1,441 matches
-
împreună sau ne vom despărți. Desigur, răspund doar de mine; nu-i poți pretinde același lucru surorii tale... — Aha, iar ea! strigă Ganea, privindu-și sora cu ironie și ură. Mamă, jur încă o dată, îți făgăduiesc ceea ce ți-am mai făgăduit: nimeni și niciodată, atâta timp cât trăiesc eu, nu va îndrăzni să te disprețuiască. Oricine-ar fi, voi insista să-ți arate cel mai deplin respect; dacă ne-a trecut pragul... Ganea era atât de bucuros, încât își privea mama aproape împăciuitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și singură.“ — Ce să știe? — Da’ eu de unde să știu! râse cu răutate Rogojin. Atunci, la Moscova, n-am putut-o prinde cu nimeni, deși am urmărit-o mult timp. M-am apucat odată și i-am spus atunci: „Ai făgăduit că mergi cu mine la altar; intri într-o familie cinstită, dar știi cum ești tu acum? Uite, zic, așa ești.“ — I-ai spus? I-am spus. — Și? — „Poate că acum, zice, n-o să mai vreau să te iau nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dorim succes acestei mișcări, spre mulțumirea reciprocă a elementelor politice cari, numai spre răul lor comun, își pun piedeci dezvoltării lor naturale. [22 februarie 1881] ["NU AVEM NICI O INFORMAȚIUNE... "] Nu avem nici o informațiune asupra dispozitivului sentinții din Lipsca: guvernul a făgăduit în Cameră că ni-l va comunica cel mult peste zece zile. Până atunci vom rezuma părerile "Oficiosului ", treptat, cum se manifestă, asupra acestei cestiuni, pe care noi am numit-o, fără a fi dezmințiți până acum de evenimente, nodul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
partidul conservator ca atare în fața cestiunilor esterioare. În calculul algebric al cărui rezultat căutat e neatârnarea țării și dezrobirea neamului românesc de sub influențele străine, în calculul politicii naționale intră, onorabililor, mulți termeni cunoscuți și necunoscuți. A calcula în vânt, a făgădui în vânt, a vorbi vânt, a semăna vânt, precum faceți d-voastră fiind în opoziție, numai pentru ca s-ajungeți, ca șoarecele lui Gr. Alexandrescu, în cașcavalul de Parma a bugetului, e treaba d-voastră, nu a noastră. Cătați-vă de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au apucat a le face pe nimic monarhiei austro-ungare. Daca n-au angajat țara, au angajat însă desigur ministeriul și partidul, încît orice pas pe care ar voi să-l facă îndărăt e sterilizat prin cele ce-au apucat a făgădui. Acestea le-au făcut d-lor fie din inepție ori scurtă vedere, fie din rea credință, deși cestiunea se prezinta curată și esplicită, fără nici o bătaie de cap, din însuși textul actului internațional care regulează soarta Dunării. În Tractatul de la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Austria nu poate fi atât de rău informată în privirea mecanismului parlamentar din România ca să nu știe că 'ntr-o Cameră roșie totul atârnă de guvern și că ceea ce el dictează Camera primește. E așadar aproape de mintea omului să zică: Ați făgăduit și acum - nu că nu puteți ține făgăduința, de vreme ce cunoaștem docilitatea Pătărlăgenilor voștri - dar nu voiți să vă țineți de cuvânt și de-aceea inventați față cu mine o opoziție a Adunării care nu există și care e insuflată chiar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Brătianu de a-și împlini făgăduința, precum și de putința pretextată a Camerei de-a se opune d-lui Brătianu. Puterea vecină n-ar vedea în opunerea Adunării și în schimbarea ministeriului decât o comedie bine înscenată de oameni cari au făgăduit și cari, cu rea credință, nu voiesc azi a se ține de făgăduință. O putere mare este însă în stare de-a nu se lăsa amăgită pur și simplu și într-un mod cu totul primitiv de către oamenii de stat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acești descendenți direcți ai lui Traian care merită a fi numit Românie. Pe când România avea o politică, o morală, guvernul a avut în cestiunea Dunării două politici și două morale: una în Ministerul de Esterne, alta în Comisia Europeană. Altceva făgăduiau d-nii Brătianu - Boerescu la Viena, altceva vorbea delegatul din Comisia de la Galați. Confrații noștri cată să știe că vorbele au un înțeles oarecare al lor propriu și că nu se poate substitui, așa, după plac, una alteia. Știm foarte bine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
patra Persoană care credem că era Hristos, a rămas acolo, În cuptor, ca să ne apere și să ne mângâie pe noi toți atunci când vom trece prin cuptorul de foc arzător al dure‑ rilor, Încercărilor și necazurilor vieții. El ne‑a făgăduit că nu vom fi singuri În clipele cele mai grele și noi credem În cuvântul Lui. În concluzie, evidențiem faptul că bunul creștin nu este singur, părăsit sau izolat. El Înaintează spre bucuriile veșni‑ cei Împărății cu și În Hristos
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
minunile Tale și dreptatea Ta În pământ uitat ? Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu și Întorci fața Ta de la mine ?” (Psalmul 87, 3, 4, 13, 15). Există la unii creștini obiceiul ca atunci când cer ceva de la Dumnezeu prin rugăciune, să făgăduiască Înaintea Lui o schimbare a lor proprie În bine, o lepădare de rele, o rugă‑ ciune mai atentă și mai intensă, Însoțită de practicarea 264 Suferința și creșterea spirituală virtuților și o perpetuă unire cu El, toate acestea ca să le
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și mai intensă, Însoțită de practicarea 264 Suferința și creșterea spirituală virtuților și o perpetuă unire cu El, toate acestea ca să le fie auzite rugăciunile, Însă e de stringentă nevoie de a Împlini cu seriozitate maximă și efort sporit ceea ce făgăduiesc, căci altfel, Își adaugă loruși păcate, călcând făgăduințele făcute Înaintea Domnului. Credința este condiția fără de care nu se poate intra În contact cu Dumnezeu. Ea Înaripează rugăciunea, aceasta neputând zbura la ceruri fără credință. Sfinții Părinți mai arată că tot atât de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
supuși puterilor mai Înalte și În pace să aștepte hotărârea de la gubernium ș...ț, Încredințându-se că după multă așteptare or avea mângâiere, ușurare, și drepturile - ca fieștecare seminție, fără deosebirea nației (Religiei uniți Întru aseminea s-a primit) - se făgăduiește... Dacă facem abstracție de redactarea sa destul de obscură, textul este extrem de relevant pentru mesajul pe care elita bisericească românească Îl transmite În rândul țăranilor. După cum va arăta evoluția sa ulterioară, vicarul Pop XE "Pop" nu era un spirit conformist, dimpotrivă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
datoriile către stăpânire, arătându-le relele urmări care ar veni când unii și alții ar lăsa a se Încelui de niște oameni blăstămați, aduceți aminte de jurământul care l-au pus Înaintea lui Dumnezeu și prin care ei s-au făgăduit a fi ascultători până la moarte, a apăra Patria și Tronul cu primejdia vieții, puneți-le Înainte câte bătăi, omoruri, jefuiri și alte rele au fost În patria aceasta până a nu veni sub sceptru părințeștii case austriece, turci, tătari și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
venerației supușilor săi dezvăluie din partea acestuia un admirabil simț teatral, la frontiera (atât de fragilă, pentru orice demagog ce se adresează mulțimilor) dintre cabotinaj și inspirația mesianică: Bunul Împărat râsă și, dezbumbându-și țoala deasupra, dulcele piept Împodobit ne arătă, făgăduind bine a fi. Asemenea gesturi ne oferă cheia Înțelegerii mirajului exercitat de persoana imperială În mentalitatea românească a epocii. Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" Își descheie haina parcă anume pentru a-și arăta corporalitatea, pentru a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
necontenită a spiritului iscoditor. Dar dacă romanii cei cumpătați și Înțelepți urmăreau cu atâta Îndârjire satisfacerea criteriilor abstracte ale Legii, nu cred că se cuvine ca noi, moștenitorii lor mai năzdrăvani, să ezităm a ne urma calea pe care am făgăduit să o Împlinim. Chiar dacă ar trebui, pentru asta, să decimăm ultimele resturi ale unor legiuni lașe și dezertoare, care au uitat că rostul ce le-a fost Încredințat este acela de a căuta cu orice preț adevărul! În acest context
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În urma unei promisiuni, a unui dar fabulos ce-l determină să accepte existența În lumea noastră albă. Tensiunea și rezolvarea ei se petrec la nivel masculin, Între făt si tată. Motivul pruncului care nu se naște până nu i se făgăduiește o făptură frumoasă de pe celălalt tărâm este cu deosebire răspândit În basmul românesc. În structura basmului Pipăruș, fecior de Împărat și Raura Lună Nișcov fata dorită e nu născută, ci făcută din rouă. Simbolismul legat de rouă pare: În general
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Și creștea pruncul de se vedea cu ochii: Într-un an se mări cât alții În trei; la șapte ani parcă era de douăzeci. Într-una din zile Își sărută tatăl și-i spuse că se duce unde l-a făgăduit Un caz similar se observă și În basmul Iuda nevăzută, unde Împăratul, gândindu se că nădejdea lui de-acasă sta În bani, În porumb, În vite, Îi promite Iudei nevăzute ceea ce i-a cerut. Pandelică Își ia rămas bun de la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Maria, când era Însărcinată cu Iisus Hristos. Samca a Încercat s-o smintească, adică s-o chinuiască. Dar Arhanghelul Mihail a Întâlnit-o și a luat-o la bătaie cu un bici de foc, până ce duhul cel necurat i-a făgăduit că nu se va mai apropia niciodată. Samca are 19 si chiar 24 de numiri, se arată femeilor Îngreunate și copiilor, luând forma tuturor animalelor, cu excepția oii, vițelului și porumbelului, Întrucât acestea personifică nevinovăția și curățenia. Pentru ca Samca să nu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
zmeului, Întoarsă cu gura spre prăpăstii. Aserțiunea Așa i fusese scris! exprimă nu numai acceptarea datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși de crai vrură să-și Încerce și ei norocul, pentru că Împăratul făgăduise jumătate din Împărăție și pe fiică-sa de nevastă celui care o va aduce acasă. Crăiasa naște un fecior cu mână de aur (Cât creșteau alți copii Într-un an, el creștea Într-o lună), care Întreabă părinții unde-i
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de frumoase și o fură. Rămas singur, tânărul Își deplânge rostul (se vede că nu mai am eu parte de noroc pe lume), apoi se tocmește slujitor la un Împărat care avea un copac Înalt cu vârful până la cer. Împăratul făgăduiește celui care va avea curajul să urce În copac ca să-i aducă poame, Împărăția. Eroul urcă În copac, până când zărește numai trei crăci: spre răsărit Încărcată cu mere domnești, spre amiază cu prăsade și, la apus cu alune. Soarele Îl
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
poată mărita, până nu se va găsi cineva care să ghicească legătura ursitei lor și să facă pe vreuna din ele să iubească. Nebune după joc, În fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde Își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se Îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
îndestulătoare. După mai multe zile însorite și contând pe altele cu vreme frumoasă, m-am hotărât să mă achit de promisiunea pe care o făcusem unei vârstnice doamne, trăitoare într-un sat izolat al comunei Arsura din județul Vaslui. Îi făgăduisem că îi voi găsi un câine pe care și-l dorea mult și i-l voi duce acasă ca să-i păzească gospodăria, îmbătrânită și ea. Vremea însă nu a urmat așa cum am dorit eu. Ca un făcut, în noaptea precedentă
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
s-ar aprinde o lumină care ține atât timp cât preotul rostește în biserică: "Veniți de luați lumină!" Un bărbat din Tansa ar fi intrat în beciul respectiv timp de o oră, dar în realitate a trecut un an. El ar fi făgăduit unui călugăr înger să nu divulge nimic din misterele ce i s-au dezvăluit, Însă la un timp,după întoarcerea în sat a divulgat multe secrete și, conștient de păcatul său, a comandat un sicriu și imediat după aceea a
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
ce locuiau în Ierusalim, Betsaida și Capernaum și care nu voiau să se pocăiască (Matei 11, 20 24; 23, 37, 38). Darul lacrimilor aducătoare de bucurie l-au avut toți sfinții. Celor ce plâng din aceste cauze binecuvântate, Mântuitorul le făgăduiește mângâierea harică, adică, pentru viața de acum, iertarea greșelilor, scăparea de chinuri și de păcate, iar pentru viața viitoare, împărăția cerurilor,<footnote id="6"> Ibidem, cf. Teofilact, Comentariu la Matei; P.G., CXXIII, 188<footnote> adica bucuria. Fericiți cei blânzi, că
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc” (Matei 5, 44). Singura mânie îngăduită și folositoare este aceea îndreptata împotriva păcatelor, a patimilor și mai ales împotriva diavolului ispititor, în care nu a rămas nimic bun. Dumnezeu a făgăduit celor blânzi că vor moșteni pământul. De aceea, cei ce se poartă cu blândețe vor fi scutiți de multe supărări, necazuri și tulburări pe care le determină lipsa acestei virtuți. Răsplata îi vine celui blând chiar din practicarea blândeții. “Fiind
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]