1,059 matches
-
orală Năvalnic a fost numele unui flăcău frumos căzut din cer. Fetele, cum îl vedeau, se prăpădeau după dânsul și-și făceau seama. Dacă intra undeva, în vreun sat, toate cărările se încurcau pentru fetele cele frumoase și toată partea femeiască nu-și mai ținea firea. Umblau femeile buimace, bete, nu altceva! Băietanul cel frumos ajunse într-o pădure. Maica Domnului trece și ea prin locurile acelea pline de copaci și de buruieni fel de fel. Trei zile și trei nopți
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
să se apropie de un bărbat sau ursuz, cine știe prin ce, sau și mai pudic și mai copil decât ea. Cum vezi nu vorbesc de curtizane , de femei a căror esperiență este călăuza amorului, ci tocmai de agresiunea inocenței femeiești.” Este semnificativ însă faptul că Euthanasius o înfățișează pe femeie sub semnul unei agresivități inocente care sugerează o Veneră candidă. Cezara oferă o ipostază a iubirii pasionale asociată cu voluptatea panteistă. Contesa Bianchi este o ființă care ascunde sub înfățișarea
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
funcții religioase, socializante, de mariaj selectiv și politico-militare (vezi Ember, Ember, 2002; Mihu, 2002). Antropologii au identificat două mari clase de reguli de descendență, și anume: cea cognatică, în care recunoașterea urmașilor se face atât pe linie bărbătească, dar și femeiască, și cea uniliniară, în care legăturile parentale, drepturile, îndatoririle și privilegiile sunt date fie de bărbat, fie de femeie. Matriliniaritatea. Când descendența este matriliniară, persoana pe care o avem ca reper (ego-ul) urmează linia genealogică prin femei, atât ca descendență
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se lase culpabilizați pentru nedreptățile istoriei (incluzând și dezavantajele femeilor) și, mai ales, să nu se lase antrenați de efectul suicidar al bărbatului puternic, rațional, gata să-și sacrifice sănătatea și viața potrivit mecanismului următor: direct sau indirect, cu mijloace femeiești insidioase, printre care trimiterea la comparații - „ce vilă frumoasă și-a făcut colegul tău” -, capul de familie își asumă eforturi și riscuri tot mai mari, până când nu puțini dintre ei ajung în spitale de boli cardiovasculare și neuropsihiatrice. Așadar, plecând
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de drama dedublării programate. Universul iluziei într-o realitate labirintică însetată de iubire, dar subminată de capcanele prezentului cotidian dă substanța povestirilor din volumele Marele premiu (1983) și Pluta răsturnată (1990). Iluzia libertății (Circuitul tristeții în natură), iluzia erotică (Nimicuri femeiești), culpabilizarea (Faptul divers), cu fete care se pierd în tablouri, împlinindu-se în vis, dar și cu notația băiețoasă a prozelor cu mediu studențesc și „ceaiuri în gașcă”, umorul tandru și maliția bonomă dovedesc ceva mai mult decât simplul capriciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
Îi permite scriitoarei să pedaleze pe iluziile pierdute ale unei vieți de femeie. Nelly, de-acum colega de suferință a naratoarei, fusese frumoasă, iubită, dar favorurile vieții o fragilizaseră prea mult și-i ascunseseră ridicolul de care orice trup omenesc (femeiesc cu precădere) se acoperă de la o vreme, cînd societatea nu-i mai recunoaște, datorită pierderii podoabelor erotice, nici un drept. La un moment dat, Renée și Nelly decid să se Împăieze la un taxidermist pentru a-și conforta iluzia eternității. Nunțile
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și ca factor al proliferării: "Vântul însuși îi ajuta întâlnindu-le/ mirosurile prin care se-nmulțeau," Vântul însuși avea pe soția sa Vânta hărăzită de zei". De-altfel, întregul univers este prezentat în forme esențializate, cu partea lui bărbătească și femeiască. În Tracia, "Frunza gorunului se lipise de frunza gorunei/," fagul de fagă, ulmul de ulmă, frasinul de frasină. În acest context, Manimazos, heghemonul, aruncă voinicește o piatră în apă, în aer, în foc și pe pământ, elemente cosmogonice invocate spre
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Șopârla"). Alteori invocă desprinderea din femeie, contactul dintre suflet și trup, o anume voluptate a nașterii, încercând să o echivaleze cu mișcarea intimă a creației: "Poetul are o mamă, ce paradox/ Mama poetului este propria feminitate/ Suavă dependență de matca femeiască/ Și, tresărind molatic tot genul feminin.". În ciclul " De ce" este preocupat de artă, de poezie, "Iar cântecul să fie bătut în cuie fiindcă/ de el depind prea multe, și bocet și lozincă" ("Trădătorul cântec ambiguu"). Volumul "Repetabila povară" cuprinde și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
eroul își ajută și unchiul să se-nsoare, pentru că era singurul care putea să scoată paloșul din tufanul de la poarta împăratului. Sim. FI. Marian susține că: "Epoca în care îndătinează românii din Dacia traiană a se căsători este pentru partea femeiască, în genere, de la 15-20 de ani, iar pentru cea bărbătească de la 18-30 ani. De la 20, respectiv de la 30 de ani, începând înainte, fetele devin fete bătrâne, iar feciorii burlaci, sau feciori tomnatici." Basmul Călugăraș [Săncescu] deapănă istoria unei fete de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pierdută sau cum să dobândească diferite obiecte fermecate. Un vânător vede o fată frumoasă și îi spune întâmplarea feciorului de împărat. Fata nu vrea să coboare din pom. Împăratul cere sfatul unei babe, care procedează la ispitirea fetei cu lucruri femeiești; împăratul o ia de nevastă. O țigancă i se substituie fetei. Se instalează echilibrul doar când împăratul își vizitează domeniile, merge pe la fiecare stână și cere să i se spună câte o poveste, "o hore". Finalul previzibil include recunoașterea celor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fi cum va rândui Dumnezeu." c. Motivul fetei vrăjite să fie șarpe poate avea legătură cu "aspectul feminoid pe care-l dobândește șarpele, "animal Yin", epitetul Yin evocând ideea de timp rece, acoperit, de cer ploios, de tot ceea ce e femeiesc și interior" . Pe scara simbolică a bestiarului, șarpele apare ca un opus al omului. "Relațiile dintre femeie și șarpe sunt multiforme, însă ele nu pot fi în nici un caz explicate global printr-un simbolism erotic simplist. Se cunosc divinități mediteraneene
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
șî jumati mata! Ai mai fost o dată la drumu' ista și n-ai răușât ghini. Uiti, dracu' o fost bagat la drumu netali, la plecarea netali. Valentin, cum s-o bagat în cununia netali șî ț-o legat cununia parti femeiască grasî, grasî șî voinicî. Iote, ia! Uite ci muiere grasă șî voinică. Asta, tumba asta, pentru casa și familia matali îi ră. Șî banii iștia îi câșligi! Băietu' mamii, ia uiti câți bani câșligi! Ia, uiti, aiștia îs euro di
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
să impulsioneze învățământul primar românesc. După cum arată și tabelul 15, progresele față de anii '70 ai secolului al XIX-lea sunt de-a dreptul impresionante. Totuși, la sfârșitul primului său mandat (1897-1899), analfabetismul general, cu atât mai pregnant cel rural și femeiesc, era covârșitor. Iată tabloul general al situației literalității în Regat la 1899. Tabel 14. Știința de carte în Regat, după sex și regiune, în 1899 Masculin Feminin Total general de la 7 ani în sus Știu carte Nu știu carte Știu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
l-a scos din rai afară,/ Când o ducea-n huzur așa de bine...” 62, făcând astfel din femeie cauza, iar din bărbat victima căderii. și angelica eroină chauceriană Constanța pune căderea omenirii pe seama intervenției feminine: „știut e că ispita femeiască/ L-a osândit pe om odinioară”63. Spre deosebire de Eva, care propovăduiește nesupunerea în fața poruncii divine, Fecioara Maria acceptă cu smerenie rolul pe care i-l conferă Dumnezeu. Eva uzurpă cuvintele și puterea, Fecioara Maria se supune voinței și poruncii divinității
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să rostească cuvinte cu temei sau să le înțeleagă substratul atunci când acestea le sunt adresate: „mare rușine pentru noi, întreaga obște 195 Ibidem, p. 274. 196 Ibidem, p. 248. 197 Ibidem, p. 258. 198 Ibidem, vol. II, p. 102. 77 femeiască!”199 Apare nelipsitul îndemn la cultivarea valorilor spirituale, fiindcă „ce frumusețe ascunde în ea o vorbă iscusită, spusă la timpul potrivit”200. Așa va face și spirituala și manierata Oretta, cea care, cu diplomație, îl va sfătui pe un cavaler
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în această povestire a ei în care, chiar din incipit, structurat ca o adevărată predică, glorifică nevoia obedienței și totalei dependențe a femeii de soț, ilustrând ambivalența atitudinii boccaccești în perceperea rolului femeii, așa după cum am mai subliniat: „toată obștea femeiască a fost supusă de către obiceiuri, de fire și de legi bărbaților și că se cere de așijderi ca ea să fie cârmuită și stăpânită tot de ei”214. Uneori educația nu poate înlătura definitiv cutumele epocii, și avem aici un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rele: „Oh, Belzebute, duhule pizmaș,/ De când pierduși cereasca moștenire,/ știi spre femeie vechiul tău făgaș!/ Tu ne-ai mânat prin Eva la robire!.../ și-această creștinească însoțire/ Voind s-o spulberi, sculă să-ți slujească/ Făcut-ai tot din parte femeiască.”1016 Aceeași situație o întâlnim și în descrierea Donegildei, mama lui Alla, tot o femeie malefică: „nu știu om rău cărui/ Să te aseamăn, cât ești tu de rea!/ și de aceea dracului te dărui/ Să-ți cânte el nemernicia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fericiți; Ca pomii să înfloriți / Și să nu îmbătrâniți. Vă mai zicem sănătate / Că noi mergem mai departe."102 În credințele populare din Bucovina, pământul este jumătate femeie, jumătate bărbat, partea bărbătească a pământului fiind cea de deasupra, iar cea femeiască este partea dinlăuntrul pământului, cele două jumătăți fiind într-o continuă dispută: "De mine-i rău, că mă muncește lumea, mă taie cu plugul, cu sapa mă răstoarnă și mă întoarce în tot chipul, pe când tu stai liniștită, hrănindu-te
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul și peste toate târâtoarele care se mișcă pe pământ.» Geneza 1:27 Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească și parte femeiască i-a făcut. Dumnezeu i-a binecuvântat, și Dumnezeu le-a zis: «Creșteți, înmulțiți-vă, umpleți pământul, și supuneți-l; și stăpâniți peste peștii mării, peste păsările cerului, și peste orice viețuitoare care se mișcă pe pământ.» înțelegem din aceste
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
înmulțiți-vă, umpleți pământul, și supuneți-l; și stăpâniți peste peștii mării, peste păsările cerului, și peste orice viețuitoare care se mișcă pe pământ.» înțelegem din aceste versete că Dumnezeu a făcut omul după asemănarea sa, parte bărbătească și parte femeiască. Hiatusul se produce la câteva versete distanță, când: Geneza 2:19 Domnul Dumnezeu a făcut din pământ toate fiarele câmpului și toate păsările cerului; și le-a adus la om, ca să vadă cum are să le numească; și orice nume pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o oprește, iar virtutea o salvează. bunătatea poate fi văzută, deoarece nu este vinovată cu nimic; iar mintea ei este curată, și poți vedea în ea virtutea, dar nu mai mult decât aceasta... cu o nemulțumire plăcută, își mustră latura femeiască, deși nu ar folosi-o la nimic rău. Poartă haine bune, dar niciodată luxoase; pentru că nu dorește nimic altceva decât decență...este oferită proaspătă și plină de viață soțului ei, și nu face nimic altceva decât să-l iubească, deoarece
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Academia Română, colecția GASTER Pentru durere de măsele: sare și sămânță de cimbru să legi Într o pânză de mătase, s-o pui Într-o oală cu unt fierbinte, apoi să pui pe măseaua care doare. Miere de roi, la partea femeiască, să mesteci și să pui la măsele. Frunză de brad să amesteci cu oțet și să le fierbi și să ții zeama În gură. Negară să fierbi În oțet de vin și rădăcină de smochin cu miere și cu oțet
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
desagi, etc) erau confecționate în sat, în întregime. Ulterior încep să apară materialele fabricate și să dispară astfel nevoia pentru țesăturile realizate în casă. Piesele costumului popular din această zonă sunt, la femei: cârpa, pahiolul sau velitura pentru cap, cămașa femeiască ornamentată doar cu negru, cu urme discrete de galben, roșu și albastru, pieptarul, cu același colorit sobru și peste care iarna se poartă cojocul cu mâneci, poalele albe încrețite și simple, fără ornamentație, șorțul de culoare închisă, cu margine din
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
bună mamă" al femeii către cel de funcționară și profesoară. Un anume profesor Victor Lazăr pleda astfel pentru o educație feminină orientată înspre deprinderi artistice și gospodărești, iar pentru tinerele care doreau totuși o carieră, propunea crearea unor facultăți speciale, "femeiești", pe lângă instituțiile universitare existente 40. De altfel, frecventarea universităților încă era apanajul tineretului masculin, în timp ce distanțarea de "cei 4 K: Kinder, Kleider, Kirche, Küche" părea că metamorfozează femeia într-o "parodie a bărbaților"41. Așadar, noua politică școlară interbelică trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o bancă goală într-o curte de școală zugrăvesc mai bine sufletul decât prezența însăși a omului. În schița Acasă n-avem înainte decât un tablou de interior, fără figuranți: o odaie în dezordine, fotografii ofițerești, cizme amestecate cu botine femeiești, resturi de ghiuden și de vin pe masă și o scrisoare naivă a unui băcan, cerând achitarea colonialelor luate de un căpitan pe datorie. Zgomotul școalei este evocat, prin antiteză, prin curtea părăsită în vacanță, monotonia unui oraș de provincie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]