177,792 matches
-
mediu pe care mi-l hărăzise destinul, m-a îmboldit din nou. Am cerut cuvântul și am arătat că a doua parte din acuzație nu era corectă, nu exista nici o încălcare a legilor țării. La început secretarul și cele două femei din prezidiu, pe care mi-am dorit întotdeauna să nu le fi cunoscut niciodată, păreau că nu înțeleg și insistau în prostie. În acel moment reprezentantul comitetului de partid al instituției, un fost coleg de birou, care mă cunoștea bine
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
Pleacă pe alee, spre casă, bombănind în continuare. Este, iarăși, liniște. Nu pentru multă vreme. Dintr-o grădină superbă, în trepte, se văd niște maci uriași, cu tijă enormă și cu o floare neobișnuită. Solemnitatea lor este întreținută de o femeie nobilă în vîrstă. Macii o ocrotesc. Îi mai văd doar mîinile zburînd prin aer. Pleacă de lîngă ei, ajunge la poartă, se uită la dansul ciudat al ființei de pe stradă, se întoarce, le șoptește ceva și îi mîngîie. Și rupe
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15157_a_16482]
-
întâmpla nimic, nici o micșare de idei, nici o revoluție. Doar autorul rămânea să tragă ponoasele. Asemănarea malignă Printre cauzele interzicerii, în 1980, a premierei cu Există nervi de la Craiova au fost presupusele referiri la "lipsa de cafea, problema balcoanelor... iepuri și femei savant...". Piesa fusese scrisă în 1964, când nici nu se pomenea de așa ceva (voi reveni mai încolo și voi arăta că, în ce privește iepurii, povestea e totuși mai complicată), dar se "actualiza" continuu, pe măsură ce realitatea începea să semene cu vorbe gratuite
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
temnița lui iată poetul/ vai pasul iuțește-l nu plînge/ fereacă-ți matale femeea/ hii neam de curcan sau de hiară"; sau reciclări: "oareșicare ar fi și oareșiunde/ voa ea să mă lepede de la ea// au prin miroasele floarei au/ cu femei tîmplătoriu din scăldătoare// cu dobîndă va să zică/ numai ruinuri în pîntece". Amorul se topește în sexual, inefabilul trece spre kitsch și carnaval: "la femei vițel vrednic în turmă/ vorbe de prunc bălegam după pohtă/ cu cine-o fi mă spălam/ că
O carte care se vrea șocantă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15166_a_16491]
-
ar fi și oareșiunde/ voa ea să mă lepede de la ea// au prin miroasele floarei au/ cu femei tîmplătoriu din scăldătoare// cu dobîndă va să zică/ numai ruinuri în pîntece". Amorul se topește în sexual, inefabilul trece spre kitsch și carnaval: "la femei vițel vrednic în turmă/ vorbe de prunc bălegam după pohtă/ cu cine-o fi mă spălam/ că ospătasem înlăuntrul ei", "te respectă lumea/ te-ndrăgostești la fabrică/ la intrare/ e criminala prietenei lu' iedera". Pe direcția ultimului Bacovia (fragmentele disparate
O carte care se vrea șocantă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15166_a_16491]
-
am prins" pe Pesnot că nu amintește nimic despre modelul arab, vestitul Hayy ibn Yaqzan, și pune toată povestea în seama unui navigator englez pe nume Selkirk), în total, 16 personaje celebre își dezvăluie misterioasele identități. Capitolul intitulat "într-o femeie se ascunde întotdeauna o alta", dezvăluie "originile" doamnei Bovary: istoria Delphinei Delamare, infidelă soție de medic din Rouen, care, având o educație romanțioasă, cu "nevoie de surescitare, de emoții și pasiune" se mărită cu primul venit, își vede ambițiile spulberate
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
acea vreme "obligatoria" călătorie în Orient, dar abia prin scrierea Doamnei Bovary reușește să se elibereze. Louise e furibundă. Gustave "i-a furat existența. N-a iubit-o, a făcut din ea o carte!" Emma își datorează existența celor două femei care au mizat prea mult pe sentiment. Capitolele cărții, cu viață separată, sunt de fapt mici romane polițiste, în căutarea "răufăcătorului" care a invadat până la obsesie fantezia unui scriitor. Prin traducerea Aureliei Ulici, destinele revelate își demonstrează aceeași forță de
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
a început în California doisprezece ani înainte de nașterea lui Ishi. Până ce el ajunsese la vârsta de zece ani, comunitățile yana au fost exterminate. Doar Ishi și o mână de supraviețuitori au rămas în viață (cu totul patru bărbați și trei femei). Evitând contactul cu omul alb, ei au supraviețuit în valea unor canioane, păstrând cu strictețe un mod de viață și tradiții unice. în 1908, lucrătorii unei companii de electricitate le-au descoperit satul. în 1911, Ishi a fost descoperit lângă
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
Gestul de ușoară ridicare a capului îi punea în lumină arcada orbitală frumos tăiată; la peste 90 de ani cîți avea cînd murise linia își păstrase aceeași eleganță. Pe cît îi îngăduiseră vîrsta și boala, părea să fi rămas o femeie frumoasă pînă în clipa din urmă. În capela de la Bellu venise puțină lume; din partea Uniunii Scriitorilor parcă numai Traian Iancu, însoțitorul unei jerbe bogate; de la Teatrul Național "I.L. Caragiale" nici o figură cunoscută, doar o coroană mare, din "flori pe virament
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
lacome ale lupului în întunecimea hornului (hornul, i.e. vaginul, vaginul e de astă dată complet, ca formă) și avînd prin urmare completa protecție maternă reușește să se sustragă morții iminente. Lupul moare într-o groapă (sugestie, neîndoielnic, a prezenței altei femei, în mrejele căreia a intrat, ori, pur și simplu, prin contaminare de gen gramatical, a Morții, care-l va secera pe Ștefan departe, într-adevăr, de casă, în 1858, înaintea Smarandei)". Unde e atunci noutatea acestei monografii? Un răspuns ar
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
produs o întîlnire tîrzie, spune un martor, o întîlnire care seamănă bine cu aceea din Lotte la Weimar: Smaranda Posea îl vizitează în celebra bojdeucă după ce împliniseră amîndoi 45 de ani, ea fiind deja, pentru mentalitatea de secol 19, o femeie bătrînă. Creangă "nu mai știa ce să facă de bucurie", spune martorul. e face de asemenea un inventar al plantelor, fructelor și animalelor care apar în scrierile lui Creangă, după modelul "universului" călinescian. Ce e nou și pe gustul nostru
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
kafkiană și grotescă, relatată cu un ton egal, rece, de "grad zero". E vorba de examenul ginecologic al unui hermafrodit, despre care aflăm abia în final că e astfel, și în momentul în care cititorul află acest lucru, Igor devine femeie, printr-o metamorfoză în chiar momentul cunoașterii. Este și o schimbare unică, la a doua lectură poanta nu mai are efect. Aici apare și interesanta temporalitate a prozelor lui Radu Preda. Majoritatea narațiunilor sunt texte "cu poantă", cu tâlc în
Alte proze scurte by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15190_a_16515]
-
propusă de Minister este următoarea: ori ieși din cursă pentru că prețul real al manualului este "prea mare", ori editura pune manualului un preț de ziar și dă faliment, așadar tot ești scos din cursă. (Ca proba vrăjitoriei în Evul Mediu: femeile presupuse a fi vrăjitoare aveau de trecut "proba apei"; dacă se duceau la fund și nu mai ieșeau niciodată la suprafața erau absolvite de vină post mortem și doar dacă nu se înecau, erau arse pe rug). Nici guvernul nu
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
Pe Kephalos, dacă aș avea norocul să-l întâlnesc într-o zi pe una din Câmpiile Elizee, mi-aș lua inima în dinți și l-aș întreba ce spunea eroul unui roman pe care l-am ratat... dacă a îmbrățișa femeia mult dorită nu depășește, ca voluptate, orice argument picat la țanc în toiul unei conversații animate...
Carnetul roșu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15197_a_16522]
-
îi este amplificată: marchează și procedeul de "teatru în teatru" la care Ionesco a apelat; poate fi, totodată, un soi de oglindă neagră în care imaginea Curții, a martorilor, a spectatorilor a împietrit. Chipuri ciudate - bărbați cu joben și monoclu, femei în rochii cu dantelă - sînt pictate de Adriana Grand, iar pictura îmbracă, în loc de covor roșu, podiumul-scenă. Acest element de decor, desfășurat pe orizontală este pandantul cortinelor pictate de scenografă și prezente în mai toate spectacolele sale. El crapă, se desface
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
etc., în Fii și îndrăgostiți) nu au niciodată cîștigători și aproape dezintegrează sufletele "combatanților". Fără a sugera că masculinul ar fi centrul legitim de putere și că de vină pentru dezechilibru ar fi tulburarea acestui status quo în condițiile emancipării femeii la granița dintre secole (cum a pretins critica la un moment dat), conflictul din literatura lui Lawrence arată, urmărind destinul a numeroase personaje, cum condiționările de ordin cultural pot zădărnici eforturile de comunicare dintre bărbați și femei chiar și atunci
Masculin și feminin by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15213_a_16538]
-
în condițiile emancipării femeii la granița dintre secole (cum a pretins critica la un moment dat), conflictul din literatura lui Lawrence arată, urmărind destinul a numeroase personaje, cum condiționările de ordin cultural pot zădărnici eforturile de comunicare dintre bărbați și femei chiar și atunci cînd există, de ambele părți, incontestabil cele mai bune intenții. Sons and Lovers este, nu în ultimul rînd, un roman al constituirii și al afirmării identității. Evenimentelor copilăriei și adolescenței li se acordă greutatea pe care le-
Masculin și feminin by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15213_a_16538]
-
remarcă exegeta sa, "Hortensia Papadat-Bengescu posedă, fără îndoială, ceva în plus față de "ochiul medical"". Astfel ea își centrează viziunea patologică, în mod simbolic, pe însuși sîmburele vitalității, pe nucleul fecundității care este feminitatea, văzută ca o victimă a satanicei sterilități: "Femeile bolnave din tetralogia Hallipa sînt toate lovite în feminitatea lor cea mai ascunsă: septicemia prin avort a Siei, cancerul uterin al Lenorei și anemia pernicioasă a Madonei, accentuată și agravată de indispozițiile ei lunare. Opțiunea pentru aceste maladii nu poate
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
septicemia prin avort a Siei, cancerul uterin al Lenorei și anemia pernicioasă a Madonei, accentuată și agravată de indispozițiile ei lunare. Opțiunea pentru aceste maladii nu poate fi întîmplătoare, ea își are, probabil, sorgintea în interioritatea plină de mister a femeii căreia i se opune scriitoarea, pentru că o înfricoșează abisul fizic insuportabil și insultător prin misterul pe care gîndul și imaginația nu-l poate supune". Scenariul biblic întors pe dos cu ajutorul instrumentelor naturaliste este irecuzabil. Tumoarea uterină a Lenorei îi conferă
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
și insultător prin misterul pe care gîndul și imaginația nu-l poate supune". Scenariul biblic întors pe dos cu ajutorul instrumentelor naturaliste este irecuzabil. Tumoarea uterină a Lenorei îi conferă acesteia aspectul unei "gravidități demonice": "Cu vitalitatea paralizată și dorința ucisă, femeia se de-sexualizează, deși, paradoxal și cinic, cutremurați de fiorul spaimei, am putea spune, parafrazîndu-l pe Sfîntul Ieronim, că cea cu pîntecele în suferință era însărcinată cu propria ei moarte". Într-un sens specific, putem aprecia că însăși analiza erosului
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
propriu-zis demonică (...) atunci cînd spiritul o ia în stăpînire, o contaminează, o denaturează sau îi aduce un cult obsedant" (Denis de Rougemont). Dar declasarea feminității e consemnată nu numai pe plan fiziologic, ci și pe cel psihologic. Golită de sentimente, femeia devine o "formă fără fond", o păpușă care-și estetizează chipul, trăind și dormind, cum ar spune Baudelaire, în fața oglinzii. Abătută de la arhetipul său demetric, așa cum punctează exegeta, își cultivă pînă la monstruozitate eul exterior, în intenția unei perpetue reprezentații
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
proiectează pe sine, indirect, pe ecranul epicului analitic, precum un "sfîrșit de partidă" ce-o angajează în mod indenegabil. Opțiunea pentru maladiile caracteristice sexului său, după cum am arătat, nu este întîmplătoare: "Neîndoielnic, scriitoarea își detestă și neagă astfel condiția de femeie, o disprețuiește, iubindu-se umilitor în ură. Este exprimat astfel aproape tranșant un misoginism răsturnat sugerînd dezgustul rațiunii față de opacitatea naturii care procreează". Dezgust ce nu reflectă decît pustiul fără rod al demoniei cu față hiper-rațională. În felul acesta, Hortensia
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
M.R.P., între intimi. După desert, Gogu Rădulescu, pufăind cu țigarea în colțul gurii și stând în capul mesei lungi ca de nuntă, o pusese pe nevastă-sa, care în ascuns scria proză, să dea citire unei bucăți de-a ei. Femeia, fostă vânzătoare în tinerețe, citise o proză proletcultistă execrabilă. În încheiere, Gogu își aplaudase zgomotos nevasta, primul și singur. Comesenii, servili, aplaudaseră și ei, furtunos. Cred că eu fusesem singurul care nu bătuse din palme. Dar Gogu vroia neapărat să
Culegătorii de omizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15223_a_16548]
-
ceea ce explică și de ce au ei mai mulți cititori decît am avut noi, la vîrsta lor. R.B.: O facilitate, o anumită frivolitate... A.R.-G.: Da, și frivolitate. În scrierile lor există multe povești despre cupluri: un bărbat și o femeie care se înțeleg bine sau nu se înțeleg, care se despart, nu-i așa? Poate că ei nici nu sunt vinovați, poate că epoca nu este favorabilă creării unei lumi noi. Poate că sfîrșitul celui de-al doilea război mondial
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
aduce împreună pe cei doi în spațiul aceleiași cronici sînt de fapt diferențele. îmi închipui aceste două cărți așezate în rafturile unei librării. Ambele au coperta construită dintr-o fotografie. Iulian Tănase a ales poza studiată a celei mai misterioase femei care a bîntuit pelicula cinematografică, Greta Garbo. Faptul nu e întîmplător și nici doar decorativ. Greta Garbo apare ca personaj, e una dintre iubitele imaginare ale poetului, dar dincolo de acest amănunt alegerea spune foarte mult despre gustul lui Iulian Tănase
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]