2,707 matches
-
UNESCO, CEPES, București. Grünberg, Laura, 2000: „Women’s NGO’s in Romania”, în Gal, Susan, Kligman, Gail, (eds.), Reproducing Gender. Politics, Publics and Everyday Life after Socialism, Princeton University Press, Princeton, New Jersey. Grünberg, Laura, 2003: (R)evoluții în sociologia feministă, Editura Polirom, Iași. Grünberg, Laura, Miroiu, Mihaela (eds.), 1997: Gen și educație, AnA, București. Habermas, Jürgen, 1989: The Structural Transformation of the Public Sphere, Massachussets Institute of Technology, Massachussets. Haney, Lynne, 2002: Inventing the Needy, Gender and the Politics of
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Editura Punct, București. Miroiu, Andrei, 2002: „Conservatorii români: între patriarhalism și construcția statului modern”, în Bucur, Maria, Miroiu, Mihaela (eds.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași. Miroiu, Mihaela (ed.), 1995: Jumătatea anonimă. Antologie de filosofie feministă, Editura Șansa, București. Miroiu, Mihaela, 1994: „The Vicious Circle of the Anonimity”, în Thinking, nr. 1, New Jersey. Miroiu, Mihaela, 1997: „Ana’s Land or the Right to be Sacrificed”, în Renne, Tanya (ed.), Ana’s Land, Sisterhood in Eastern
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Squires, Judith, 1999: Gender in Political Theory, Polity Press, Oxford. Steger, Manfred, 2002: Globalism: The New Market Ideology, Rowman & Littlefield Publishers, New York. Stetson McBride, Dorothy, Mazur Amy (eds.), 1995: Comparative State Feminism, SAGE Publications, London. Stratilescu, Eleonora, 2002: Temeiul mișcării feministe și scopurile pe care le urmărește, Editura Minerva, 1919, în Mihăilescu, Ștefania, Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1838-1929), Editura Polirom, Iași. Strauss, Leo, 1959: What is Political Philosophy?, Free Press, Glencoe, IL. Superson, Anita și Cudd, Ann (eds
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Dictionary of Feminism and Postfeminism, Susan Gamble (ed.), Icon Books, Cambridge. Tismăneanu, Vladimir, 2003: Stalinism for All Seasons. A Political History of Romanian Communism, University of California Press, Los Angeles. Toderean, Olivia (eds.), 2003: Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia, SNSPA, București. Tong, Rosemarie, 1989: Feminist Thought. A Comprehensive Introduction, Westview Press, Boulder and San Francisco. Tronto, Joan, 1993: Moral Boundaries. A Political Argument for an Ethic of Care, Routledge, New York. Țăranu, Andrei, 2003: Comunitarismul - doctrină contemporană - o
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Politics and Societies, nr. 8, pp. 225-255. Verdery, Katherine, 1996: What is Socialism and What Comes Next, Princeton University Press, New Jersey. Vincent, Andrew, 1992: Modern Political Ideologies, Blakwell, Oxford. Vincze Magyari, Enikö, 2003: „Când diferențele sunt între noi: perspective feministe asupra naționalismului”, în Toderean, Olivia (eds.), Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia, SNSPA, București. Vincze Magyari, Enikö, 2002: Diferența care contează, Editura Desire, Cluj-Napoca. Vlăsceanu, Lazăr et al. (coord.), 2002: Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
and What Comes Next, Princeton University Press, New Jersey. Vincent, Andrew, 1992: Modern Political Ideologies, Blakwell, Oxford. Vincze Magyari, Enikö, 2003: „Când diferențele sunt între noi: perspective feministe asupra naționalismului”, în Toderean, Olivia (eds.), Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia, SNSPA, București. Vincze Magyari, Enikö, 2002: Diferența care contează, Editura Desire, Cluj-Napoca. Vlăsceanu, Lazăr et al. (coord.), 2002: Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu, Editura Polirom, Iași. Vogel, Ursula, 1995: „Raționalism și romantism: două
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
to Use It, Fawcett combine, New York. Wollstonecraft, Mary, 1992: A Vindication of the Rights of Woman, (publicată prima oară în 1792), Penguin Books, London. Yeatman, Anna, 2001: „Feminismul și puterea”, în Shanley, M.L. și Narayan, U., Reconstrucția teoriei politice, Eseuri feministe, Editura Polirom, Iași. Young, Iris Marion, 1981: „Beyond the unhappy marriage: a critique of the dual-system theory”, în Lidia Sargent (ed.), Women and Revolution. A Disscution of the Unhappy Marriage of Marxism and Feminism, Black Rose Books, Montreal. Young, Iris
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
drepturi specificeă. Prin urmare, atingerea obiectivului normalizării, acela ca persoanele defavorizate să poată accede la statusurile și rolurile sociale cele mai valorizate, ar avea drept efect secundar impunerea unor limite anumitor grupuri ce doresc să-și afirme propria identitate (etnice, feministe și chiar cele ale persoanelor cu handicapă. Altfel spus, normalizarea nu lasă prea mult spațiu de afirmare diversității culturale. Așa se explică și faptul că se neglijează influența exercitată, o dată cu afirmarea diferitelor mișcări sociale. Dincolo de toate aceste critici, normalizarea, ca
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
p. 299). Deși par operaționalizate, asemenea valori sunt îndemnuri dezirabile, dar spațiul abstract al lui „trebuie” este contrazis de concret, real, știut fiind că, printre altele, 50% dintre uniunile conjugale din SUA se destramă. De altfel, mai ales reprezentantele mișcării feministe consideră că recurgerea la „valorile familiale tradiționale” este o încercare de a opri femeia să iasă de sub dominația bărbatului. 5. Discutând însă despre statutul descriptivo-explicativ al valorilor în mentalitatea și comportamentul individual și de grup, se remarcă un fapt important
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu „Proiectul de istorie orală de la Universitatea Columbia”, datorat lui Allan Nevins (apud Fontana și Frey, 1994). Preocupările în domeniu au avansat continuu, vizând și grupuri marginalizate sau uitate (cawboy, mineri, prostituate etc.). Mai recent, cu deosebire în SUA, mișcarea feministă își asumă și ea metoda istoriei orale, aducând ca argument suplimentar faptul că istoria scrisă a fost redactată precumpănitor de bărbați. Sociologii de orientare calitativistă, în speță mișcarea postmodernistă, insistă pe caracterul interacționist-creativ al relației intervievator-intervievat, deci oarecum pe ștergerea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
arhitectura acesteia! Așadar, toți oamenii pot învățat limbajul, doar că, în timp ce psihologia evoluționistă spune că acest lucru se realizează printr-o structură cognitivă specifică, modelul social standard consideră că se face printr-un mecanism cognitiv general. În acest context, criticile feministe privind psihologia evoluționistă sunt desuete. Feminismul a atacat psihologia evoluționistă acuzând-o de discriminare și de sexism. Răspunsurile psihologiei evoluționiste sunt științifice. Diferențele sexuale se exprimă în strategii reproductive diferite, lucru susținut de date științifice, fără ca aceasta să însemne discriminare
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
nondirectivă sau rogersiană), teoria gestaltistă, teoria transpersonală, programarea neurolingvistică, analiza tranzacțională, teoria existențialistă; * teorii care se referă la individ în cadrul societății: teoria centrată pe rezolvarea de probleme, teoria centrată pe sarcină, teoria intervenției în criză, teoria sistemică și ecosistemică, teorii feministe, teorii psihosociale, teoria pledării cauzei, teoria comunicării, teorii organizaționale, teorii de grup social, teoria rolurilor sociale; * abordarea eclectică: însumează esențialul dezvoltat de mai multe teorii; * alte teorii: a) teorii ale asistenței sociale de grup: modelul obiectivelor sociale (abilitarea individului prin intermediul
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
merge atît de departe încît să definească politica ca fiind orice fenomen care, cu sau fără intenție, afectează, lărgește sau diminuează sfera publică; aceasta include însăși înțelegerea liniei de demarcație dintre sfera publică și cea privată, problematizată în multe scrieri feministe. Dacă ne referim la domeniul internațional, ar putea fi nevoie să includem mai întîi toți acei actori care încearcă să influențeze comportamentul guvernelor. Acestea sînt de obicei tratate în manuale în capitole obligatorii despre organizațiile guvernamentale internaționale, organizațiile neguvernamentale, corporațiile
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
valoarea morală de netăgăduit a statului. Dacă realiștii ar fi sceptici pînă la capăt, ei ar trebui să se îndoiască de valoarea statului, critică ce le-a fost adusă, prin-tre altele, în unele studii cosmopolitiste (Beitz 1979; Pogge 1994), apoi feministe (Peterson 1992) și post-structuraliste (Connolly 1991; Walker 1990, 1991). Or, realiștii nu fac asta. De aceea, filosofia lor se bazează pe o susținere idealistă a statului-națiune (e țara mea, bună sau rea), urmărind analogia cu interesul organic pentru sine și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mai deschiși. Cercetările asupra securității s-au extins în tot mai multe domenii: militar, politic, economic, acum fiind incluse aici chiar și preocupările în legătură cu societatea și mediul înconjurător (Buzan 1991a, 1991b). Totuși, încă nu s-a ajuns la considerarea perspectivelor feministe (vezi Tickner 1992) și a studiilor mai critice asupra securității (cum ar fi Krause și Williams 1997). De asemenea, s-a deschis cutia Pandorei a teoriei statului. Dar la realiști, această teorie rămîne o viziune statică asupra mediului intern. Krasner
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și Politici Publice la SNSPA (2005), doctorandă, din 2004, în științe Politice la SNSPA, cu o teză despre gen și interese politice. A publicat articole în diverse reviste: aLtitudini, Observator cultural, România literară, Cultura, AnALize, fiind și redactoră a revistei feministe AnALize. Este interesată, cu precădere, de teorii politice feministe, studii de gen. șerban Cerkez Licențiat în științe Politice la SNSPA (2003), doctorand în anul III la aceeași instituție, cu o teză despre acțiune colectivă și intervenție guvernamentală. Domenii de interes
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în științe Politice la SNSPA, cu o teză despre gen și interese politice. A publicat articole în diverse reviste: aLtitudini, Observator cultural, România literară, Cultura, AnALize, fiind și redactoră a revistei feministe AnALize. Este interesată, cu precădere, de teorii politice feministe, studii de gen. șerban Cerkez Licențiat în științe Politice la SNSPA (2003), doctorand în anul III la aceeași instituție, cu o teză despre acțiune colectivă și intervenție guvernamentală. Domenii de interes: politici publice, problematica tranziției. Alice Iancu Este licențiată a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Alice Iancu Este licențiată a Facultății de științe Politice a SNSPA, specializarea științe Politice-Sociologie. În prezent, este masterandă în Gen și Politici Europene în cadrul SNSPA și doctorandă în științe Politice la aceeași instituție. Domenii de interes: etică politică, teorii politice feministe, etică feministă. Cristina Mocanu Este absolventă a Masteratului de Gen și Politici Publice la SNSPA și doctorandă în științe Politice din anul 2005 la aceeași instituție. Lucrează în calitate de cercetătoare științifică la Institutul Național de Cercetare științifică în domeniul muncii și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Este licențiată a Facultății de științe Politice a SNSPA, specializarea științe Politice-Sociologie. În prezent, este masterandă în Gen și Politici Europene în cadrul SNSPA și doctorandă în științe Politice la aceeași instituție. Domenii de interes: etică politică, teorii politice feministe, etică feministă. Cristina Mocanu Este absolventă a Masteratului de Gen și Politici Publice la SNSPA și doctorandă în științe Politice din anul 2005 la aceeași instituție. Lucrează în calitate de cercetătoare științifică la Institutul Național de Cercetare științifică în domeniul muncii și protecției sociale
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de Gen la SNSPA și este doctor în filosofie (2006). În prezent este asistentă universitară la Facultatea de Jurnalism și științele Comunicării, Universitatea din București. A colaborat la volumele Lexicon feminist (Editura Polirom, Iași, 2002), Femei, cuvinte și imagini. Perspective feministe (Editura Polirom, Iași, 2002). Cristina ștefan Este licențiată a Facultății de Filosofie, Universitatea București (1991), absolventă a Masteratului de Studii de Gen de la școala Națională de Studii Politice și Administrative (2000), licențiată a Facultății de Sociologie și Asistență Socială (2001
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de gen care contribuie la construirea a ceea ce am numit metaforic partea leului. Gen și putere. Partea leului în politica românească este o colecție de studii care tratează descriptiv și analitic, teoretic și aplicat teme de interes în teoriile politice feministe, unele asociate parțial, altele deloc ă până în prezent ă spațiului românesc. Gen și putere. Partea leului în politica românească nu este un volum de „popularizare”. Dacă veți căuta „povești” pe care să le citiți în autobuz sau seara înainte de culcare
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
pe care să le citiți în autobuz sau seara înainte de culcare, această carte nu este tocmai recomandarea adecvată. Aveți în față o colecție de studii, fiecare bazându-se pe un demers metodologic; materialele utilizează un limbaj specific paradigmei de cercetare feministe și sunt caracterizate de rigoare analitică, dar lectura lor, paradoxal, nu este greoaie. Dar nici facilă nu e, pentru că provoacă cititorii și le propune alte teme și o abordare diferită a intereselor și a reprezentării politice, a discriminării de gen
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
mulțumesc autoarelor și autorilor studiilor pentru înțelegerea cu care au răspuns solicitărilor mele. Nu am fi reușit să publicăm această carte fără sprijinul câtorva persoane. Mulțumirea noastră se îndreaptă către doamna profesoară Mihaela Miroiu, care a introdus în România teoretizarea feministă, către cele/cei care au contribuit la dezvoltarea și aprofundarea analizei relațiilor de gen prin programe masterale și doctorale, prin activități desfășurate în organizații neguvernamentale, prin aprobarea unor apariții editoriale... Iar eu nu aș fi reușit să editez volumul dacă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și teoretic, expunând concis problematica celor două dihotomii: spațiu public/spațiu privat și natură/cultură. Dihotomia public/privat, așa cum este ea conceptualizată în cadrul teoriei politice clasice, prezentă, de altfel, și în spațiul românesc, a constituit o preocupare centrală a studiilor feministe datorită consecințelor sale atât pentru definirea rolurilor femeilor, cât și pentru determinarea valorii lor (pentru mai multe informații, vezi Okin, 1989, p. 124-130; Nicholson, 1989, p. 221-232; Moulton, Rainone, 1989, p. 189-203; Gould, 1989 p. 3-20; Held, 1990, p. 321-337
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
pentru mai multe informații, vezi Okin, 1989, p. 124-130; Nicholson, 1989, p. 221-232; Moulton, Rainone, 1989, p. 189-203; Gould, 1989 p. 3-20; Held, 1990, p. 321-337; Young, 1997, p. 102-105; Tronto, 1993, p. 10-11). O altă direcție urmărită de critica feministă analizează asocierea dintre sfera privată (femei) și natură, pe de o parte, și spațiul public (bărbați) și cultură, pe de altă parte, precum și caracterul ierarhic al acestei asocieri (Anthony, 2000, p. 8-13; Held, 1990, p. 321-334; Gatens, 2001, p. 44-49
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]