10,287 matches
-
de Marmură: Omagiu fontei, expoziție de obiecte ornamentale a Muzeului Fontei din Budapesta (10-16); Galeria Helios: Expoziție de Dusan Todorovici (Novi Sad) (9-18, S 9-15, D închis); Secția de etnografie: Cămașa populară bărbătească din Banat (9-16); Științele Naturii: Flora și fauna Banatului (9-16); Secția de Arheologie și Istorie: Istoria Castelului Huniade (9-16); Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Sala Ion Monoran a Asociației Memorialul Revoluției: Expoziția Eugen Ionesco a elevilor de la Liceul de Arte Plastice Timișoara
Agenda2005-20-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283702_a_285031]
-
pe sticlă și lemn, realizate de elevi (9-16); Café Baroque (Piața Unirii): Pictură (9-24); Holul Palatului Administrativ: Expoziție a tinerilor și copiilor din centrele de plasament (10-14); Secția de etnografie: Cămașa populară bărbătească din Banat (9-16); Științele Naturii: Flora și fauna Banatului (9-16); Secția de Arheologie și Istorie: Istoria Castelului Huniade (9-16); Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Sala Ion Monoran a Asociației Memorialul Revoluției: Expoziția Eugen Ionesco a elevilor de la Liceul de Arte Plastice Timișoara
Agenda2005-21-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283730_a_285059]
-
pe care le-au denumit „plasticosaurus” și le-au vopsit în roșu și le-au amplasat în pădure, dorind să tragă un semnal de alarmă asupra invaziei de materiale nebiodegradabile în natură, care poate avea consecințe nefaste asupra florei și faunei.
Agenda2005-21-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283725_a_285054]
-
pe sticlă și lemn, realizate de elevi (9-16); Café Baroque (Piața Unirii): Pictură (9-24); Holul Palatului Administrativ: Expoziție a tinerilor și copiilor din centrele de plasament (10-14); Secția de etnografie: Cămașa populară bărbătească din Banat (9-16); Științele Naturii: Flora și fauna Banatului (9-16); Secția de Arheologie și Istorie: Istoria Castelului Huniade (9-16); Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Sala Ion Monoran a Asociației Memorialul Revoluției: Expoziția Eugen Ionesco a elevilor de la Liceul de Arte Plastice Timișoara
Agenda2005-22-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283758_a_285087]
-
Marmură a Muzeului Banatului: Cosmin Bumbuț, expoziție de autor, 10. 06, ora 18; Acasă în Reich - strămutarea germanilor din Bucovina în anul 1940, în context european (9-16); Secția de etnografie: Cămașa populară bărbătească din Banat (9-16); Științele Naturii: Flora și fauna Banatului (9-16); Secția de Arheologie și Istorie: Istoria Castelului Huniade (9-16); Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Sala Ion Monoran a Asociației Memorialul Revoluției: Expoziția Eugen Ionesco a elevilor de la Liceul de Arte Plastice Timișoara
Agenda2005-23-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283788_a_285117]
-
Music. Joi, 16 iunie D’Arc, ora 22: Retro party. Stil Bar, ora 22: Best Music of Best Times. Club Scarface, ora 21: Live Music. Coyote Ugly, ora 22: Mix Music. Expoziții Muzeul Banatului: Secția de Științele Naturii: Flora și fauna Banatului (9-16); Sala de Marmură: Acasă în Reich - strămutarea germanilor din Bucovina în anul 1940, în context european (9-16); Secția de Etnografie: Sărbătoarea rusaliilor din Banat (9-16); Secția de Arheologie și Istorie: Istora Castelului Huniade (9-16); Muzeul Viorii: Vioara - o
Agenda2005-24-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283816_a_285145]
-
cu divinitatea și, mai ales, cu societatea în care trăiește - nu cu mult în afara planului local, cu obiceiurile și tradițiile acesteia, cu familia și rudele sale, cu prietenele, dar și cu natura în multele ei forme de manifestare: anotimpuri, floră, faună, fenomene și așa mai departe. În acest fel ne atrage atenția și ne convinge de faptul că există un echilibru în univers, pe care trebuie să-l păstrăm și să-l respectăm cu sfințenie. Domnia sa alătură sentimentului religios, întîmplător sau
GÂNDURI ÎNSUFLEȚITE SPRE ASFINȚIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382477_a_383806]
-
maghiar și interesul acestuia de a îndepărta cât mai mult de granițele sale pericolul invaziilor prădătoare ale tătarilor. Descrie, cu pana sclipitoare a unui scriitor stăpân pe arta cuvântului, dar și cu responsabilitatea adevărului, ținuturile acoperite de codri seculari cu fauna lor fabuloasă, trimițând din loc în loc săgeți la adresa prezentului iresponsabil față de o astfel de moștenire, care ar trebui sa fie sacră. Scriitorul Marian Malciu prezintă sistemul economic de exploatare judicioasă a acestor bogății în conformitate cu nevoile omului, dar și cu respectarea
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
rezervațiilor mondiale ale biosferei. Au fost declarate monumente ale naturii: călifarul alb, roșu, corbul, dropia, spurcaciul, pelicanul comun, piciorongul, stârcul lopătar, broasca țestoasă de uscat. Până acum au fost inventariate peste 1800 specii de floră și peste 3500 specii de faună, moluște, pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere și peste 2000 de specii de insecte. Pădurile de salcie și plop alb formează un peisaj comun în rezervație, cele de nisipuri și de pe grindurile Letea și Caraoman reprezentând un punct aparte. Pe malul
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
acelorași substraturi, arhetipuri și matrici creative ale inteligenței și conștiinței omenești. Ambele metode de cunoaștere sunt importante cel puțin pentru viața din această lume, daca nu credem în cea care va să vină, pentru perpetuarea existenței și pentru supraviețuirea omului, faunei și florei, pe această insulă plutitoare dintr-un ocean de necunoscut și incertitudine. Ceea ce ne preocupă pe noi în articolul de față este însă netemeinicia acelui așa zis „argument științific”, argument ce se invocă de fiecare dată atunci cand propagandiștii concepției
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
pline,Pentru mâineși poimâine,O mireasmă,O fantasmă,O idee,O femeie,O atee -Alizee,Pentru iarnă,Să mă cearnă... XXIX. ÎN MIEZ DE LUNĂ PLINĂ, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2110 din 10 octombrie 2016. Din faună, în mine, Un lup flămând revine, Se naște și renaște, Dar nu știu pentru cine; Ca sfântul pentru moaște, Se târguie pe-un bine, Iar soarele, ce-apune Din razele ciorchine, Îmi veștejește floarea Ce nu-mi mai aparține. Un
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
floarea Ce nu-mi mai aparține. Un lup flămând mă-mpinge În turma de feline, Unde-mi va fi necasa Cântărilor divine Și mă adap din râul Ce peste mine vine, Secându-i valul. - Malul De moarte și rușine În faună se-ntoarce Și-n scorburi citadine Adoarme-n hibernare, Dar nu știu pentru cine. 26 august-20 septembrie 2016, Constanța Sursa foto: #Full #Moon #Song - #Ellen K. ... Citește mai mult Din faună, în mine,Un lup flămând revine,Se naște și
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Secându-i valul. - Malul De moarte și rușine În faună se-ntoarce Și-n scorburi citadine Adoarme-n hibernare, Dar nu știu pentru cine. 26 august-20 septembrie 2016, Constanța Sursa foto: #Full #Moon #Song - #Ellen K. ... Citește mai mult Din faună, în mine,Un lup flămând revine,Se naște și renaște,Dar nu știu pentru cine;Ca sfântul pentru moaște,Se târguie pe-un bine,Iar soarele, ce-apuneDin razele ciorchine,Îmi veștejește floareaCe nu-mi mai aparține.Un lup flămând
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Iar soarele, ce-apuneDin razele ciorchine,Îmi veștejește floareaCe nu-mi mai aparține.Un lup flămând mă-mpingeîn turma de feline,Unde-mi va fi necasaCântărilor divineși mă adap din râulCe peste mine vine,Secându-i valul. - MalulDe moarte și rușineîn faună se-ntoarceși-n scorburi citadineAdoarme-n hibernare,Dar nu știu pentru cine.26 august-20 septembrie 2016, ConstanțaSursa foto:#Full #Moon #Song - #Ellen K.... XXX. RUTINĂ DE TOAMNĂ, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2108 din 08 octombrie 2016. Se tânguie
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
voi transcrie convorbirea, ceea ce se întâmplă chiar acum, după cum urmează: Stimați reprezentanți ai ocrotirii vieții pe pământ, Trăim într-un teritoriu binecuvântat de Dumnezeu, cu o climă temperata, în jurul paralelei 45, care conferă condiții excepționale de creștere a florei și faunei de a cărei diversitate și frumusețe ar trebui să ne bucurăm din plin. Din nefericire, sunt printre noi și oameni mai puțin evoluați, egoiști care , limitați fiind nu pot vedea Natură în integralitatea și echilibrul ei ca fiind una dintre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92342_a_93634]
-
cu poezie Și vânturi line, calde ploi Și veselie. Voi toate le luați cu voi Și iar le-aduceti înapoi! Citind cu acest prilej mai multe despre responsabilitățile organizațiilor de ocrotire a mediului cu tot ce presupune viața (biocenoza, floră, fauna) subliniez obiectivele principale ale Convenției privind diversitatea biologică(CBD) ea fiind un acord internațional, adoptată la Summit-ul Pământului, de la Rio de Janeiro, în 1992. Obiective principale: • conservarea diversității biologice • utilizarea componentelor sale într-un mod durabil • partajarea corectă și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92342_a_93634]
-
și în programa de învățământ. Este vorba despre rubricile „Coordonate geografice”, unde prezentăm destinații geografice. De această dată am vorbit despre Liechtenstein, iar la rubrica „Mari compozitori” scriem despre Igor Stravinschi. O altă rubrică permanentă este ,,Din flora sau din fauna lumii”. De data aceasta am prezentat o pasăre foarte îndrăgită din cauza cântecului ei extraordinar. Este vorba despre privighetoare. La rubrica „Mari oameni de știință” am prezentat în cuvinte și imagini pe James Watt. Pagina a 24-a am dedicat-o
La Pancevo a apărut numărul patru al revistei „Bucuria copiilor” [Corola-blog/BlogPost/92860_a_94152]
-
De fapt se mândresc mulți dintre ei cu profesia lor. Continui însă să cred că dacă măcar unul dintre ei nu se află în locul său, merită efortul de a fi politicos de a avea menajamente. Aici totuși ospătarii sunt o faună diferită de cea din Europa, din școala franceză sau engleză cel puțin. Ei sunt aici adevărate gazde care te primesc deschise, prietenoase. Ești la ei și vor să te simți bine. Sharon îmi corectează latura umilă a tonului politicos: • - “Lo
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
putea folosi centrul pentru proiecte extrașcolare. Spre finalul proiectului, o echipă interdisciplinară formată din practicieni în electronică, arhitectură, design, sociologie și ecologie vor lucra împreună în cadrul unor hackatoane (sesiuni de lucru interactive) pentru a explora noi moduri de monitorizare a faunei sălbatice și evaluare a acțiunilor de resălbăticire asupra mediului. La mijlocul lunii martie 2016 s-a desfășurat prima întâlnire cu toată echipa proiectului la Armeniș, Măgura Zimbrilor: comunitatea locală a aflat mai multe despre instalațiile multimedia dezvoltate de echipa Modulab, meșterii
Măgura Zimbrilor devine un laborator de inovație pentru natura sălbatică [Corola-blog/BlogPost/93391_a_94683]
-
Ca și Napoleon, care este Însoțit În expediția din Egipt de un grup de savanți (știți, desigur, gluma cu „măgarii și savanții să treacă la mijloc...”), Alexandru are În permanență cu el oameni Însărcinați cu explorarea teritoriilor, studiul florei, al faunei și al resurselor economice, topografi. Pentru uz militar, În primul rând, desigur, dar nu numai... În plan religios, reține atenția și provoacă admirație politica inteligentă de cultivare a zeităților locale, reconstrucția unor temple „păgâne” sau, În ordine seculară, a mausoleului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
model identic al Pământului Lor, o dublură extrem de reușită, de altfel, și s-o plaseze În circumstanțe planetare așijderea identice: aceeași distanță față de steaua din centrul sistemului, aceeași compoziție a solului și aceeași distribuție a elementelor chimice, aceleași floră și faună, aceleași legități fizice și potențialități evolutive. Nu mai insist, ați sesizat ideea. Beneficiind de faptul că Ei și-au descifrat integral genomul, au putut să-și confecționeze dubluri croite până la cel mai mic detaliu după chipul și asemănarea lor, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
în apă, îi ceream biletul de tren. Tanti Amália era o femeie corpolentă, în halat albastru, și imaculată, și virgină, și tot conducea, conducea vila Engelhard, iar pe lângă asta și ștrandul, cu debarcader cu tot, iar lumea era dușmanul ei. Fauna, flora, plus umanitatea. Căci pe cabinele ei creșteau lichenii, ei i se pișau turiștii în lac - nu-i vedea, dar îi simțea, îi atenționa cu un fluier de polițist și se răstea la ei -, ca să nu mai vorbim de urs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
zi. M-am dus la culcare după o lipie cu humus și o bere pe care am luat-o de la un chioșc cu kebab din drum. Mă simțeam isteață și organizată. Nu a durat mult. * * * —Am numit-o Flora și Fauna pe scurt. Shelley ținea receptorul cu umărul și îl dezmierda cu vocea ei specială pe care o păstra pentru jurnaliștii de artă. —Trei tinere talente britanice, o reinterpretare completă a conceptului de peisaj și picturii de natură statică... mmm hmmm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
expusă chimicalelor și chimizării, cu mult teren lăsat în paragină, își reintră în drepturi, se reface, crește arboretul unde altădat creștea grâul, se refac pădurile, sunt mai puține animale, mai puțini oameni care șiau găsit loc prin țările Uniunii Europene. Fauna într-o perioadă în care existau păduri întinse și pajiști, iar populația era mai puțină și rară, fauna specifică zonei era mai bogată și chiar pe teritoriul comunei Filipeni erau mamifere și păsări care astăzi nu mai sunt. Din Colinele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unde altădat creștea grâul, se refac pădurile, sunt mai puține animale, mai puțini oameni care șiau găsit loc prin țările Uniunii Europene. Fauna într-o perioadă în care existau păduri întinse și pajiști, iar populația era mai puțină și rară, fauna specifică zonei era mai bogată și chiar pe teritoriul comunei Filipeni erau mamifere și păsări care astăzi nu mai sunt. Din Colinele Tutovei au dispărut bourul și capra sălbatică, altele sunt (cervidele) rare și nu se mențin decât prin protecția
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]