1,716 matches
-
nu întotdeauna; acest element, de pildă, lipsește la Tatios). Ei sunt înzestrați cu o frumusețe neobișnuită. De asemenea, sunt neprihăniți. Se întâlnesc pe neașteptate; de obicei la o sărbătoare. Amândoi se aprind de o pasiune reciprocă bruscă, instantanee, irezistibilă ca fatalitatea, ca o boală incurabilă. Dar căsătoria lor nu poate avea loc imediat. În calea ei apar obstacole care o întârzie, o împiedică. Îndrăgostiții sunt despărțiți, se caută unul pe celălalt, se regăsesc; din nou se pierd și din nou se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de gestă finalul nu este fericit; tragic ar fi un cuvânt mai potrivit pentru moartea eroilor, care, deși răzbunată de un Carol cel Mare bătrân și împovărat 224 deschizând prin asta calea parodiilor -, rămâne totuși un semn al neputinței, al fatalității destinului): "Să nu pară, seniori, minune/ Orlando-ndrăgostit cântându-l stanța,/ Fiindc'Amor mândriei jugul pune/ Când cineva i-a înfruntat speranța". Mândria, mobilul atâtor lupte cavalerești, este aici destituită din funcțiile ei medievale. Iar elementele războinice, care fuseseră, în Cântecul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
rapid se transformă ei în niște caricaturi. O prezentare enumerativă a reacției în lanț pe care apariția feminină o stârnește era necesară. Ea se face gradat, tehnica acelui "bulgăre de zăpadă" fiind mai potrivită ca oricând. Orlando tremură sub imperiul fatalității unui destin potrivnic, îngenunchind în fața unui dialog cu sine însuși ("Dar ce vru oare soarta să-mi destine?/ Nu pot să mă ajut! Venit e rândul/ acelui ce-nfrunta o lume toată,/ să fie-nvins de-o fată ne-narmată!"), suita
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și cea arhitecturală, esențialmente "citaționistă"; un roman precum Cartea lui Daniel al lui E.L. Doctorow folosește o paletă largă de intertexte parodice. Chiar titlul trimite la cartea din Biblie cu același nume, în timp ce destinul evreilor din timpurile moderne reia, situațional, fatalitatea strămoșilor lor. Intertext se face aici și la propriu: romanul se deschide citînd, în primul epigraf, chiar fragmentul biblic din Daniel 3:4344, despre porunca împăratului ca toți supușii săi să se închine unui "chip de aur", iar nivelul simbolic
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
blancuri tipografice) cedarea "puterii" narative către personajul eponim, pe care Robinson îl salvează accidental, nu dând curs dorinței sale de a-și găsi un camarad. Nararea "aventurilor" romanești este anunțată printr-un prolog, care pune naufragiul Virginiei atât sub semnul fatalității, cât și sub cel al circulației mitului modern al străinului civilizator. Astfel, lui Robinson i se ghicește soarta la un joc de tarot marinăresc, prin intermediul căruia se operează, într-o scurtă enumerare, toate modificările contextuale: "Robinson-Rege... Ai părăsit ... hm... ai
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
236. 306 Ch. Jencks și W. Chaitkin, Current Arhitecture, Londra, Academy Editions, 1982, p. 12, apud Matei Călinescu, op. cit. 307 Idem. 308 În Divina Comedie, traducere de George Coșbuc, Editura Cartier, Chișinău, 2004. 309 Este vorba despre percepția infernală asupra fatalității destinului, reluată chiar din moto-ul romanului: În orice caz, există un singur tunel, întunecos și singuratic: al meu". Vezi Ernesto Sábato, Tunelul, traducere de Darie Novăceanu, Editura Canova, Iași, 1991. 310 Matei Călinescu, op. cit., p. 231. 311 "The interest
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
să schimbăm linia politicii noastre externe”. Suveranul-memorialist a reținut totuși esențialul situației implacabile în care a ajuns România la care în bună măsură a contribuit și el: „Primejdia de a se atașa (România - n.n.) de Germania este mare, dar dacă fatalitatea ne împinge în această direcție, mai bine să o facem la ora 12-a [...]. Mi se prăbușește o politică, pe care am voit să o duc de zece ani încoace, de apropiere de Anglia, dar în care aceasta nu mi-
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu deplină sinceritate, într-o epistolă adresată la 7 martie 1949 colegului său Gheorghe Barbul, cunoscutul colaborator, admirator și biograf al fostului Mareșal: „În răsturnarea politicii noastre din august 1944 s-au reflectat un element de alegere și unul de fatalitate. Alegerea nu a fost între regimul nazist și cel comunist. Dacă chestiunea s-ar fi prezentat în acest mod, cred că toată lumea ar fi ales regimul nazist, căci nu poate fi nici o îndoială - nu exista o asemenea îndoială nici chiar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de violență, În diverse forme: violența Între elevi, violența elevilor față de profesori, violența profesorilor față de elevi, violența verbală sau, În cazurile cele mai grave, violența fizică. În acest context, apariția diferitelor forme de violență În mediul școlar pare aproape o fatalitate și devine, adesea un lucru obișnuit, cu care toți coexistăm, fără măcar a ne mai sesiza asupra pericolului. În anumite tipuri de școli fenomenele de violență sunt mai frecvente decât În altele, conform rezultatelor unui studiu realizat de Institutul de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
proiect) sunt date la o parte, abandonate. De exemplu, o societate care dorește să se modernizeze, să își dezvolte economia este constrânsă să elimine sau să-și diminueze importanța valorilor: respectarea tradiției, a ierarhiilor sociale moștenite din trecut sau acceptarea fatalității. O etapă de recompunere este inițiată atunci când actorul se forțează să integreze noi valori, care îi sugerează obiectivele și mijloacele unei acțiuni potrivite. Numărul total de valori care se potrivesc nu este infinit. Nu vor fi reținute decât acelea care
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cu societatea ale cărei reguli le-a încălcat. Refuzul finitudinii, cu pretenția sa de a realiza tot ceea ce indivizii cer, ducând până la nivel macro, provoacă neajunsuri sociale. Dezechilibrează raportul între drepturi și îndatoriri. Impune infailibilitatea, fără a admite greșeala sau fatalitatea, tragedia fără responsabil. În caz de eșec, urmează căutarea responsabilului, acuzațiile, procesul. Un exemplu grăitor vine din Afghanistan. În lupta lor contra talibanilor, americanii au vrut să ușureze și suferințele populației: au parașutat pachete cu alimente, purtând inscripția : "În dar
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
la putere înaintea lor și faptele acestora de azi și a acelora de atunci, ne-au costat, și o să ne coste multă vreme de acum înainte. Atunci, ajungem iar la starea ceea vegetativă a poporului acesta, care crede constant în fatalitatea existenței sale, condiție, în care nu numai că nimeni nu face nimic pentru a ieși din această deja stare de fapt, ci chiar nimeni nu mai crede că se poate schimba ceva. Și se ajunge mereu și mereu, la jenanta
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu se declanșează, deci, pe neașteptate, sub imperiul "miresmelor" inefabile de altădată. Procesul reamintirii lasă aici mai curând impresia unui act reflex, determinat de contactul cu un spațiu familiar, cunoscut încă din copilărie și desenat pe ecranul memoriei prin însăși fatalitatea biologică ce leagă pe indivizi într-o comunitate psiho-spirituală. Astfel, orice întoarcere acasă anunță călătoria în timp, punctată pe "panglica" memoriei de acele "momente muzicale" pe care prozatorul ține să le marcheze grafic cu ajutorul punctelor de suspensie (procedeu aproape didactic
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a sancționa pretenția absurdă a cititorului naiv care vrea cu tot dinadinsul să despartă literatura de viață. Prin urmare, autorul se vede nevoit să-și asume "eșecul" anterior (în ideea că Bizu chiar e o carte ratată) ca pe o fatalitate 41, deoarece obiecțiile criticii (vizând sentimentalismul, nostalgia, poezia naturii etc.) se referă, nu-i greu de remarcat, exclusiv la configurația imuabilă a temperamentului său artistic ("moldovenesc"), înclinat către un anumit tip de creativitate (îndatorată "sămănătorismului"), și nu la voința bovarică
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
alte cuvinte, o dată schițată, psihologia invariabilă (schematică, schizoidă) a eroului lovinescian se cerea ilustrată epic printr-o serie de situații și procedee specifice, care s-o scoată în evidență cât mai pregnant ceea ce nu era posibil (aceasta e, în fapt, "fatalitatea" literară atât de des invocată) decât în cadrele și în orizontul estetic al melodramei. Și, pe lângă amprenta melodramatică, nu trebuie omisă nici componenta cvasimuzicală a orchestrației narative, în care personajele și secvențele epico-dramatice se armonizează melodic-sugestiv, asemeni acordurilor într-o
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
înaltă, netedă, senină, ochi cafenii, bărbie proeminentă, rotundă"), de care se îndrăgostește instantaneu, fără tatonări ("privea doar spre asistentă cu intuiția precisă că fata aceasta avea să joace în viața lui, cel puțin pentru un timp oarecare, rolul destinului, al fatalității..."). Solicitantul face impresie bună și e angajat chiar de a doua zi, cu interesatul concurs al ministrului. Dar inocentul Bizu nu bănuiește deocamdată nimic, încredințat fiind că soarta a aranjat lucrurile în așa fel încât, o dată cu postul de la institut, s-
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lumii fără nici o legătură cu viața de toate zilele. Pesimismul meu nu e aici (și se lovi pe frunte), ci aici (și se lovi peste corp), în organe, în sânge, în celule". Care va să zică, vocația creatoare se manifestă în felul unei fatalități biologice, ceea ce face ca fizionomia (și fiziologia) să determine, în mod necesar, o anumită conformație psihică, iar aceasta, la rândul ei, impune un gen particular de creativitate: "Funcția mea este exclusiv lirică; creez din propria mea substanță, din sentimentul și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de a anula "opoziția suflet/ trup", un exeget subtil precum Caius Dobrescu considera poetica eminesciană o poetică a memoriei par excellence, deoarece "prin puterea ei de a crea, prin repetiții continue, un câmp al disipării, al indeterminării, opus cauzalității și fatalității", memoria "este învestită în același timp cu aceeași funcție ca și poveștile Șeherezadei, aceea de a amâna și, în cele din urmă, de a suspenda moartea"145. Nimic mai adevărat. În primul roman din ciclul eminescian există o secvență în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nu trebuie înțeleasă în termenii teoriilor freudiene (p. 11). 33 Marian Papahagi, " Pentru o lectură "în sistem" a romanului lovinescian", în op. cit., p. 32. 34 Ioan Holban, Proza criticilor. Lovinescu. Ibrăileanu, Editura Minerva, 1983, p. 91. În opinia criticului ieșean, "fatalitatea se manifestă aici în forma amintirii-obsesie", astfel că "vocea autorului exprimă bucuria de a se regăsi în spațiul trecutului", iar "bucuria de a se regăsi în trecut devine obsesie a trecutului" (p. 88). Ciclul Bizu conține de fapt, cum bine
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Lovinescu să-și fi modificat proiectul din mers, încercând să scrie altfel, într-o manieră tot mai melodramatică și mai puțin eseistică, teoretizată post factum. 41 După Ioan Holban, în Firu'n patru "autorul însuși pare a se supune acelei fatalități literare care guvernează destinul personajelor sale", pentru că "scrisoarea lui Anton Klentze inversează rolurile, autorul devenind personajul propriului său personaj". Drept urmare, "ideea personajului naște problematica și intriga romanului, iar senzația naratorului dezvăluie principiul său de construcție, unindu-i pe eu și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
al continuității morale și biologice. Reîncarnările nu sunt pătrunse cum ne-am aștepta de învățătura cea mai necesară pentru devenirea generațiilor: "înlăturarea uitării". Așa cum spunea Bacon într-unul din Eseurile sale Fluviul Lethe curge și deasupra pământului, nu numai dedesubt. Fatalitatea uitării (pierderea memoriei) pare să fie obsesia scriitorului băcăuan. Nu înțelege de ce fluviul uitării îneacă cu aceeași egală indiferență, Binele, Răul, Utilul, Inutilul, Frumosul, Urâtul, Meritul etc., de ce cel care nu uită este considerat nebun... Eroii, indiferent de numele pe
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
etc. Într-un mod aproape exhaustiv, autorul romanului Geanta cu cinci fermoare transfigurează temele specifice viziunii literare a scriitorului etern / contemporan: viața ca vis, avatarurile intelectualului în noaptea totalitară, metempsihoza (transmigrarea sufletelor), predestinarea, așteptarea unui eveniment decisiv mereu amânat, sensul fatalității iminente, schimbul continuu între realitate și aparență, înstrăinarea în care personajele/ generațiile își (re)trăiesc viața, aspirația obsesivă către ceva ce rămâne mereu invizibil, relația eros thanatos, efemer etern, misterul omului conectat la fluxul cosmic, rolul decisiv al mentorului, mitul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
deveni împărat, a inițiatului ilustrează, doar în secvențele finale, arhetipul eroului din basmele populare. ÎNCHEIERE Sintetizând, se poate afirma că Povestea lui HarapAlb ilustrează caracteristicile basmului cult, reprezentând în același timp „însăși sinteza basmului românesc: toată filosofia noastră populară, între fatalitatea răului și ideala căutare a binelui“ (Pompiliu Constantinescu). Nuvela: Moara cu noroc de Ioan Slavici SUBIECTUL al IIIlea: Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinți particularitățile nuvelei, prin referire la o operă literară aparținând unui scriitor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Subiectul urmărește trei fire epice, printro tehnică modernă a contrapunctului. Princi palul demers epic îl are în centru pe Ion Pop al Glanetașului, al cărui destin stă sub semnul trăirii pătimașe și al fatalității tragice. Traseul existențial al protagonistului este reliefat prin episoade narative cu semnificații majore, construite după principiul simetriilor inverse (capitolele Zvârcolirea - Sărutarea, Nunta - Ștreangul etc.). Prins în rețeaua unor conflicte exterioare, eroul se confruntă mai întâi cu Vasile Baciu, ieșind în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poate fi ocolită, se datorează teatrului absurd sau al deriziunii, lui Eugen Ionescu, Samuel Beckett, Arthur Adamov, socotiți autorii reprezentativi [...] Spre deosebire de existențialiști, în teatrul absurd nu există revoltă, nu există acțiunea personajului, nu aflăm posibilitatea unei opțiuni. Nu există conflict. Fatalitatea nu provoacă conflictul tragic, îi este consecința. [...] Fatalitatea ia locul timpului, îi anulează scurgerea. E veșnică. Veșnic este supliciul, moartea.“ (Justin Ceuca, Evoluția formelor dramatice) 3.3.4. Specii ale genului dramatic Comedia (lat. comoedia, gr. komoidía - cântec de sărbătoare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]