1,017 matches
-
oarecare succes că domniile fanariote nu au constituit un episod chiar atît de steril cum se crezuse, deoarece, mai presus de orice, nu a întrerupt "evoluția organică". În ciuda argumentelor sale convingătoare, autorul acestei cărți (alături de alți istorici) susține că epoca fanariotă a istoriei României a fost dezastruoasă 18 N. Iorga, Histoire des relations russo-roumains, Iași, 1917. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial chiar și iluziile slave se vor risipi. Nici un popor slav nu a fost atît de prorus ca muntenegrenii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a proiectat romanul În două volume, așa cum reiese și din titlu. Primul volum, ori prima parte, era proiectat să redea un tablu realist al devenirii, afirmării dar și pedepsirii ciocoilor vechi, cu anteriu si cu călămari la brâu din timpurile fanariote, iar cel de al doilea volum, ori a doua parte, urma să prezinte o imagine la fel de realistă a ciocoilor noi, cei Îmbrăcați În frac și cu mănuși albe, cu pretenții mondene, din zilele autorului. Proiectul nu s-a realizat, datorită
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
toate cele trei țări române pe durata secolului al XVIII-lea consistă în statutul lor de state vasale (suzeranitate otomană în principatele dunărene, habsburgică în Transilvania începând cu 1699, respectiv în Bucovina din 1774). În Moldova și Țara Românească, regimurile fanariote instalate în 1711, respectiv în 1716, dincolo de înăsprirea dominației otomane, au precipitat eforturile de centralizare a autorității statale. În special începând cu deceniul al șaptelea al secolului al XVIII-lea, prin acțiunile întreprinse de unii fanarioți precum Alexandru Vodă Ipsilanti
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de o sesizabilă secularizare a vieții publice (Hitchins, 1998, p. 15). Rămas în conștiința istorică românească mai degrabă ca "sistema fatală" care "a supt măduva țării", făcând ca "nefericirea țării rumânești să ajungă la vârf", "veacul de durere" al epocii fanariote ascunde un amplu proces modernizator suferit de societățile principatelor dunărene (Aaron, 1835, pp. xviii, xii). Corectând astigmatismele opticii naționaliste, F. Constantiniu (2011) pledează pentru ideea că "secolul fanariot" (1711-1821) ar putea fi numit, dacă ar fi privit dintr-un alt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nefericirea țării rumânești să ajungă la vârf", "veacul de durere" al epocii fanariote ascunde un amplu proces modernizator suferit de societățile principatelor dunărene (Aaron, 1835, pp. xviii, xii). Corectând astigmatismele opticii naționaliste, F. Constantiniu (2011) pledează pentru ideea că "secolul fanariot" (1711-1821) ar putea fi numit, dacă ar fi privit dintr-un alt unghi, "secolul reformelor" (p. 180), ținând cont de amploarea și sistematicitatea cu care toate sectoarele vieții publice au fost supuse unui revizuiri modernizatoare. Decisivă a fost reforma fiscală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Reformele juridice s-au înfăptuit printr-o succesiune de codificări (Pravilniceasca Condică a lui Alexandru Ipsilanti din 1780 și Legiuirea Caragea din 1818 în Țara Românească și Codul lui Scarlat Callimachi din 1816-1817 în Moldova). În bezna națională a secolului fanariot (așa cum este el perceput în conștiința istorică românească) au licărit primele lumini educaționale. Într-un document emis de fanariorul moldovean Ioan Teodor Callimachi (1758-1761), stau înscrise principii de pură sorginte iluministă: "Cultura este o fîntănă care curge și din care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
paradigmei greciste. Calea spre românizare era astfel deschisă. Câteva decenii mai târziu, Academia Domnească, transformată în Colegiul Sfântul Sava, avea să devină centrul de iradiere a românismului odată cu acțiunea apostolică desfășurată de Gheorghe Lazăr începând cu 1818. În aceste reforme fanariote, prin care s-a urmărit o politică de "aggiornamento" (aducere la zi a organizării feudale) (Constantiniu, 2011, p. 184), trebuie găsiți germenii organizării moderne a statalității românești. Cam în aceeași perioadă, care poate fi datată mai precis în Tratatul de la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la Kuciuk- Kainargi din 1774 încheiat între Rusia și Imperiul Otoman, poate fi stabilită inițierea mișcării de glisando a principatelor danubiene, care vor ieși progresiv de sub dominația otomană pentru a intra tot mai adânc în sfera de influență rusească. Regimurile fanariote au fost înlăturate de către Poartă în urma Răscoalei de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, înregimentată inițial războiului elen de independență declanșat de Alexandru Ipsilanti pe teritoriul Țărilor Române. Revendicările autonomiei naționale atât față de Poartă, cât și față de greci a aruncat în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inclusă în sfera geopolitică a Europei Centrale, instituirea statală a învățământului public a debutat în 1777 (Ratio educationis), în Țara Românească și Moldova sistemul public de învățământ este instituționalizat doar în 1831-32, cu ocazia adoptării Regulamentelor Organice. Ieșite din epoca fanariotă și de sub dominația unui învățământ grecesc, Regulamentele Organice specificau pentru cele două principate dunărene obligativitatea educației în limba română (art. 365-366). Fiecare "oraș de căpetenie" trebuia, conform noii "constituții" a principatelor, să înființeze câte o "școală obștească" (Murgescu, 1999, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în 1918. Dacă în Transilvania, rudimentele ideii moderne a națiunii ca popor suveran își face apariția în paginile Supplex-ului din 1791, în principatele danubiene, această tranziție ideologico-semantică este ocazionată de tulburările sociale și politice care au dus la disoluția regimurilor fanariote (Cornea, 1973, pp. 465-466). Răscoala condusă de Tudor Vladimirescu poate fi luată ca punctul de cotitură care marchează apariția noii înțelegeri a națiunii ca popor, deși vechiul sens al națiunii ca elită privilegiată și-a prelungit un timp cariera semantică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost deturnată prin instalarea de către puterile străine a "sistemei fatale" a fanariotismului: "Rumânii piedură dreptul acel strămoșesc ce-l apărară cu sângele lor atâtea veacuri, de a avea prinți pământeni" (Aaron, 1835, p. xv). De-a lungul "întunecatului" secolul fanariot, sentimentul național s-a atrofiat, iar "duhul românilor" a adormit până într-acolo încât "rumânii [...] uitară că sânt rumâni" (Aaron, 1835, p. p. xv). În cele din urmă, independența și "rumânismul triumfă" împotriva fanariotismului prin Revoluția de la 1821, care "dete
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
devine astfel o istorie etno-politică. Istoria politică a Transilvaniei, atât de intim asociată de nomenclatura conducătorilor de etnie maghiară, a fost trecută în umbră. Însă nu se poate trece cu vederea faptul că acest criteriu nu este aplicat riguros: epoca fanariotă continuă să fie reliefată în majoritatea periodizărilor istoriei românilor ca un interval definitoriu, chiar dacă simbolizează o perioadă negativă în evoluția spre autonomie a poporului român. Respectarea cu strictețe a criteriului etniei elitei politice ar prescrie eludarea importanței epocii fanariote în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
epoca fanariotă continuă să fie reliefată în majoritatea periodizărilor istoriei românilor ca un interval definitoriu, chiar dacă simbolizează o perioadă negativă în evoluția spre autonomie a poporului român. Respectarea cu strictețe a criteriului etniei elitei politice ar prescrie eludarea importanței epocii fanariote în devenirea poporului român, ceea ce nu se întâmplă în discursul istoriografic gravat în manualele școlare de istorie națională. O altă caracteristică a discursului difuzat de literatura didactică interbelică rezidă în eforturile de europenizare a istoriei românilor. Aproape toate manualele publicate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
durata întregului Ev mediu românesc. Sub auspicii istorice nefavorabile, potențate mai departe de Marea Schismă din 1054 care a deschis o fisură în unitatea creștină europeană, românii și-au afirmat sporadic vocația europeană prin alinierea episodică la frontul antiotoman. Perioada fanariotă a reprimat însă pentru un secol voința românească de țâșnire spre Europa, înhămând Țările Române jugului otoman. Eliberarea s-a făcut mai întâi pe cale ideatică. Țările Române s-au reapropriat de Europa, "de data aceasta definitiv", în urma ideilor luministe care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și viață. La o eventuală întrebare referitoare la caracterul formei de organizare în devălmășie a țărănimii noastre de-a lungul timpului, credem că s-ar putea da o apreciere pozitivă. Din informațiile documentare existente se poate reține că, până la regimul fanariot, îndeosebi, într-o oarecare măsură și după această perioadă, putem considera devălmășia ca fiind corespunzătoare necesităților, satisfăcând trebuințele și fiind în concordanță cu firea liniștită a țăranului român. O asemenea formă de organizare și un asemenea mod de existență au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei, survenit în 1875, la respectabila vârstă de 85 de ani. Ba mai mult, încă înainte de 1817, pe când era „postelniceasa Elinco Mavrogheni”, profitând de înrudirea soțului său cu domnitorul Scarlat Alex. Callimah, căci doamna Smaranda, soția domnului Moldovei, era fiica fanariotului domn muntean Nicolae Mavrogheni, rudă cu Mihalache Mavrogheni de la moșia Umbrărești, deci postelniceasa nu ezită să folosească prilejul pentru a-și rotunji moșia. Astfel, deși după un act menționat deja în lucrarea noastră văzusem că Bozieștii de Jos au fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în această campanie, de jafurile și distrugerile provocate satelor și orașelor prin care au trecut, de spolierea la care au fost supuși locuitorii, atitudinea Costăcheștilor poate fi considerată în perspectivă istorică, patriotică și salutară, chiar dacă ei erau alături de un domnitor fanariot. O soluție mai bună la vremea aceea nu se întrevedea. Avem motive să presupunem că spătarul Toader Costache, poreclit Venin, locuia la Torcești, măcar din când în când, poate mai mult la Torcești, unde a avut case și alte acareturi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]