1,424 matches
-
Ahab, căci avea de nevastă pe o fată a lui Ahab, și a făcut ce este rău înaintea Domnului. 7. Dar Domnul n-a voit să piardă casa lui David, din pricina legămîntului pe care-l făcuse cu David, și din pricina făgăduinței pe care o făcuse că îi va da totdeauna o lumină, lui și fiilor lui. 8. Pe vremea sa, Edom s-a răsculat împotriva stăpînirii lui Iuda, și și-a pus un împărat. 9. Ioram a pornit cu căpeteniile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
altfel decât suntem. N-am fost În stare să fim mai buni. Simțim furie. Trebuie să te supui sentimentelor tale. Nu contează dacă ești un ideolog sau o persoană senzuală, te supui stimulilor crezând că sunt bornele kilometrice spre pământul făgăduinței. Dar nu e deloc așa. Sunt bolovani de care trebuie să treci, iar fiecare bolovan de care te ciocnești te despică puțin mai tare și Întotdeauna mai există și alții la orizont. Și nu le poți face față, așa Încât te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
face, aliniind fragmente de lucruri, el va rămâne de partea bună a lumii, inefabilul ei matinal. Natură contra artificiu, mimesis contra diegesis, senzație contra simbol. Dincoace de semn înseamnă pentru scriitor un dincolo, mai degrabă Paradisul lui pierdut decât Pământul făgăduinței. Magia aflată la îndemână dă infinita superioritate a omului de imagine față de omul de cuvânt, acest handicapat al emoției, eternul perdant în cursa redării. Nenorocirea congenitală a infirmilor artei brute care sunt scriitorii a fost condensată, metaforizată, eternizată de Proust
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
doar cea mică rămâne "la modă" supraviețuire oarbă a utopiei pașoptiste într-un sfârșit de secol dezabuzat care se mândrește că repudiază orice utopie. Demistificarea lumii să fi ocolit arta? Ni se par firești omagierea și cultul "Noului", ca și cum Pământul Făgăduinței ar fi încă în fața noastră, cu o singură cale de acces, cea mai scurtă, cea explorată de locomotiva momentului. Luminoasă unicitate a căilor de salvare, care are prețul și reversul ei: sumbrele bănuieli de abatere și de artă degenerată (cum
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și îlaveau drept unic călăuzitor și intermediar către Domnul pe Moise, cel prin care au reușit, comunicând cu Domnul, să iasă din Egipt, să se organizeze ca o comunitate și să supraviețuiască în deșert, având înainte promisiunea călăuzirii spre Ținutul Făgăduinței. Rămași în acest context fără lider și fără intermediar către Domnul, oamenii îi cer lui Aaron, fratele lui Moise și viitorul Mare Preot, să le facă un elohim, care să îi călăuzească. Elohim este în ebraică un substantiv cu formă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
că ai să primești lucrul pe care îl aștepți. De aceea credem, pentru că suntem încredințați de ceea ce credem. Și este spre slava lui Dumnezeu și mântuirea noastră. Avem încredere în singurul Dumnezeu, despre Care știm că nu-și va călca făgăduințele bune pe care ni le-a făcut, nu ne va refuza acele bunătăți create în virtutea făgăduințelor Sale, dăruite nouă cu bunăvoință”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. VI, 28.1.-28.2., în PSB, vol. 5, p. 128
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ceea ce credem. Și este spre slava lui Dumnezeu și mântuirea noastră. Avem încredere în singurul Dumnezeu, despre Care știm că nu-și va călca făgăduințele bune pe care ni le-a făcut, nu ne va refuza acele bunătăți create în virtutea făgăduințelor Sale, dăruite nouă cu bunăvoință”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. VI, 28.1.-28.2., în PSB, vol. 5, p. 128) „Iar credința este o putere a lui Dumnezeu, pentru că este tăria adevărului”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cele făgăduite nouă de Dumnezeu, o dată ce întrec toate lucrările simțurilor și ale minții?”. (Sf. Grigorie Palama, Despre sfânta lumină, cap. 40, în Filocalia..., vol. VII, p. 317) „Dar dacă toți cei ce s-au mucenicit prin credință n-au luat făgăduința, Dumnezeu prevăzând pentru noi un lucru mai înalt, ca să nu se desăvârșească fără noi (Evr. 11, 39-40), o dată ce vor fi desăvârșiți, nu vor vedea cele făgăduite? Sau vor vedea, dar nu vor vedea mai presus de toată înțelegerea? Sau mai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
iubește mai nemăsurat pe Dumnezeu. Conștiința nemăsurată a sărăciei proprii e capabilă de iubirea nemăsurată a lui Dumnezeu, din care poate avea totul. Și amândouă sunt temelia credinței. Iar pe măsura lor se învrednicește cel ce le are și de făgăduința vieții nemăsurate de la Dumnezeu. Omul acela se mișcă între puținătatea sa nemăsurată de făptură adusă din nimic la existență și între nemăsurarea vieții dumnezeiești, de la care are și așteaptă totul într-o sporire infinită și veșnică. (n.s. 32, p. 470
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
liniștirii și Sfântul Isaac credință a vederii și ușă a tainelor”. (Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, cuv. 24, în Filocalia..., vol. V, p. 249) Puterea credinței „.... să ne fie atât de puternică credința noastră, ca și cum am și vedea înaintea noastră împlinite făgăduințele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omil. XXXIV, V, în PSB, vol. 22, p. 11) ,,... nimic mai puternic decât credința”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cinci cuvântări despre Ana și Samuel, cuvântul I, în vol. Omilii și cuvântări
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vine sufletului o atât de grabnică și de întinsă sporire ca din credință. Iar credința numesc nu pe cea simplă, în Dumnezeu și în Fiul Său cel Unul-Născut, ci pe cea plină de simțire, cu care cunoaștem că sunt adevărate făgăduințele lui Hristos pe care le-a făgăduit și gătit celor ce-L iubesc pe El, ca și amenințările și muncile iadului, cele gătite diavolului și slugilor lui<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința nu înseamnă a admite teoretic existența lui
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
va fi părintele multor neamuri. Arată suprema încredere în Dumnezeu prin amândouă acestea. (n.s. 160, p. 95) footnote>. Și ceea ce e mai de mirare e că prin aceasta aștepta să fie părintele multor popoare. Căci Dumnezeu nu minte în această făgăduință”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, Cartea a Treia a Glafirelor la Facere, 3, în PSB, vol. 39, p. 95) „Uneori Domnul obișnuiește să pună la încercare credința noastră pentru ca ea să devină mai puternică și mai vrednică de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vei urî, cum vei putea întoarce cu ușurință pe cel rătăcit? Cum te vei ruga pentru cel necredincios? Cum că trebuie a ne ruga și pentru necredincioși, ascultă ce spune Pavel: Rogu-te mai înainte de toate să faceți rugăciuni, cereri, făgăduințe, mulțumiri pentru toți oamenii - și cum că nu toți erau credincioși, aceasta nu are nevoie de dovadă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XXXIII, p. 353) „Cel ce naufragiază este lipsit și pustiu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care va avea de câștigat bogate dijme. Dar Ahile rămâne neînduplecat, deși asemenea bunuri astfel date i-ar fi spălat cu prisosință onoarea. Se consideră în continuare jignit, lăsând impresia că n-a auzit, ori că nu crede în asemenea făgăduință, ori că, mari cum erau, nu le-ar primi nici dacă ar fi ca Agamemnon să-i dea toate averile pământului. Se încăpățânează ca un om obsedat, neînstare să iasă din cercul orb al obsesiei lui. Și totuși, cu gradații
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
este însă tocmai opusul răposatei Sycorax, un principe luminat, un gânditor de taine albe, un suflet ferm, dar neîncrâncenat. De cum sosește și aude vaietele spiritului prizonier, îi redă libertatea. O libertate condiționată de o nouă servitute, către el, dar cu făgăduința unei depline și definitive dezrobiri, la un soroc ce pare-a fi, simetric, tot de doisprezece ani, cifră deloc străină de practicile magice și de mistica numerelor. Prospero avea nevoie de Ariel, dar n-o să știm niciodată de ce atât de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
târguială veche, tot mai cârcotașă pe măsură ce se apropia sorocul, până la tocmeala pentru orice. Prospero știe asta foarte bine și de aceea, ca să-l liniștească și ca să-l țină-n frâu, asociază, de-a lungul întregii piese, constrângerea și amânarea cu făgăduințe: „Așa! În schimb poimâine / Te las să pleci. Ce bun sptăpân am eu“; „...hai, duhule, / Mai ai puțin, și vei fi liber“; „O să fii liber/ Ca vântul munților“; „Duh brav, în schimb liber poimâine / Te slobozesc“; „— Îți place? — Îmi place
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
care va avea de câștigat bogate dijme. Dar Ahile rămâne neînduplecat, deși asemenea bunuri astfel date i-ar fi spălat cu prisosință onoarea. Se consideră în continuare jignit, lăsând impresia că n-a auzit, ori că nu crede în asemenea făgăduință, ori că, mari cum erau, nu le-ar primi nici dacă ar fi ca Agamemnon să-i dea toate averile pământului. Se încăpățânează ca un om obsedat, neînstare să iasă din cercul orb al obsesiei lui. Și totuși, cu gradații
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
este însă tocmai opusul răposatei Sycorax, un principe luminat, un gânditor de taine albe, un suflet ferm, dar neîncrâncenat. De cum sosește și aude vaietele spiritului prizonier, îi redă libertatea. O libertate condiționată de o nouă servitute, către el, dar cu făgăduința unei depline și definitive dezrobiri, la un soroc ce pare-a fi, simetric, tot de doisprezece ani, cifră deloc străină de practicile magice și de mistica numerelor. Prospero avea nevoie de Ariel, dar n-o să știm niciodată de ce atât de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
târguială veche, tot mai cârcotașă pe măsură ce se apropia sorocul, până la tocmeala pentru orice. Prospero știe asta foarte bine și de aceea, ca să-l liniștească și ca să-l țină-n frâu, asociază, de-a lungul întregii piese, constrângerea și amânarea cu făgăduințe: „Așa! În schimb poimâine / Te las să pleci. Ce bun sptăpân am eu“; „...hai, duhule, / Mai ai puțin, și vei fi liber“; „O să fii liber/ Ca vântul munților“; „Duh brav, în schimb liber poimâine / Te slobozesc“; „— Îți place? — Îmi place
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
indiferente;în credință este presupusă prezența activă a celuilalt. De aceea și aimpus un ritual. 2. „Noi credem în Dumnezeu, dar - ceea ce este altceva - credem și lui Dumnezeu în toate cele. Căci a crede lui Dumnezeu înseamnă a cugeta că făgăduințele pe care ni le-a făcut sunt sigureși adevărate, iar a crede în Dumnezeu înseamnă a cugeta drept cuprivire la El”, spune Sfântul Grigorie Palama<footnote Sfântul Grigorie Palama, Omilii, vol. 1, Anastasia, 2000, p. 105. footnote>.„A crede” înseamnă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
să fim plăcuți lui Dumnezeu, căci cinese apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este și că Se facerăsplătitor celor care Îl caută”.<footnote Ibidem, 11, 3-6. footnote> Credința este o permanentă luptăcu păcatul. Înseamnă răbdare și încredere în făgăduințele lui Dum-nezeu. În credință, deci, au stat neclintiți aleșii „cu ochii ațintițiasupra lui Iisus, începătorul și plinitorul credinței (s.n.), Care pentrubucuria pusă înainte-I, a suferit crucea, n-a ținut seama de ocara ei șia șezut de-a dreapta tronului lui
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
înțelegi, omule nesocotit, că credința fără fapte moartă este?”,spune Sfântul Apostol Iacov<footnote Iacov 2, 17-20. footnote>. „Din faptele noastre și din păzirea poruncilor celor dumnezeiești se arată că, în adevăr, credem lui Dum-nezeu, adică știm și cunoaștem că făgăduințele Sale către noi, ca șiamenințările Sale, sunt adevărate și întemeiate, chiar dacă nu s-auîmplinit încă”<footnote Sfântul Grigorie Palama, op. cit., p. 107. footnote>. Această „credință lui” Dumnezeu va trebui îm plinită prin „credința în” Dumnezeu, deoarece știm că Mântuitoruleste „începătorul și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
să-L mărturisești prin faptele tale. Când Sfântul ApostolPavel spune că dintre cele trei mari virtuți creștine, credința, nădejdeași dragostea<footnote I Corinteni 13, 13. footnote>, cea mai mare dintre acestea este dragostea, afirmă,de fapt, că împlinim credința în făgăduințele lui Dumnezeu prin„credința în” El ca Iubire. Dar, „de unde căpătăm noi dovada că avem o credință dreaptă în Dumnezeu, că adică gândim și judecăm bine, în chip sigur și cucernic, cu privire la El?”, se întreabă Sfântul Grigorie Palama. Cum avem
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
că Iisus Hristos este Dumnezeu adevărat și Om adevărat. Cum vor crede, însă, cei care primesc slavă unii de la alții și nu cinstesc Dumnezeirea Fiului? Cumar putea crede cei care nu au crezut nici lui Moise acela care a crezut făgăduințelor lui Dumnezeu, deși nu va fi apucat să le vadă împlinite? „A crede în” Dumnezeu înseamnă ceea ce spune Mântuitorul:„Că aceasta e voia Tatălui Meu, ca oricine vede pe Fiul și crede în (s.n.)El să aibă viață veșnică și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
vețicăuta, dar, după cum am spus iudeilor (s.n.) - că unde Mă duc Eu, voinu puteți veni - vă spun vouă acum”<footnote Ibidem, 13, 33. footnote>. Dar, dacă în cazul necredincioșilor, de orice neam, dificultatea constă în lipsa „încredințării” de cele anunțate ca făgăduințe ale lui Dumnezeu, în cazul credin cioșilor, dificultatea constă în a înțelege cum vor fi fiind împlinite făgăduințele făcute. Mântuitorul le mai spune Sfinților Apostoli:„Și unde Mă duc Eu, voi știți calea”<footnote Ibidem, 14, 4. footnote>. Dar, „Toma
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]