1,521 matches
-
adoptată de materialismul dialectic marxist, atrage atenția Petru Ioan309. De aceea, logica dialectică a lui Hegel nu a putut revoluționa logica lui Aristotel. Din nefericire, acest deficit ontologic se manifestă și-n filosofia și psihologia secolului al XX-lea, de la fenomenologie la psihanaliză, iar acum în filosofia diferenței, care, paradoxal, sfârșește prin a fi omogenizantă prin exaltarea potențializării. Majoritatea oamenilor, precizează Petru Ioan, invocând textele lupasciene, fug de libertatea psihică a contradicției. Asta duce, între altele, la un globalism care amenință
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a lui Grigore Vieru, Editura Litera Internațional, Chișinău-București, 2004, cu o postfață de Mihai Cimpoi; *Mitul Eminescu, Editura Junimea, Iași, 2004, col. "Eminesciana"; *Eminescu martor al adevărului, Editura Scara, București, 2004 ; *60 de oglinzi, Editura Sfera, Bârlad, 2005; *Mihail Diaconescu. Fenomenologia epică a istoriei românești, Editura AGER Economistul, București, 2005. Redactor: Cezar Ivănescu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Daniel Corbu, Postmodernismul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
morale și s] ne fac] s] credem în ele. Această înseamn] c], desi morală poate s] nu aib] un caracter obiectiv, în sensul de a face referiri la aspecte „exterioare”, este semnificativ pentru experiență moralei s] credem c] este așa. Fenomenologia să ține de a o considera obiectiv]. În cuvintele regretatului John Mackie, suntem îndemnați s] d]m moralei un caracter obiectiv, considerând c] ea ne este impus] și c] nu ține de liberul arbitru (Mackie, 1979). Astfel, ne supunem regulilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
există doar ceea ce "omul consideră ca este adevăr". Pentru acele timpuri, a nega existența obiectivă a universului în afara existenței omului a fost o idee revoluționară, precursoare a agnosticismului. 4 Edmund Gustav Albrecht Husserl (1859-1938), filosof, matematician german, ctitorul școlii de fenomenologie. Critică pozitivismul, istorismul și psihologizarea logicii. Pentru a te putea apropia de esența lucrurilor trebuie să recurgi la reducția fenomenologică. Husserl scrie Filosofia matematicii. Analizează prezentarea "proprie" și "improprie" a lucrurilor, "exemplul casei". Este ctitorul mereologiei sau știința părții (importanța
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
caracteristică esențială a conștiinței (orice obiect "mintal" are o intenție). În consecință, trebuie distins actul de conștiință de fenomenul intențional. Noțiunea de aboutness, adică "despre-logia", distinge fenomenul mintal de fenomenul fizic. În timp ce Brentano susține "inexistența intențională", Husserl, idealist transcendental, consideră fenomenologia intenționată drept conștiința obiectului intențional, adică a unui fenomen perceput și existent în realitate. Este apropiat de conceptul spiralogic al dublei spirale "cunoaștere-conștiință". 5 Jean-Paul Charles Aymard Sartre (1905-1980), filosof, dramaturg, scriitor, și politician francez. Existențalist prin excelență și fenomenolog
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Tabloul “Libertatea călăuzind poporul” a fost pictat în 1830 de Eugene Delacroix; Edmund Husserl a pus bazele fenomenologiei. 16) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Pleșu, Jurnalul de la Tescani (Pleșu JT); Andrei Pleșu, Minima moralia (Pleșu MM); Cristian Tudor Popescu, Copiii fiarei (Popescu CF); Cristian Tudor Popescu, Nobelul românesc (Popescu NR). 2. Texte estetico-filozofice (TxE-F): Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc (Cărtărescu PR); Gabriel Liiceanu, Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii (Liiceanu, TFLD); Andrei Pleșu, Despre îngeri (Pleșu DÎ) 3. Texte științifice (Txșt): Corneliu Borundel, Manual de medicină internă pentru cadre medii (Borundel, MMI) 4. Texte praxiologice (TxP): Adevărul; Capital; Cotidianul; Formula AS; Revista 22; Evenimentul zilei
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
scrise de același autor, dar vizează domenii diferite de semnificanță. Compară: M. Cărtărescu, De ce iubim femeile și Orbitor. Aripa stângă sau G. Liiceanu, Ușa interzisă (integrate în categoria textelor artistice) cu M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc sau G. Liiceanu, Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii (integrate în categoria textelor estetico-filozofice). 8 In paranteze sunt redate siglele folosite în tabelele din paginile următoare. 9 Cf. Manoliu Manea (2001). 10 Cf. Spiță (2003: 219-223). 11 Vezi GALR II: 241-246. 12 Vezi GALR I
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
F.Alquie. În textele ce conțin exemplele menționate, Descartes precizează: .) Senzația în sine nu este nimic, iar perceperea obiectelor reale, fizice, oferă informații distorsionate în absența intervenției gîndirii. Ele dobîndesc un sens doar atunci cînd gîndirea le interpretează, semnificîndu-le. În Fenomenologia percepției, Maurice Merleau-Ponty, înțelege că aceste două exemple ilustrează ideea că percepția și judecata se juxtapun în viziunea lui Descartes; critica lui poate fi rezumată prin afirmația: .) Prin aceasta el vrea să arate că percepția nu este o judecată și
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
mod natural să-i atribuie existență. Așadar dacă problema era de a examina conținutul gîndurilor noastre sprijinite pe lucrurile sensibile, nu ar fi fost de reținut înclinația eului. Din contra, am fi fost prinși în contemplarea spectacolului obiectelor intenționale ale fenomenologiei trăite și în ceea ce Husserl numea solipsism transcedental.) Nu este vizat exteriorul, nu căutăm să-l atingem ca pe un obiect pol aflat la orizont; raportul pe care eul îl întreține cu el este de o natură diferită, pentru că el
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Editurii Humanitas din 1990. Profesor la Facultatea de Filozofie a Universității București din 1992. Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres (Paris, Franța, 1992). Commendatore dell’ Ordine della Stella della Solidarieta italiana (Roma, Italia, 2005). SCRIERI — Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii (Univers, 1975; Humanitas, 1994, 2005); Încercare în politropia omului și a culturii (Cartea Românească, 1981); ediția a II-a, cu titlul Om și simbol. Interpretări ale simbolului în teoria artei și filozofia culturii (Humanitas, 2005); Jurnalul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
adevărat concept peratologic. Vorbind despre peratologie, noi facem o sinteză pe care limba greacă nu a făcut-o nicăieri explicit, dar care își are acoperirea în sugestia metafizică pe care am putut-o desprinde din semnificațiile radicalului *per-. Peratologia ca fenomenologie a limitei și a atitudinilor față de limită (manifestate în forma limitei acceptate, puse, cucerite sau contestate) nu se constituie deci ca simplă analiză filologică a contextelor în care apare cuvântul peras. Deși trimite constant la cuvântul de la care își împrumută
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
descris de Cassirer, de teoria jocului a lui Huizinga sau de strania teorie heideggeriană despre opera de artă ca dispută între lume și pământ, Gabriel Liiceanu realizează de fapt, dincolo de această impresionantă paradă de idei care a întemeiat modernitatea, „o fenomenologie a profunzimii întreprinse din perspectiva suprafeței“. Suntem ființe ale absconsului și sublimului, dar avem nevoie — pentru propria noastră propulsie — de familiaritatea lipsită de frivolitate a tot ce e „jos“ și ne cade sub simțuri. Ambiguitatea noastră se bazează pe însăși
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de vreme ce discuțiile despre tragic în cultura europeană de la Aristotel și până la Schiller sau Croce au pornit de fiecare dată de la specia literară a tragediei. Numai că lucrarea lui Gabriel Liiceanu este, așa cum de altfel ni se spune în subtitlu, o fenomenologie, o cercetare a fenomenului tragic așa cum îl găsim în viața reală. Pentru a găsi specificul tragicului în sfera vastă și nediferențiată a nenorocirii umane, autorul recurge la felul în care ființa umană își experimentează finitudinea ca limită supremă, drept care tragicul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
recurge la felul în care ființa umană își experimentează finitudinea ca limită supremă, drept care tragicul este determinat ca „întâlnire a unei ființe conștiente finite cu propria sa finitudine percepută ca limită“. Limita, așadar, peras în elină, stă în centrul acestei fenomenologii a tragicului care, prin forța împrejurărilor, devine un capitol în peratologie, în „teoria limitei considerată în raportul ei cu conștiința“. Și totuși, moartea ca limită supremă nu este tragică în sine; ea reprezintă doar șansa la tragic a celor dispuși
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
carte a avut un rol important în devenirea filozofică a lui Gabriel Liiceanu, ea anunțând viitoarea „peratologie“, micul tratat Despre limită scris douăzeci de ani mai târziu. De asemenea, în contextul unei epoci dominate de ideologia marxistă, a scrie o fenomenologie care avea în centrul ei moartea, limita și depășirea a reprezentat neîndoielnic un act cultural insolit. De altfel, în forma apărută în 1975, ea a fost în primă instanță respinsă ca lucrare de doctorat pe motive de inoportunitate ideologică.
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Eugen Simion 1996 - 2003. Cărți, articole 127 referințe Exilul românesc în fondurile BCU „Mihai Eminescu” din Iași (cărți și articole) 608 referințe Explicația teleologică 64 referințe Familia în dreptul internațional privat 11 referințe Familia Lecca - 125 referințe Femei. Feminism 311 referințe Fenomenologie 225 de referințe Filosofia istoriei 235 de referințe Funcția și funcționarul public 74 referințe George Călinescu. Bibliografie selectivă 795 referințe Gradul de păstrare a sensului în cadrul traducerii frazeologismelor din limba engleză în limba română 114 referințe Greșeli și eroare în
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
unui Dumnezeu extatic. Prin textele sale publicistice, dar, în mod deosebit, prin cursurile sale universitare - precum, cursul de Filosofie a religiei din 1925-1926 - audiate de studenții de la ASCR, Nae Ionescu reușește să stabilească temeiurile atacurilor sale împotriva evanghelizării - prin abordarea fenomenologiei actului religios - clarificând de ce, "în măsura în care Biserica poartă în sine Evanghelia ca ca pe un înțeles viu, ea-i este și singura cheie a înțelegerii adevărate"5. Nae Ionescu a îndreptat multe dintre pozițiile celor de la ASCR, constituind un far luminos
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sartriană care, pentru a evita reificarea imaginii, vorbește de o cvasiprezență în conștiință, un obiect-fantomă ce trimite la o viață factice 4. Spre deosebire de aceste teorii reducționiste și devalorizante ale școlii din Wurtzburg și Denkpsycologie, Gilbert Durand se situează în prelungirea fenomenologiei poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor de omogenitate în reprezentare. Vom rezuma
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor de omogenitate în reprezentare. Vom rezuma postulatele fenomenologiei bachelardiene care reprezintă nucleul teoriei durandiene. Imaginația ca facutate de a deforma imaginile în miezul substanțelor elementare comportă o materie fundamentală capabilă de a revela originile ființei, posibilitatea de a trăi dinamic această modificare: materia nu poate fi separată de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
valoare, capabile de a concura percepția și gândirea. Jean-Jacques Wunenburger se întreabă dacă "viața imaginilor" nu își găsește originea în dimensiunea simbolică a formei și a conținutului, dimensiune care poate să le asigure profunzimea, stabilitatea și pregnanța 9. Pornind de la fenomenologia imaginilor religioase sau artistice dezvoltate de Mircea Eliade și Gaston Bachelard, Gilbert Durand situează traseul antropologic al imaginilor într-un spațiu simbolic, care poate explica coordonata acestor forme generate de puterea imaginilor. Psihanaliza modernă are meritul de a pune în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
trebuie confundată cu un demers intelectual, întrucât ea implică, de asemenea, o receptivitate a subiectului față de imagini și, implicit, o dinamică afectivă complexă 11. Prin urmare, profunzimea simbolică a imaginilor este inseparabilă de o tonalitate psihică care solicită totalitatea eului. Fenomenologia profunzimii simbolice nu exclude o psihologie a categoriilor abisale, fundată pe revelarea sensurilor primordiale ale imaginilor. Imaginile simbolice acoperă un ansamblu delimitat de fenomene iconice care nu au o densitate egală. În același timp, dimensiunea simbolică a imaginilor nu poate
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
problematică esențială, să remarcăm armătura teoretică pe care se sprijină această carte: este vorba de prezența a două atitudini aparent divergente, sub raportul formei, însă convergente, sub raportul ideatic: poziția metafizică a lui Nae Ionescu referitoare la sensul Predaniei, a fenomenologiei religiei și poziția teologică a lui Nichifor Crainic, referitoare la mistica ortodoxă și la sensul teologic al frumosului, toate aceste două poziții subzistând în interiorul tradiției patristice. Metodei hegeliene de interpretare dinamică a istoriei, Nae Ionescu îi opune perspectiva statică, cea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a te ruga și structura religioasă. În cadrul actului religios, actul de iubire este hotărâtor, chiar dacă teologia catolică și, pe alocuri, chiar cea ortodoxă l-au supus unei interpretari eronate. Fără a insista foarte mult, voi relua interpretarea naeionesciană din perspectiva fenomenologiei actului religios. Se susținea greșit că necesitatea comunității se deduce din actul religios; ba mai mult că există o conștiință a solidarității cu toată omenirea pornindu-se de la raționamentul că actul de iubire este actul fundamental de legătură dintre om
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
recentă. De exemplu, În 1994, pe baza unei cereri sociale, dar și instituționale, este lansat pentru prima dată În Franța un vast program de cercetări empirice asupra violenței școlare. Temele de studiu erau organizate În jurul a două mari probleme: cunoașterea fenomenologiei violenței și găsirea modalităților de stăpânire și prevenire a acesteia. Rezultatele cercetării au arătat că problemetica violenței școlare trebuie discutată articulând două planuri: un plan global (națională și un plan local. La nivel național se identifică factorii generali, care pot
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]