1,257 matches
-
sâmbătă, pe un om cu mâna uscată, și despre care a treia Evanghelie (Lc., 6, 11) spune că erau plini de demență sau de prostie - anoias -, și nu de nebunie. Proști sau demenți fariseii liturgici, și habotnici, nu nebuni. Chiar dacă fariseu a început prin a fi Pavel din Tars, descoperitorul mistic al lui Isus și căruia pretorul Festus i-a zis cu glas mare (Fp., 26, 24): „Pavele, ești nebun! Învățătura ta cea multă te duce la nebunie.“ Chiar dacă n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
din Berlin va pricepe numaidecât de ce d. Paulus Cassel s-a simțit adânc jignit prin observațiile mele asupra abuzului de reclamă a literaților evrei și de ce d-sa m-a zugrăvit pe mine cu obicinuita-i grație ca pe un "fariseu al conștiinței moderne". Nepriceput e însă ca un preot creștin să crează a rezolva cestiunea izraelită a prezentului prin vorbele lui Hristos: "Mîntuirea vine de la evrei! " și prin prorocia nebiblică, adunată din mai multe locuri ale Bibliei. Toate popoarele trebuie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
după noi numai astfel, națiunea poate merge cu pași siguri spre realizarea dorințelor și trebuințelor ei. Unde veți fi întruniți doi, în numele meu, voi fi în mijlocul vostru", zicea Isus, atunci când inamicii îl pândeau pentru ca să-l oprească de a surpa comploturile fariseilor. Când cetățeanii s-adună cu iubire și cu sinceritate, geniul națiunii este în mijlocul lor. ......................................................................................... Să se întrunească dar, să se întrunească necurmat toți cei cari pun interesele generali mai presus chiar de interesele de partită, căci mare, foarte mare nevoie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în aceast] viat]. Dac] iudaismul susținea o conduit] etic] în aceast] viat] între respectarea regulilor înțelegerii solemne și obținerea binecuvânt]rii divine a individului și a națiunii, accentul cade acum pe r]splata personal] și pedeaps]. Unele secte evreiești, inclusiv fariseii și c]lug]rii care tr]iau pe lang] Marea Moart] (despre care se crede c] erau esenieni), au acceptat înv]ț]turile eschatologice; se poate ca prin aceste secte s] fi p]truns în creștinism și în etică creștin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
redus. Iudaismul și creștinismul admirau același tip de caracter, astfel încât creștinismul a atras evrei în rândurile sale, întrucat promova virtuțile iudaismului, cu excepția circumciziei și a normelor legate de alimentație. Linia dominant] ce caracterizeaz] prezentarea evanghelic] a controverselor lui Iisus cu fariseii nu trebuie considerat] ca fiind exhaustiv]; într-adev]r, relația ne este prezentat] ca fiind pozitiv]. Fariseii nu alc]tuiau o partid] uniform]. În efortul de a g]și și de a urma calea lui Dumnezeu, ei se bazau pe argumente
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sale, întrucat promova virtuțile iudaismului, cu excepția circumciziei și a normelor legate de alimentație. Linia dominant] ce caracterizeaz] prezentarea evanghelic] a controverselor lui Iisus cu fariseii nu trebuie considerat] ca fiind exhaustiv]; într-adev]r, relația ne este prezentat] ca fiind pozitiv]. Fariseii nu alc]tuiau o partid] uniform]. În efortul de a g]și și de a urma calea lui Dumnezeu, ei se bazau pe argumente, asupra c]rora nu se pronunță o hoț]rare final]; opiniile minoritare continuau s] fie exprimate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
uniform]. În efortul de a g]și și de a urma calea lui Dumnezeu, ei se bazau pe argumente, asupra c]rora nu se pronunță o hoț]rare final]; opiniile minoritare continuau s] fie exprimate, ca parte din tradiție. Unii farisei corespundeau imaginii evanghelice, dar era o batjocur] la adresa creștinismului s] spui c] toți erau mulțumiți de o religie care presupunea respectarea unor norme morale de ordin exterior pentru a asigura recunoașterea valorii morale în fața lui Dumnezeu, având în vedere c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere c] Iisus analiza motivele de ordin interior. Aceast] batjocur] a fost intensificat] de luptă lui Luther împotriva catolicismului medieval tîrziu, atribuit adesea școlii fariseice. Atunci, in ce constă diferența dintre Iisus și diferitele partide iudaice, în special cea a fariseilor? În primul rând, acestea erau exclusiviste și în al doilea rând, modul in care înțelegeau nivelul și profunzimea iubirii nu era suficient de radical. În ceea ce îl privește pe Sfanțul Apostol Pavel, el a fost un gânditor complex și inc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Iisus le va spune: „Întrucât nu ați făcut unuia dintre acești prea mici, nici Mie nu Mi-ați făcut” (Matei 25,45). Hristos, Dumnezeu întrupat Se identifică, așadar, cu toți cei aflați în lipsuri și suferințe. Pilda vameșului și a fariseului subliniază diferența dintre cei doi oameni (vameșul și fariseul) care s au dus la templu să se roage. Dar cine s-a rugat cu adevărat? Exegeții afirmă că rugăciunea fariseului n-a fost, de fapt, o...rugăciune. El nu-i
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
dintre acești prea mici, nici Mie nu Mi-ați făcut” (Matei 25,45). Hristos, Dumnezeu întrupat Se identifică, așadar, cu toți cei aflați în lipsuri și suferințe. Pilda vameșului și a fariseului subliniază diferența dintre cei doi oameni (vameșul și fariseul) care s au dus la templu să se roage. Dar cine s-a rugat cu adevărat? Exegeții afirmă că rugăciunea fariseului n-a fost, de fapt, o...rugăciune. El nu-i cere nimic lui Dumnezeu. Se adresează doar în aparență
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cei aflați în lipsuri și suferințe. Pilda vameșului și a fariseului subliniază diferența dintre cei doi oameni (vameșul și fariseul) care s au dus la templu să se roage. Dar cine s-a rugat cu adevărat? Exegeții afirmă că rugăciunea fariseului n-a fost, de fapt, o...rugăciune. El nu-i cere nimic lui Dumnezeu. Se adresează doar în aparență Lui, în timp ce se contemplă cu admirație pe sine. Mântuitorul ne arată în acestă parabolă că deosebirea dintre cei doi se vădește
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cu admirație pe sine. Mântuitorul ne arată în acestă parabolă că deosebirea dintre cei doi se vădește chiar și înaintea lui Dumnezeu la rugăciune, când omul trebuie să fie smerit și apăsat sub greutatea păcatelor făcute. Smerenia vameșului și mândria fariseului sunt un prilej pentru Mântuitorul de a arăta că mai bine primită este rugăciunea făcută cu smerenie și umilință decât cea făcută cu trufie. Înaintea lui Dumnezeu, oamenii cei mai smeriți și umili, chiar dacă sunt păcătoși, găsesc mai multă ascultare
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
semenii, și își întărește sufletul pentru înțelegerea unei concepții superioare de viață. Valorificarea virtuților prezentate în textul Fericirilor, conduce la progres în achizițiile de cunoștințe la religie și la modificări comportamentale dezirabile. Din conținutul pildelor studiate (Pilda vameșului și a fariseului, Pilda Samarineanului milostiv, Pilda talanților, Pilda fiului risipitor etc.) elevii pot desprinde ca principii de viață: bunătatea și altruismul, smerenia, curajul, dreptatea, înțelepciunea, iertare. Orbul vindecat de Iisus și cunoscut de elevi în lecția: Hristos, Lumina lumiiVindecarea orbului din naștere
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cât mândria este mai acerbă, cu atât și greutatea recunoașterii greșelii este mai mare, din cauza actului de umilință pe care îl implică. Educarea elevilor în direcția combaterii orgoliului și a stimulării modestiei morale este susținută de pilda Vameșului și a fariseului. În cadrul acestei lecții elevii au descoperit că smerenia sau modestia morală este atitudinea interioară de respingere a înfumurării, a impresiei bune, fără reproș față de sine și, dimpotrivă, aplecarea atentă, serioasă și permanentă la glasul conștiinței. Generozitatea, atitudinea morală care te
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
responsabil de raportul dintre el și divinitate. La clasa a V-a elevii vor conștientiza importanța și necesitatea primirii Sfintelor Taine în vederea mântuirii. Lecturarea pildelor Mântuitorului (Pilda Samarineanului milostiv, Pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr, Pilda vameșului și a fariseului, Pilda celor zece fecioare), selectarea simbolurilor și explicarea lor îi va ajuta pe elevi să identifice mesajul moral al acestora și să integreze în comportamentul propriu învățăturile desprinse. La unitatea de învățare Spiritualitate și viață creștină, îndrumați de profesor, elevii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
din naștere, metoda converației a fost îmbinată cu explicația pentru a scoate în evidență atitudinea orbului vindecat. În acest caz, profesorul adresează întrebări, primește răspunsuri de la elevi și le însoțește cu explicații: „Ce le-a răspuns orbul a doua oară fariseilor?” („Dacă este păcătos, eu nu știu. Un lucru știu: că fiind orb, acum văd.”); Explicația „Deși era un om simplu și neînvățat, orbul vindecat socotește că este o mare datorie pentru el să vestească adevărul și binefacerea pe care i-
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lecția Puterea credinței și a prieteniei - Vindecarea slăbănogului din Capernaum, se utilizează imaginea cu această minune săvârșită de Mântuitorul, în comunicarea noilor cunoștințe. Astfel: elevii privesc imaginea și observă persoanele martore ale acestei minuni (cei patru prietenii ai slăbănogului, cărturarii, fariseii și mulțimea de oameni care veniseră să-l asculte pe Iisus Hristos); profesorul conduce dialogul pentru a evidenția credința și curajul celor patru prieteni; atitudinea ostilă a cărturarilor și fariseilor care cugetau în inimile lor: „Cine poate să ierte păcatele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
martore ale acestei minuni (cei patru prietenii ai slăbănogului, cărturarii, fariseii și mulțimea de oameni care veniseră să-l asculte pe Iisus Hristos); profesorul conduce dialogul pentru a evidenția credința și curajul celor patru prieteni; atitudinea ostilă a cărturarilor și fariseilor care cugetau în inimile lor: „Cine poate să ierte păcatele, fără numai unul Dumnezeu?” 3.2. Metode de cunoaștere a realității religioase Exemplul (modelul) acționează în mod deosebit asupra comportamentului moral al elevilor, la care tendința spre imitare, proprie tuturor
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de nenumărate ori, atât pentru sine cât și pentru ceilalți. Tot El ne-a dat exemple de rugăciune stăruitoare (femeia canaaneancă), de rugăciune de pocăință (a vameșului din pildă), dar, și de rugăciuni care s-au transformat în păcat (rugăciunea fariseului - Luca 18, 11-12). Studiul de caz este metoda de cunoaștere a realității religioase care constă în analiza unui caz real, fiind suport al cunoașterii inductive și bază pentru cunoașterea deductivă. Această metodă are un pronunțat caracter activ participativ, formativ și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Biblie. Tobit (Cartea lui Tobit, I, 6-9) în Vechiul Testament vorbește despre legea care îndatorează Israelul și pe care o respectă, ducând o parte din recolte și din animale preoților, pentru jertfă 15. În Evanghelia după Matei, pilda despre cărturari și fariseii fățarnici face referire la plata unei dijme în contextul discuției despre păcatele acestora: cărturarii și fariseii plătesc o zeciuială din izmă, mărar sau chimen, dar uită să fie miloși și drepți 16. Comentariul lui Chiril nu vizează direct realitatea istorică
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pe care o respectă, ducând o parte din recolte și din animale preoților, pentru jertfă 15. În Evanghelia după Matei, pilda despre cărturari și fariseii fățarnici face referire la plata unei dijme în contextul discuției despre păcatele acestora: cărturarii și fariseii plătesc o zeciuială din izmă, mărar sau chimen, dar uită să fie miloși și drepți 16. Comentariul lui Chiril nu vizează direct realitatea istorică și socială din backgroundul acestei epoci, pe care pânza flamandă și exemplele biblice citate (amintite aici
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
acestui tablou, realizată de fiul pictorului, Pieter Breugel cel Tânăr, se află în custodia muzeului Luvru. Punctul de plecare pentru tema tabloului este pilda biblică din Evanghelia după Matei (XV, 14) în care este vorba despre discuția dintre Isus și farisei despre încălcarea datinii. Cărturarii și fariseii vin la Isus și îl întreabă de ce ucenicii lui încalcă datina și nu se spală înainte de a mânca pâine. Isus le răspunde, chemând mulțimile în preajma sa, că nu ceea ce intră în gură spurcă pe
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Pieter Breugel cel Tânăr, se află în custodia muzeului Luvru. Punctul de plecare pentru tema tabloului este pilda biblică din Evanghelia după Matei (XV, 14) în care este vorba despre discuția dintre Isus și farisei despre încălcarea datinii. Cărturarii și fariseii vin la Isus și îl întreabă de ce ucenicii lui încalcă datina și nu se spală înainte de a mânca pâine. Isus le răspunde, chemând mulțimile în preajma sa, că nu ceea ce intră în gură spurcă pe om, ci ceea ce iese. În acest
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
lui încalcă datina și nu se spală înainte de a mânca pâine. Isus le răspunde, chemând mulțimile în preajma sa, că nu ceea ce intră în gură spurcă pe om, ci ceea ce iese. În acest context, adresându-se mulțimii și referindu-se la farisei și la cărturari, rostește Isus "Lăsați-i pe ei; sunt călăuze oarbe, orbilor; și dacă orb pe orb va călăuzi, amândoi vor cădea în groapă."14 La această pildă biblică recurge și evanghelistul Luca în predica de pe munte (6: 39
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
să sugereze că nu sunt atât de importante veridicitatea sau verosimilitatea detaliilor din viața povestită a lui Iisus, ci miezul tainic al acestuia, sâmburele de adevăr care face să rodească credința în sufletul celui care o ascultă. Tot așa, și fariseul Gamaliel se ferește a pronunța judecăți apodictice asupra ucenicilor lui Hristos, lăsând lucrarea timpului să arate dacă această cale nouă pe care o propovăduiesc aceștia este de la Dumnezeu sau nu: "Și acum zic vouă: Feriți-vă de oamenii aceștia și
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]