1,932 matches
-
bancurile insidioase ale lui Ionescu (interpret Dorel Vișan), hipnoza prin care adoarme atâtea conștiințe se dovedesc ineficace acum, când dârzenia furioasă și dreaptă a nedreptățitului Livian (Liviu Rozorea) frânge crusta mârșăviilor. Ionescu, omul cu pălărie de paie și tranzistor ("Cânta fanfara militară!") apare în toată goliciunea lui de parvenit, asemenea manechinului adus la un moment dat în scenă. (Ion Calion) ...Regizorul Alexa Visarion împreună cu scenograful Vittorio Holtier a sugerat un spațiu de joc straniu; personajele piesei se înfruntă într-un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ele însele. Nu mai pot exprima decât o durere prea profundă ca ea să fie doar a piesei. Odată plecați ofițerii, odată încheiată sărbătoare, putem asculta șuietul amenințător al subteranei. Încheiat Cehov, putem să-l ascultăm pe Dostoievski. Încetând sonurile fanfarelor, putem asculta acel ex nihilo pe care Shestov îl leagă cu atâta încrâncenare de numele lui Cehov... Larisa Stase Mureșean Mașa și Irine Flamann Catalina Olga [...] atât mai rămâne: "viața noastră nu s-a sfârșit încă și dacă am știi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca frații și mâncați-vă ca câinii." (Valentin Silvestru) [...] Paravanul lui Cehov, obiect metaforă ce domină finalul actului III, a devenit strategie de înțelegere și principiu de reprezentare la Alexa Visarion în spectacolul Trei Surori de la Timișoara. Nicio explozie. Nicio fanfară. Nici dansuri. Nici crize de nervi. Doar așteptarea decentă, doar cancerul care macină totul ca nisipul, și efortul de a fi adevărat prin ridicarea Paravanului între scenă și sală. Virtuozitate? Nu. Înțelegerea textului scris de Autor, printr-un concept al
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
plumb, orizontul închis străbătut de corbi negri: "o atmosferă de copleșitoare dezolare, de toamne reci cu ploi putrede, cu arbori cangrenați..." (E. Lovinescu). În volumul Plumb apare o viziune de infern, cu ploi lungi și reci, abatoare, ospicii, cazărmi cu fanfare militare, absurd și deznădejde. Volumul Scântei galbene înfățișează burguri medievale, voievozi în haine violete. Cu voi și Stanțe burgheze aduc din nou în prim-plan deznădejdea poetului, crisparea sufletească, orașul provincial, descompunerea, mizeria, preferința maladivă pentru toamnă. În universul bacovian
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Fiind un inadaptat, Bacovia manifestă aversiune față de societate și își "mobilează" universul poetic, mai totdeauna, cu fecioare tuberculoase, parcuri solitare, plânsul, golul, umezeala, răceala, nevroza, culori (negrul, cenușiul, galbenul, violetul, roșul), orașul de provincie somnolent, amante care ascultă în grădini fanfara militară, vântul în piața dezolantă, plictisul provincial, dezagregarea sufletească, nervii, ploi țârâitoare, monotonie. Toamna este anotimpul ftizicilor, parcurile sunt devastate, amanții bolnavi și triști fac gesturi ciudate, un nebun răcnește în grădina publică, un palid visător s-a împușcat, delirul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un colaj de imagini sugerează întinderea imperiului. Următorul tablou al poemului prezintă o incursiune în istorie; de la Osman la Baiazid. Rovine a devenit un simbol al patriotismului. În antiteză sunt prezentate cele două oști: puhoiul turcesc, venit "în sunet de fanfare" ca să întunece "pământul la Rovine, în câmpii" și oastea românească ascunsă undeva, în codru ("Numa-n zarea depărtată sună codrul de stejari"). Un scurt dialog între sultan și solul român evidențiază opoziția dintre trufia turcului și diplomația românului. Baiazid, îngâmfat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
spus că e vorba de detașamentul de Știme, a dorit să și le apropie, crezând că e vorba de ființele de care-i povesteau bătrâniigg. Cu timpul s-a lămurit, erau doar copiatoarele de știmehh (un fel de "pisse-copies") pentru Fanfara Flotilei de Bahlui, care se exersau în timp ce transcriau note și amuzându-se schimbau cheile (puneau un "bă" în loc de "fă", cheia "nasol" era frecventă pentru cântarea celor detestați). * * * Se amuzau cu jocul purificării penelor și pieilor, după modelul aflat de la triburi
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
o hipermaterie aglutinând elemente din toate regnurile și genurile, precum Stampa în care limbajul subversiv traduce intuiția unui univers distopic pe cale de destrămare: "Bărbați albaștri negri galbeni indigo/ femei brune blonde roșcate verzi/ bătrâni copii colombe câini./ pancarte eșarfe portrete fanfare.../ Un STADION?/ Nici vorbă despre magie alcool sinucidere./ În marea aglomerație/ contemplu Eșafodul-/ într-un loc mai ferit șobolanii/ rod însemnarea de pe tricoul de campion:/ "U.S.A. Box 1929"// De pe acoperișul unei clădiri/ un înger/aruncă petarde: Poc! Poc! Poc
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de la preludiul panoramelor izolate, ce soseau cu mult înaintea tuturor și indicau tonul general al bâlciului, ca notele răzlețe și prelungi ce anunță la începutul bucății de concert tema întregii compoziții, și până la finalul grandios, plesnind de urlete, pocnete și fanfare, în ziua temeiului" (p. 174). Ca "simfonie" cu un preludiu ce indică tonul și tema "compoziției", cu un crescendo și un grand finale, bâlciul are toate datele pentru a fi considerat el însuși o metaforă a interpretării. Și într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cuptoarele din Birkenau. Hotărăsc să facă spectacol din spînzurarea sa. "Am rămas în picioare, încovoiați și cenușii, cu capul plecat, și ne-am descoperit abia după ce ni s-a dat ordin. Trapa s-a deschis, corpul s-a zbătut oribil; fanfara a reînceput să cînte iar noi, noi am intrat în rînd și am defilat prin fața ultimelor spasme ale muribundului." Nemții au reușit ceea ce și-au propus: "E greu să distrugi un om, aproape la fel de greu cum e să-l creezi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
lei, Letea Gherăești - 15 lei, LeteaGară - 10 lei. Pentru muncitorii din fabrici și elevi, concesionarul avea obligația de a elibera, la cerere, abonamente cu reducere de minim 20%. În mod gratuit, de dou) ori pe săptămână, trebuia asigurat transportul membrilor fanfarei Regimentului 27 infanterie în parcul Gherăești. În plină criză economică mondială, investițiile - deloc neglijabile - realizate de Al. Abramovici pentru modernizarea transportului public local, s-au dovedit a fi extrem de neinspirate. La încheierea contractului, numai fondul utilizat pentru achiziționarea celor patru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
toți profesorii din mediul preuniversitar, magistrații și membrii Baroului, societățile corale și culturale din oraș, societățile de veterani de război, o delegație a instituțiilor particulare de cultură, precum și toate corporațiile și societățile de meseriași existente în oraș. Pe parcursul desfășurării procesiunii, fanfara militară a Regimentului 27 infanterie din Bacău, alături de ansamblurile corale locale, au intonat imnuri patriotice și religioase. Marșurile „trebuiau să aibă un caracter entuziast, Ziua Eroilor morți pentru Patrie fiind un simbol al Reîntregirii Neamului”. Partea finală a programului a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și decorații”. La sfârșitul programului dedicat zilei de 6 august, începând cu orele 21, dou) plutoane din Regimentul 27 Infanterie, împreună cu muzica Regimentului 5 Artilerie Grea, „au executat retragerea cu 50 de torțe”. Seara, până la miezul nopții, pe acordurile muzicii fanfarei militare, amatorii de bere și divertisment aveau posibilitatea „să-și tragă sufletul” la terasa mereu neîncăpătoare amenajată în fața chioșcului din Grădina Publică. Conform ordinului prefectului N. Gatoski, orașul a fost „pavoazat pe tot timpul zilei”. În mod firesc, pe parcursul întregii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
recepții) organizate, inițial, de ofițerii ruși (prezenți în Bacău în intervalul 1848 1853) și, ulterior, de cei austrieci (1854-1857). De altfel, potrivit mărturiilor lui Costache Radu, odată cu venirea muscalilor și nemților, în oraș au fost auzite primele acorduri ale unei fanfare militare: „Cu trecerea muscalilor și apoi cu venirea nemților, multe veselii au fost în grădină și mulți bani s-au cheltuit. Cât stăteau rușii cântau acolo muzicile lor; cât au stat nemții cânta muzica lor. Mult haz făceau oamenii și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
grădinii era destul de restrâns, primele lucrări efectuate de echipa de grădinari au vizat amenajarea unei sere, „care vindea tufănele, zambile, ciclame, primule, garoafe, micșunele, rozete, cât și plante exotice achiziționate tocmai de la Frații Nauțiu din Harlem Olanda”. Plățile pentru întreținerea fanfarei militare erau susținute de bugetul comunal, în baza unor convenții anuale încheiate între primărie și comandamentul Regimentului 27 infanterie. Până în anul 1915, sumele alocate pentru „întreținerea muzicei orașului” au fost de 4.500 lei pe an, iar pentru muzica balurilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anuale încheiate între primărie și comandamentul Regimentului 27 infanterie. Până în anul 1915, sumele alocate pentru „întreținerea muzicei orașului” au fost de 4.500 lei pe an, iar pentru muzica balurilor de binefacere de 50 lei pentru fiecare seară. În schimbul plăților, fanfara - „cu o echipă completă de 24 oameni” - trebuia să se conformeze următorului program: „În Grădina Publică - de trei ori pe săptămână, în fiecare zi de Marți, Joi și Duminică; în cele trei zile de Paște și la toate sărbătorile religioase
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
participare era de 200 de lei de pereche, o sumă importantă pe atunci. Regimentul 2 Vânători s-a oferit ca pentru una din serate care a avut loc în saloanele prefecturii pe data de 5 mai 1921 să contribuie cu fanfara proprie, în mod gratuit, datorită scopului umanitar urmărit (repararea și întreținerea liceului și a grădiniței). Nu solicita decât: „...să se dea muzicanților o gustare care să constea din ceva de mâncare și ¼ vin sau bere. Numărul muzicanților nu cred că
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu ochii la cer. La stînga tronului, România armată, în picioare, încununînd tronul cu o ramură de dafin. D-asupra tabloului întreg fîlfîie tricolorul și în nouri strălucește cu lumini deviza Nihil sine deo. Imnul regal cu cor, orchestră și fanfară. Cortina încet." Cu această imagine în față, mă întreb la ce se referă titlul " Mare farsor, mari gogomani", cui este adresat îndemnul " Ca rol fu mare mititelul! Hai, gogomani, la jubileu!" și la cine se referă fabula Șarla și ciobanii
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
creându-se astfel la Șiria o „societate a tinerilor” care s-a manifestat în 18 serbări, 4 ședințe și 6 călătorii misionare. Într-una din cele 6 călătorii misionare, tineretul de la Șiria a vizitat și biserica din Cuvin. Corul și fanfara formată din tinerii din Șiria au produs bucurie mare bisericii creștine baptiste din Cuvin. 4.3.8. Predarea religiei în scoala Școala este un element important într-o comunitate, însă depinde cine este cel care impune valorile, principiile și care
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
a tinerilor la Arăneag în 1945 Biserica din Arăneag a avut o sărbătoare în data de 1 iulie 1945. La această sărbătoare au participat tinerii bisericilor din Mâsca, Covăsânț și Cuvin. Întrunirea a fost condusă de fratele Ionel Pop împreună cu fanfara (Agrișul Mare și Arăneag) și corurile (Covăsânț, Mâsca și Agrișul Mare). 5.3.5. Evanghelizarea de la Ghioroc După perioada celui de-al doilea război mondial, în Ghioroc a avut loc un serviciu de evanghelizare mult așteptat, dar care a devenit
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
dar care a devenit un eveniment nefericit. Păstorul de la Sâmbăteni a fost cel care a avut această viziune și inițiativă în evanghelizarea oamenilor din Ghioroc întrucât nu era nici o biserică neoprotestantă locală. Cu ocazia acestui eveniment a fost invitată și fanfara de la Șiria împreună cu dirijorul, Traian Farcaș. Evanghelizarea a avut loc în vara anului 1946, la căminul cultural din Ghioroc. La scara de ieșire a căminului cultural exista o damigeană pregătită special pentru cei care ar fi ispitiți să consume alcool
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
și doi candidați din Cuvin. Cei doi candidați din Cuvin au fost Dana Leric (Brancovan) și Cornelia Miculiț (Aliman). Botezul a fost oficiat de fratele Dumitru Ineovan, păstor la biserica baptistă Betel din Arad. Această lucrare a fost sprijinită de fanfara și corul bisericii din Sâmbăteni. 6.5.8. Nunta lui Ștefănescu Cornel și Mariana În biserica creștină baptistă din Cuvin au avut loc de-a lungul vremii mai multe evenimente frumoase. Unul dintre aceste evenimente a fost nunta familiei Ștefănescu
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
orchestră a fost formată din Struț Alina și Diana Corleciuc la mandolina I, Struț Amalia la mandolina a II-a, Ligia Opriș la mandolă, Struț Laura la mandolina a VIII-a, Cristian Lucaci și Nicu Sânzian la chitară. 11. FORMAȚIA FANFAREI 11.1. DIRIJOR Doru Brancovan a venit în Cuvin în anul 1991 și s-a implicat în dirijarea corului din anul 1998, iar în dirijarea orchestrei din anul 2004. De asemenea, începând cu anul 1996 s-a implicat în lucrarea
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
11.1. DIRIJOR Doru Brancovan a venit în Cuvin în anul 1991 și s-a implicat în dirijarea corului din anul 1998, iar în dirijarea orchestrei din anul 2004. De asemenea, începând cu anul 1996 s-a implicat în lucrarea fanfarei. El a fost primul dirijor care a inițiat această lucrare în Cuvin. Biserica a susținut această inițiativă și a cumpărat instrumente de fanfară de la biserica baptistă din Sâmbăteni. Această inițiativă a presupus o colaborare cu biserica creștină penticostală din Cuvin
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
în dirijarea orchestrei din anul 2004. De asemenea, începând cu anul 1996 s-a implicat în lucrarea fanfarei. El a fost primul dirijor care a inițiat această lucrare în Cuvin. Biserica a susținut această inițiativă și a cumpărat instrumente de fanfară de la biserica baptistă din Sâmbăteni. Această inițiativă a presupus o colaborare cu biserica creștină penticostală din Cuvin, astfel că fanfara dirijată de Doru Brancovan a fost formată din fanfariști de la ambele biserici. 11.2. FANFARIȘTI Această fanfară a fost formată
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]