2,100 matches
-
simptomelor de SM, suflu diastolic caracteristic, dispnee de repaus, ortopnee, astenie, palpitații (tabelul 25.4) (13). 25.2.1.4. Strategii terapeutice în stenoza mitrală Tratament medical SM asimptomatică nu necesită tratament în condiții de păstrare a ritmului sinusal. Apariția FA impune instituirea tratamentului antiaritmic și anticoagulant (cardioversie în FA recent instalată, digoxin). Betablocantele și blocantele de canale de calciu ameliorează toleranța la efort prin prelungirea diastolei și, astfel, a timpului de umplere ventriculară. Diureticele și nitrații se indică în perioadele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
ortopnee, astenie, palpitații (tabelul 25.4) (13). 25.2.1.4. Strategii terapeutice în stenoza mitrală Tratament medical SM asimptomatică nu necesită tratament în condiții de păstrare a ritmului sinusal. Apariția FA impune instituirea tratamentului antiaritmic și anticoagulant (cardioversie în FA recent instalată, digoxin). Betablocantele și blocantele de canale de calciu ameliorează toleranța la efort prin prelungirea diastolei și, astfel, a timpului de umplere ventriculară. Diureticele și nitrații se indică în perioadele de decompensare pentru ameliorarea dispneei. Profilaxia EI se indică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
intervențional al SM se indică la pacienți cu SM moderată sau severă (aria orificiului valvular < 1,5 cm2 sau < 1,7-1,8 cm2 în cazul particular al pacienților cu suprafața corporală mare), simptomatici, cu HTP, aflați în ritm sinusal sau FA (8). Indicațiile chirurgicale se referă la pacienții încadrați în clasele III-IV NYHA cu SM moderată/severă (SOM < 1,5 cm2 ) sau clasa II cu SM critică (SOM < 1 cm2) sau cu grade inferioare de SM, când testele de efort precipită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
alterarea continuității anulo ventriculare, în vederea obținerii spațiului optim inserției protezei. Riscul operator este condiționat de încadrarea inițială a pacientului în clasa NYHA, de vârstă, funcția VS, patologia asociată, valvulară sau coronariană. Procedeul Maze Procedeul Maze se indică la pacienții cu FA paroxistică sau persistentă, dar este actual - mente înlocuit treptat de tehnici moderne de radiofrecvență, crioablație etc. Evoluția postoperatorie se caracterizează prin complicații specifice chirurgiei cardiace, hemoragii, aritmii, infecții, mediastinite și complicații specifice chirurgiei mitralei (sutura arterei circumflexe cu IMA și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
decompensării, prognosticul fiind determinat de etiologia, severitatea regurgitării și funcția VS. Insuficiența mitrală acută este prost tolerată, cu prognostic nefast în absența intervenției chirurgicale. Odată instalată decompensarea, riscul operator crește, fiind direct corelat cu rezultate postoperatorii nefavorabile. Dilatarea AS și FA cresc la 10-20% incidența complicațiilor embolice cerebrale și periferice, mai ales la pacienții vârstnici. Prezența bolii coronariene complică tabloul evolutiv (19). 25.2.2.3. Strategii terapeutice Tratament medical Profilaxia EI la pacienții cu regurgitare mitrală ușoară sau medie este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cerebrale și periferice, mai ales la pacienții vârstnici. Prezența bolii coronariene complică tabloul evolutiv (19). 25.2.2.3. Strategii terapeutice Tratament medical Profilaxia EI la pacienții cu regurgitare mitrală ușoară sau medie este licită. Medicația vasodilatatoare, antiaritmică în cazul FA, diuretice, tratamentul anticoagulant ameliorează statusul clinic al pacientului, dar nu trebuie să întârzie decizia chirurgicală până la decompensarea severă a VS. În Im acut instalată, nitroprusiatul reduce postsarcina și fracția regurgitantă. Tratament chirurgical Decizia chirurgicală și momentul optim al intervenției sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
i = 1, 2, 3,...,k); bij - coeficienții de transfer ai interacțiunii factorilor de intrare (i, j = 1, 2, ...,k, i ≠ j); ε eroarea reziduală a modelului. Fig.3.6. Diagrama dispersiei pentru efecte liniare G eo rg e Ș te fa n C O M A N 11 1 Ta be lu l 3 .5 M at ric e de p la ni fic ar e a ex pe rie nț el or c on fo rm m et od ei
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
y 1 6 I y 1 6 II y 1 6 17 +1 +1 +1 +1 -1 +1 -1 +1 +1 +1 -1 y 1 7 I y 1 7 II y 1 7 G eo rg e Ș te fa n C O M A N 11 1 Ta be lu l 3 .5 M at ric e de p la ni fic ar e a ex pe rie nț el or c on fo rm m et od ei
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
y 1 6 I y 1 6 II y 1 6 17 +1 +1 +1 +1 -1 +1 -1 +1 +1 +1 -1 y 1 7 I y 1 7 II y 1 7 G eo rg e Ș te fa n C O M A N 11 3 Ta be lu l 3 .5 (c on tin ua re ) 18 +1 -1 +1 -1 +1 -1 +1 +1 -1 -1 -1 y 1 8 I y 1 8 II y
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
două proprietăți diferă Între ele: HRB este mai influentă Întrucât este legată de 7 caracteristici, În timp ce σr numai de 6. Forța de ordinul doi pi(2) se poate determina cu ajutorul expresiilor de mai jos: G eo rg e Ș te fa n C O M A N 17 7 Ta be lu l 5 .5 . C oe fic ie nț ii de c or el aț ie În tre p ro pr ie tă țil e oț el ul ui a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
p ro gr es te hn ic 18 8 Ta be lu l 5 .1 2 R eo rd on ar ea re zu lta te lo r a nc he te i s pe ci al iș til or Fa corii (j ) In di ca to ri st at is tic i x 1 x 2 x 3 x 4 x 5 x 6 x 7 x 8 x 9 x 1 0 x 1 1 x 1 2 ∑T
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
8 0, 03 7 0, 03 6 0, 02 6 0, 10 4 0, 10 3 0, 10 7 0, 13 9 0, 10 8 0, 08 7 0, 09 7 0, 12 8 G eo rg e Ș te fa n C O M A N 18 9 Ta be lu l 5 .1 2 (c on tin ua re ) ∑a ij.δ i 48 ,8 8 62 ,3 4 57 ,1 2 41 ,7 8 17 3, 59 17
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
p ro gr es te hn ic 18 8 Ta be lu l 5 .1 2 R eo rd on ar ea re zu lta te lo r a nc he te i s pe ci al iș til or Fa corii (j ) In di ca to ri st at is tic i x 1 x 2 x 3 x 4 x 5 x 6 x 7 x 8 x 9 x 1 0 x 1 1 x 1 2 ∑T
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
8 0, 03 7 0, 03 6 0, 02 6 0, 10 4 0, 10 3 0, 10 7 0, 13 9 0, 10 8 0, 08 7 0, 09 7 0, 12 8 G eo rg e Ș te fa n C O M A N 18 9 Ta be lu l 5 .1 2 (c on tin ua re ) ∑a ij.δ i 48 ,8 8 62 ,3 4 57 ,1 2 41 ,7 8 17 3, 59 17
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acest caz, volumele selecțiilor sunt aceleași, se recomandă folosirea criteriului k al lui Link și Wallace, care utilizează amplitudinile unor selecții izolate Rj, valorile medii ale cărora se compară și amplitudinile mediilor R(aj): G eo rg e Ș te fa n C O M A N 20 1 Ta be lu l 5 .1 8 V al or ile c rit ic e al e cr ite riu lu i k (L in ec kW al la ce ) p en
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
m i ij ij m a a ∑ == 1 (5.50) În continuare se calculează rangul mediu comun: ∑ ∑∑ = = == k j j m i k j ij ij m a a 1 1 1 (5.51) G eo rg e Ș te fa n C O M A N 20 7 Ta be lu l 5 .2 1 R ez ul ta te le a nc he tă rii s pe ci al iș til or p en tru a le ge re
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
C O M A N 20 7 Ta be lu l 5 .2 1 R ez ul ta te le a nc he tă rii s pe ci al iș til or p en tru a le ge re a fa ct or ilo r c e in flu en țe az ă A su pr a su da bi lit ăț ii un ui a lia j p e ba ză d e cu pr u Fa ct or ii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
10 5 8 1 9 3 6 2 7 O rd on ăr i fin al e du pă pr ec iz ar e 4 10 5 8 1 9 3 6 2 7 G eo rg e Ș te fa n C O M A N 20 7 Ta be lu l 5 .2 1 R ez ul ta te le a nc he tă rii s pe ci al iș til or p en tru a le ge re
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
C O M A N 20 7 Ta be lu l 5 .2 1 R ez ul ta te le a nc he tă rii s pe ci al iș til or p en tru a le ge re a fa ct or ilo r c e in flu en țe az ă A su pr a su da bi lit ăț ii un ui a lia j p e ba ză d e cu pr u Fa ct or ii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
particulare în care poate fi utilă determinarea LDH, includ creșterea importantă și tranzitorie din hepatita ischemică, precum și creșterea persistentă asociată cu creșterea fosfatazei alcaline din infiltratele maligne hepatice [1]. MARKERI AI COLESTAZEI Fosfataza alcalină (FA) Creșterea acută sau cronică a FA apare în obstrucțiile parțiale de căi biliare, ciroza biliară primitivă (CBP), colangita sclerozantă primitivă (CSP), colestaza medicamentoasă sau în procesele infiltrative hepatice (cancere primitive hepatice, abcese, boli granulomatoase inclusiv sarcoidoză, limfoame, metastaze hepatice sau osoase), în obstrucțiile maligne (pancreas, vezică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
colestaza medicamentoasă sau în procesele infiltrative hepatice (cancere primitive hepatice, abcese, boli granulomatoase inclusiv sarcoidoză, limfoame, metastaze hepatice sau osoase), în obstrucțiile maligne (pancreas, vezică biliară, ampulă sau căi biliare) [4]. Gama-glutamil transpeptidaza Creșterea nivelului seric al GGT paralel cu FA confirmă originea hepatică a creșterii FA în afecțiunile hepatobiliare. În alcoolism creșterea raportului GGT/FA peste 2,5 ori este sugestivă. Bilirubina Hiperbilirubinemia neconjugată (indirectă) izolată se datorează fie creșterii producției de bilirubină (hemoliza), fie unor defecte de preluare sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
hepatice (cancere primitive hepatice, abcese, boli granulomatoase inclusiv sarcoidoză, limfoame, metastaze hepatice sau osoase), în obstrucțiile maligne (pancreas, vezică biliară, ampulă sau căi biliare) [4]. Gama-glutamil transpeptidaza Creșterea nivelului seric al GGT paralel cu FA confirmă originea hepatică a creșterii FA în afecțiunile hepatobiliare. În alcoolism creșterea raportului GGT/FA peste 2,5 ori este sugestivă. Bilirubina Hiperbilirubinemia neconjugată (indirectă) izolată se datorează fie creșterii producției de bilirubină (hemoliza), fie unor defecte de preluare sau conjugare hepatică a bilirubinei (sindromul Gilbert
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
limfoame, metastaze hepatice sau osoase), în obstrucțiile maligne (pancreas, vezică biliară, ampulă sau căi biliare) [4]. Gama-glutamil transpeptidaza Creșterea nivelului seric al GGT paralel cu FA confirmă originea hepatică a creșterii FA în afecțiunile hepatobiliare. În alcoolism creșterea raportului GGT/FA peste 2,5 ori este sugestivă. Bilirubina Hiperbilirubinemia neconjugată (indirectă) izolată se datorează fie creșterii producției de bilirubină (hemoliza), fie unor defecte de preluare sau conjugare hepatică a bilirubinei (sindromul Gilbert, Crigler-Najjar, medicamente). Hiperbilirubinemia conjugată se întâlnește în toate afecțiunile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
motivează alegerea declarând rate de morbiditate i mortalitate mai scăzute comparativ cu metoda tradi ională deschisă, cât i durate de internare în spital mai scăzute (63,64). Deocamdată însă nu există trialuri randomizate care să sus ină abordarea laparoscopică în fa a celei deschise clasice, la fel cum nu există nici dovezi care să favorizeze abordarea transperitoneală celei retroperitoneale sau incizia de abord retroperitoneal verticală celei transversale. În serviciul nostru se preferă abordarea transperitoneală prin incizie clasică pe linia mediană, deoarece
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
nivel evidență B) La femeile de 65 de ani i peste, doza de aspirină de 81 -100 mg/zi poate fi utilă dacă TA este controlată și este benefică pentru prevenția AVC și IMA (Clasa IIa, nivel evidență B). În FA, doza de aspirină de 75-325 mg/zi poate fi utilizată în caz de contraindicație pentru anticoagulare cronică orală sau la risc scăzut de AVC (< 1%/an sau CHADS 2 < 2) (Clasa I, nivel evidență A); INR se va menține la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]