarece a fost necesar să știm dacă orientarea religioasă a angajatului este una de natură indusă de anumite aspecte ale vieții sociale sau este una de natură interiorizată, un act de subiectivitate
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Autorii acestui instrument apărut în 1967 sunt Allport și Ross. Roos apare în urma eforturilor lui Allport (1950 apud Hill și Hood Jr., 1999) de a descrie sentimentul religios matur și apoi de a diferenția tipurile de orientare religioasă intrinsecă sau extrinsecă (Allport 1967 apud Hill și Hood Jr., 1999). Instrumentul conține 20 de itemi împărțiți în două scale, scala extrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă preponderent în factori "externi", precum recunoaștere socială, prestigiu, favorizarea ritualurilor, recompense simbolice datorate unei apartenențe religioase
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și Hood Jr., 1999) de a descrie sentimentul religios matur și apoi de a diferenția tipurile de orientare religioasă intrinsecă sau extrinsecă (Allport 1967 apud Hill și Hood Jr., 1999). Instrumentul conține 20 de itemi împărțiți în două scale, scala extrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă preponderent în factori "externi", precum recunoaștere socială, prestigiu, favorizarea ritualurilor, recompense simbolice datorate unei apartenențe religioase afișate etc.) și scala intrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă în valori proprii integrate, repere etice ferme asumate, convingeri
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
preponderent în factori "externi", precum recunoaștere socială, prestigiu, favorizarea ritualurilor, recompense simbolice datorate unei apartenențe religioase afișate etc.) și scala intrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă în valori proprii integrate, repere etice ferme asumate, convingeri religioase puternice etc.). Scala orientării extrinseci cuprinde itemii 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 20, iar Scala orientării intrinseci cuprinde itemii 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18. Pentru fiecare item există 5 variante de răspuns semnificând gradul de acord
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
există 5 variante de răspuns semnificând gradul de acord cu fiecare afirmație (1dezacord foarte puternic, 2 dezacord, 3 nici acord nici dezacord, 4acord, 5 acord foarte puternic). Coeficienții de consistență internă Alpha Cronbach sunt (0.42) pentru subscala orientare religioasă extrinsecă, (0.77) pentru subscala orientare religioasă intrinsecă și (0.63) pentru scala globală. 3. Operaționalizarea conceptelor: Măsurare Gradul de realizare al relațiilor dintre religiozitate, tipare relaționale implicite și angajamentul instituțional la asistenții sociali, angajații proprii unei direcții județene de profil
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
00 6.0692 .87393 Suport social perceput prieteni (SSP-Pr) 2.00 7.00 5.3795 .92511 Suport social perceput persoane importante (SSP-PI) 1.75 7.00 6.0848 .83932 SSP Global 2.83 7.00 5.8445 .72928 Orientare religioasă extrinsecă (ORE) 1.64 6.91 3.2443 .65271 Orientare religioasă intrinsecă (ORI) 1.67 4.78 3.5347 .58100 Orientare religioasă global (ORI-ORE) -3.02 2.70 .2904 .74385 Precum se observă, subiecții sunt caracterizați de scoruri mari, mult peste
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
65271 Orientare religioasă intrinsecă (ORI) 1.67 4.78 3.5347 .58100 Orientare religioasă global (ORI-ORE) -3.02 2.70 .2904 .74385 Precum se observă, subiecții sunt caracterizați de scoruri mari, mult peste media scalei/subscalelor (3), la orientare religioasă extrinsecă (3.24), orientare religioasă intrinsecă (3.53), după cum se constată un scor mai pronunțat intrinsec în articulare orientării religioase (0.29). Foarte interesante sunt rezultatele în privința orientării religioase: faptul că orientarea religioasă intrinsecă dă un rezultat mai mare scoate în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
prezentăm ansamblul corelațiilor obținute între ele trei dimensiuni majore implicare în designul metodologic. Tabel 4. Corelații între dimensiunile modelului explicativ Implicare comunitară nonformală Suport social perceput familia Suport social perceput prieteni Suport social perceput persoane importante SSP Global Orientare religioasă extrinsecă Orientare religioasă intrinsecă Orientare religioasă global Implicare comunitară nonformală 1.000 .385** .323** .355** .427** .178 .271** .055 Suport social perceput familia 1.000 .458** .602** .824** .003 .071 .053 Suport social perceput prieteni 1.000 .540** .813** .155 .134
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
familia 1.000 .458** .602** .824** .003 .071 .053 Suport social perceput prieteni 1.000 .540** .813** .155 .134 -.031 Suport social perceput persoane importante 1.000 .852** .133 .341** .150 SSP Global 1.000 .118 .216* .065 Orientare religioasă extrinsecă 1.000 .277** -.661** Orientare religioasă intrinsecă 1.000 .538** Orientare religioasă global 1.000 *p<0.05 **p<0.01 Se constată o corelație statistic semnificativă (r = 0.427, p<0.01) între suportul social perceput (scor global) și
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
decide că ipoteza nr. 2 se confirmă. Ipoteza nr. 3 (I3) Din Tabelul 4 reiese că între orientarea religioasă intrinsecă și implicarea comunitară nonformală se obține o corelație statistic semnificativă (r = 0.271, p<0.01), în schimb orientarea religioasă extrinsecă și orientarea religioasă globală nu se află în corelații statistic semnificative cu implicarea comunitară nonformală. Avem ipoteza 3 (I3) care are ca enunț general: Orientarea religioasă se află în relație cu implicarea comunitară nonformală. Faptul că orientarea religioasă intrinsecă se
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
statistic semnificativă cu suportul social perceput persoane importante (r = 0.341, p<0.01), precum și cu suportul social perceput scor global (r = 0.216, p<0.05). În schimb, nu se obțin corelații statistic semnificative între celelalte subscale (orientare religioasă extrinsecă, orientare religioasă globală) și scalele/subscalele suportului social perceput. Între orientarea religioasă extrinsecă și scala suportului social perceput nu există valori semnificative, ceea ce scoate în evidență încă odată că în privința religiozității la angajații DGASPC Caraș-Severin, religiozitatea este legată în mare
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
01), precum și cu suportul social perceput scor global (r = 0.216, p<0.05). În schimb, nu se obțin corelații statistic semnificative între celelalte subscale (orientare religioasă extrinsecă, orientare religioasă globală) și scalele/subscalele suportului social perceput. Între orientarea religioasă extrinsecă și scala suportului social perceput nu există valori semnificative, ceea ce scoate în evidență încă odată că în privința religiozității la angajații DGASPC Caraș-Severin, religiozitatea este legată în mare măsură de o orientare religioasă intrinsecă. Prin urmare, toate aceste tendințe ne îndreptățesc
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
dovadă de un angajament în viața religioasă care îi marchează acestuia aproape întreaga activitate. Studiul nostru confirmă această tendință și pe un eșantion românesc, întrucât scorurile foarte ridicate la orientare religioasă globală (0.29), cea intrinsecă (3.53) și cea extrinsecă (3.24) precum și predominanța orientării religioase intrinseci înfățișează împreună un profil sociologic majoritar predispus la implicare socială. Posibil ca aceasta să fie și explicația prin care vedem că în România, comparativ cu alte state ale Uniunii Europene găsim o implicare
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
la nivel național. Toată cercetarea realizată la nivel teritorial s-a focalizat pe evaluarea orientării religioase la angajații unei instituții DGASPC, spre a vedea, într-o oarecare măsură, "acceptul" cu privire la relația DGASPC-Biserică și dacă orientarea religioasă a angajaților este una extrinsecă sau intrinsecă. A fost foarte importantă cercetarea efectuată la nivel teritorial, pentru că ea a dovedit că orientarea religioasă în corelație cu implicarea comunitară nonformală, dovedește existența la angajații DGASPC CS (de la "celălalt semnificativ") o orientare religioasă intrinsecă. Activitățile oferite în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
semnificativă concepția lui Zosin despre liberul arbitru, voință liberă. Pentru prima oară în istoria psihiatriei românești, se pronunță ferm critica noțiunii de "voință liberă predestinată, manifestare a mentalității vechi, dualiste, în care voința liberă există sau nu ca un factor extrinsec, independent. Zosin este și în acest caz un determinist. "Voință liberă, afirmă el, urmează să nu mai fie ceea ce am arătat deja că înțelege școala veche să fie; ci, după concepțiile nouei școale, voința liberă urmează să desemneze starea psihică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a stabili care dintre realitățile lumii (obiecte, procese, acțiuni, calități etc.) sînt bune, dezirabile și importante și care nu întrunesc asemenea însușiri. Valorizarea limbii (adică aprecierea ei ca posedînd astfel de trăsături) se face, în cele mai multe cazuri, într-o manieră extrinsecă: limba are valoare fiindcă folosește în comunicare, fiindcă stă la baza unor opere culturale etc. Mai puțin este avută în vedere valoarea ei intrinsecă, rezultată din aprecierea limbii pentru ea însăși, prin evaluarea din perspectiva unor categorii absolute precum cele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
intrinsecă, rezultată din aprecierea limbii pentru ea însăși, prin evaluarea din perspectiva unor categorii absolute precum cele de bine și de frumos, fără raportarea la alte entități, care să ducă la considerații precum: limba este un fenomen cultural superior. Valoarea extrinsecă a limbii este ușor de constatat și de demonstrat, dar aceasta presupune că ceea ce este realizat prin ea este valorizat ca un bun absolut, comunicarea are însemnătate prin ea însăși, cultura creată prin limbă este necesară și indispensabilă. Cea mai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
demonstrat, dar aceasta presupune că ceea ce este realizat prin ea este valorizat ca un bun absolut, comunicarea are însemnătate prin ea însăși, cultura creată prin limbă este necesară și indispensabilă. Cea mai importantă trăsătură a limbii din perspectiva valorii ei extrinseci este umanizarea, adică atribuirea trăsăturii "uman". Mai întîi, ca element modelator orientat dinspre mediul comunitar, limba produce umanizarea individului, influențîndu-i psihicul, gîndirea și voința în direcția atingerii performanțelor caracteristice speciei umane. Limba produce însă și umanizarea societății, în sensul că
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
făceam temele și învățam cu tragere de inimă ca să mă bucur de laudele învățătoarei, numeam, de fapt, două mobiluri (motive) ale activității mele: interesul, atracția față de învățătură, acesta fiind un motiv intrinsec, și dorința de a fi lăudat, un motiv extrinsec (ce venea din afară). La școlarii din clasele I-IV predomină motivele din a doua categorie, exterioare: dorința de a primi note bune, de a fi premiant, de a fi lăudat de învățător și părinți, de a se afirma în fața
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
nimic decât să muncești, cu condiția să dispui de capitalul necesar”5. Doar o treime dintre salariați recunosc în muncă un mijloc de împlinire, de dezvoltare a personalității. În realitate, satisfacția este dată nu de munca însăși, ci de factorii „extrinseci”: securitate, relații sociale, avantaje sociale, îmbunătățirea nivelului de trai6. Nu există nicio îndoială că indicele mare al satisfacției la locul de muncă nu constituie reflectarea fidelă a stării de fericire a salariaților, ci exprimă mai ales dificultatea acestora de a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Punctul de vedere adoptat în această carte este acela că pacienții au răspunsuri la problemele lor, dar că actualizarea acestor potențiale necesită adesea asistență din partea profesionistului. Oricum, acest punct de vedere nu schimbă faptul că adesea sunt necesare unele intervenții extrinseci medicale sau sociale. Nici nu subscrie la vreo idee care implică faptul că metodele hipnoterapiei și dezvoltării personale ar fi panaceul universal pentru schimbarea pozitivă. Cu toate acestea, așa cum spune Madanes (2001Ă „Terapia face posibilă discutarea a ceea ce este inacceptabil
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
mutuală pentru dezvoltarea proiectului”, „supervizatul se automotivează”, „relația este mai puțin formală”; supervizarea orientată spre sarcină are următoarele atribute: „acumularea de cunoștințe și abilități”, „centrarea spre rezultate”, „supervizorul definește sarcinile”, „constrângerile de timp sunt importante”, „relații mai impersonale” și „recompense extrinseci”. stilul de supervizor orientat spre persoană are atribute ca: „aspirația ca supervizatul să devină expert”, „încurajarea supervizatului să se schimbe, să evolueze”, „sarcini mutual agreate”, „inițierea în comun a graficului de activități”, „relații mai personale”, „motivații intrinseci”. Matricea de analiză
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
într-o mai strânsă colaborare în realizarea unor lucruri mărețe”. Această definiție implică următoarele aspecte: 1.Conducerea este un proces, si nu proprietatea unor persoane 2.Procesul implică o anume formă de influență numită motivație 3.Natură stimulentului, intrinsec sau extrinsec, nu este parte a definiției 4.Consecință influenței este colaborarea în urmărirea unui scop comun 5. „Lucrurile mărețe” sunt atat în mințile conducătorilor, cât și în cele ale subordonaților, nefiind în mod necesar văzute că dezirabile de celelalte părți. „(p
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]