2,822 matches
-
15 secunde într-o mașină de rotunjit aluat (punctul 5.10) și se așază apoi timp de 30 ± 2 minute pe plăci din plastic pătrate (punctul 5.9) acoperite de cutii din material plastic (punctul 5.8) în camera de fermentare (punctul 5.7). Nu se presară făină pe bucățile de aluat. 7.8. Modelare Se aduc bucățile de aluat acoperite în apropierea modelatorului și se remodelează din nou fiecare bucată timp de 15 secunde. Nu se ridică capacul de pe o
NORME METODOLOGICE din 30 ianuarie 2006 privind procedurile de aplicare a sistemului de intervenţie pe piaţa cerealelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175140_a_176469]
-
mecanic pentru aluatul obținut din grâu comun 1. Titlul Metodă pentru testarea însușirilor de panificație ale fainii de grâu. 2. Domeniul de aplicare Metodă este aplicabilă făinurilor provenite dintr-o măcinare experimentală a grâului în vederea fabricării pâinii prin procesul de fermentare cu drojdie. 3. Principiul În malaxorul de laborator, se prepară un aluat din făină, apa, drojdie, sare și zahăr. După divizare și premodelare (rotunjire) bucățile de aluat se lasă în repaus 30 minute, se modelează și după fermentarea finală, se
ORDIN nr. 70 din 30 ianuarie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedurile de aplicare a sistemului de intervenţie pe piaţa cerealelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175139_a_176468]
-
procesul de fermentare cu drojdie. 3. Principiul În malaxorul de laborator, se prepară un aluat din făină, apa, drojdie, sare și zahăr. După divizare și premodelare (rotunjire) bucățile de aluat se lasă în repaus 30 minute, se modelează și după fermentarea finală, se coc. Se notează proprietățile tehnologice ale aluatului și pâinile se apreciază în funcție de volumul și înălțimea lor. 4. Ingredientele 4.1. Drojdie Drojdie uscată activă de tipul Saccharomyces cerevisiae DHW-Hamburg-Wansbeck sau un produs cu aceleasi caracteristici. 4.2. Apă
ORDIN nr. 70 din 30 ianuarie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedurile de aplicare a sistemului de intervenţie pe piaţa cerealelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175139_a_176468]
-
precizie de 0,1 g. 5.5. Balanța analitică Precizie de 0,1 x 10^-3 g. 5.6. Malaxor Stephan UMTA 10, frământător tip "Detmold" (Stephan Soehne GmbH) sau un echipament asemănător cu aceleasi caracteristici. 5.7. Cameră de fermentare Cu sistem de menținere a temperaturii de 30 ± 1°C. 5.8. Cutii de material plastic deschise Din polimetilmetacrilat (Plexiglas, Perspex). Dimensiuni interioare: 25 x 25 x 15 cm înălțime, grosimea pereților 0,5 ± 0,05 cm. 5.9. Placă
ORDIN nr. 70 din 30 ianuarie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedurile de aplicare a sistemului de intervenţie pe piaţa cerealelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175139_a_176468]
-
15 secunde într-o mașină de rotunjit aluat (punctul 5.10) și se așază apoi timp de 30 ± 2 minute pe plăci din plastic pătrate (punctul 5.9) acoperite de cutii din material plastic (punctul 5.8) în camera de fermentare (punctul 5.7). Nu se presară făină pe bucățile de aluat. 7.8. Modelare Se aduc bucățile de aluat acoperite în apropierea modelatorului și se remodelează din nou fiecare bucată timp de 15 secunde. Nu se ridică capacul de pe o
ORDIN nr. 70 din 30 ianuarie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedurile de aplicare a sistemului de intervenţie pe piaţa cerealelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175139_a_176468]
-
în mod normal, conduc la o creștere a eficienței energetice ce poate fi verificată, măsurată sau estimată; ... r) surse regenerabile de energie - surse de energie nefosile, cum sunt: eoliană, solară, geotermală, a valurilor, a mareelor, energia hidro, biomasa, gaz de fermentare a deșeurilor, denumit și gaz de depozit, sau gaz de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz, conform Hotărârii Guvernului nr. 443/2003 , cu modificările ulterioare; ... s) serviciu energetic - beneficiul fizic, serviciul public sau bunul
LEGE nr. 56 din 17 martie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176078_a_177407]
-
poate fi verificată, măsurată sau estimată; ... r) surse regenerabile de energie - surse de energie nefosile, cum sunt: eoliană, solară, geotermală, a valurilor, a mareelor, energia hidro, biomasa, gaz de fermentare a deșeurilor, denumit și gaz de depozit, sau gaz de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz, conform Hotărârii Guvernului nr. 443/2003 , cu modificările ulterioare; ... s) serviciu energetic - beneficiul fizic, serviciul public sau bunul derivat din combinația energie și tehnologie eficientă energetic, ceea ce include operarea
LEGE nr. 56 din 17 martie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176078_a_177407]
-
în mod normal, conduc la o creștere a eficienței energetice ce poate fi verificată, măsurată sau estimată; ... r) surse regenerabile de energie - surse de energie nefosile, cum sunt: eoliană, solară, geotermala, a valurilor, a mareelor, energia hidro, biomasă, gaz de fermentare a deșeurilor, denumit și gaz de depozit, sau gaz de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz, conform Hotărârii Guvernului nr. 443/2003 , cu modificările ulterioare; ... s) serviciu energetic - beneficiul fizic, serviciul public sau bunul
LEGE nr. 199 din 13 noiembrie 2000 (*republicată*)(**actualizata**) privind utilizarea eficienta a energiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176245_a_177574]
-
poate fi verificată, măsurată sau estimată; ... r) surse regenerabile de energie - surse de energie nefosile, cum sunt: eoliană, solară, geotermala, a valurilor, a mareelor, energia hidro, biomasă, gaz de fermentare a deșeurilor, denumit și gaz de depozit, sau gaz de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz, conform Hotărârii Guvernului nr. 443/2003 , cu modificările ulterioare; ... s) serviciu energetic - beneficiul fizic, serviciul public sau bunul derivat din combinația energie și tehnologie eficientă energetic, ceea ce include operarea
LEGE nr. 199 din 13 noiembrie 2000 (*republicată*)(**actualizata**) privind utilizarea eficienta a energiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176245_a_177574]
-
ca îngrășăminte minerale); - "îngrășământ organic" - îngrășământ care conține substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale. Îngrășămintele organice pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; - "îngrășământ organo-mineral" - îngrășământ ale cărui elemente nutritive cunoscute sunt simultan de origine organică și minerală și sunt obținute prin amestecare și/sau combinarea chimică a îngrășămintelor sau produselor organice și minerale; - "îngrășământ simplu" - un îngrășământ care conține, într-o proporție
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
convenție, în categoria îngrășămintelor anorganice; - organic - care conțin substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale. Îngrășămintele organice pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; - organo-minerale ai căror elemente nutritive cunoscute, sunt simultan de origine organică și minerală și sunt obținute prin amestecare și/sau combinarea chimică a îngrășămintelor sau produselor organice și minerale ● după modul de obținere: - îngrășăminte chimice/de sinteză, în care impropriu
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
azot. Indicații și contraindicații de aplicare ... Îngrășămintele organice naturale provin din gospodăriile individuale, de la fermele zootehnice, de la stațiile de epurare, sau din materiale vegetale și pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite faze de fermentare. Dintre îngrășămintele organice naturale cele mai răspândite provin de la animale. Între cele mai importante produse organice naturale sunt gunoiul de grajd (care poate fi folosit în stare proaspătă, parțial fermentat sau complet fermentat), mustul de gunoi de grajd, urina, dejecțiile
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
și microorganismelor din sol, stimulându-le activitatea. Urina este considerată de asemenea un bun fertilizant organic natural, fiind bogată îndeosebi în azot și potasiu. Se utilizează urina din adăposturile zootehnice, nereținută de așternutul folosit, colectată și păstrată cu sau fără fermentare în bazine acoperite, pentru a se evita pierderile de azot (tabelul 4.2). Tabel 4.2. Compoziția chimică a urinei (valori medii) Specia de la care provine Mustul de gunoi este colectat în platformele special amenajate pentru stocarea și fermentarea gunoiului
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
fără fermentare în bazine acoperite, pentru a se evita pierderile de azot (tabelul 4.2). Tabel 4.2. Compoziția chimică a urinei (valori medii) Specia de la care provine Mustul de gunoi este colectat în platformele special amenajate pentru stocarea și fermentarea gunoiului, prin acumulare în bazine de colectare închise. În tabelul 4.3. este prezentată compoziția chimică a acestui îngrășământ Tabel 4.3. Compoziția chimică a mustului de gunoi Compoziția chimică (%) Dejecțiile fluide, numite și tulbureală, se obțin prin colectarea materialului
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
sunt bogate în fosfor. Pentru a fi utilizate trebuie să fie libere de corpuri solide și omogenizate în timpul administrării. Administrate în timpul vegetației, au o acțiune rapidă, fiind disponibile imediat nevoilor plantelor, cu efecte deosebit de favorabile asupra creșterii. Mranița rezultă din fermentarea aproape completă a gunoiului. Este un îngrășământ foarte eficient care se folosește în mod deosebit în legumicultură, în răsadnițe, sere și în câmp. Compoziția chimică medie este următoarea: 14% materii organice, 0,98% N, 0,58% P(2)O(5
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
chimică medie este următoarea: 14% materii organice, 0,98% N, 0,58% P(2)O(5), 0,90% K(2)O, 0,88% CaO. Cantitatea care se utilizează la hectar variază între 20 și 60 tone. Compostul se obține prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleavă, resturi de buruieni și de leguminoase, nutrețuri depreciate, oase, pene, resturi alimentare, etc.), la care se adaugă uneori substanțe minerale (var, cenușă, etc.). Strânse în grămezi, aceste resturi se udă din când
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
coceni, pleavă, resturi de buruieni și de leguminoase, nutrețuri depreciate, oase, pene, resturi alimentare, etc.), la care se adaugă uneori substanțe minerale (var, cenușă, etc.). Strânse în grămezi, aceste resturi se udă din când în când pentru a favoriza procesul fermentării. Composturile se pot utiliza la toate culturile agricole în cantități de 15 - 25 tone la hectar. Spre deosebire de gunoiul de grajd, care are o acțiune rapidă, în cazul compostului, efectul se face simțit numai pentru 1-2 ani. Îngrășămintele verzi sunt constituite
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
perioada de stocare și cantitatea de gunoi rezultată. Baza platformei trebuie să aibă o înclinare de cca 2 - 3% spre una din marginile platformei, unde se amplasează într-o săpătură un bazin de colectare a mustului de gunoi rezultat în timpul fermentării. Bazinul de colectare trebuie astfel poziționat încât, atunci când este plin, partea de sus a lichidului să fie la cel puțin 0,7 - 1 m sub punctul cel mai de jos al platformei. Capacitatea bazinului de colectare se stabilește în funcție de capacitatea
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
în bucăți mari, provocând concentrări pe anumite porțiuni de suprafață. Materialul mai umed se lipește de organele de lucru ale mașinii, înrăutățind și mai mult calitatea lucrării.* ) Pentru aplicarea mecanizată a îngrășămintelor organice solide - gunoi de grajd, de la platforme de fermentare sau fracția solidă după separarea dejecțiilor fluide - se folosesc mașini de aplicat gunoi de grajd. Cele mai multe tipuri de mașini sunt sub formă de remorcă tehnologică, cu transportor orizontal de alimentare pe podeaua benei, și cu organe de dislocare-mărunțire și distribuție
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
ca îngrășăminte minerale); - "îngrășământ organic" - îngrășământ care conține substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale. Îngrășămintele organice pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; - "îngrășământ organo-mineral" - îngrășământ ale cărui elemente nutritive cunoscute sunt simultan de origine organică și minerală și sunt obținute prin amestecare și/sau combinarea chimică a îngrășămintelor sau produselor organice și minerale; - "îngrășământ simplu" - un îngrășământ care conține, într-o proporție
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
convenție, în categoria îngrășămintelor anorganice; - organic - care conțin substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale. Îngrășămintele organice pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; - organo-minerale ai căror elemente nutritive cunoscute, sunt simultan de origine organică și minerală și sunt obținute prin amestecare și/sau combinarea chimică a îngrășămintelor sau produselor organice și minerale ● după modul de obținere: - îngrășăminte chimice/de sinteză, în care impropriu
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
azot. Indicații și contraindicații de aplicare ... Îngrășămintele organice naturale provin din gospodăriile individuale, de la fermele zootehnice, de la stațiile de epurare, sau din materiale vegetale și pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite faze de fermentare. Dintre îngrășămintele organice naturale cele mai răspândite provin de la animale. Între cele mai importante produse organice naturale sunt gunoiul de grajd (care poate fi folosit în stare proaspătă, parțial fermentat sau complet fermentat), mustul de gunoi de grajd, urina, dejecțiile
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
și microorganismelor din sol, stimulându-le activitatea. Urina este considerată de asemenea un bun fertilizant organic natural, fiind bogată îndeosebi în azot și potasiu. Se utilizează urina din adăposturile zootehnice, nereținută de așternutul folosit, colectată și păstrată cu sau fără fermentare în bazine acoperite, pentru a se evita pierderile de azot (tabelul 4.2). Tabel 4.2. Compoziția chimică a urinei (valori medii) Specia de la care provine Mustul de gunoi este colectat în platformele special amenajate pentru stocarea și fermentarea gunoiului
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
fără fermentare în bazine acoperite, pentru a se evita pierderile de azot (tabelul 4.2). Tabel 4.2. Compoziția chimică a urinei (valori medii) Specia de la care provine Mustul de gunoi este colectat în platformele special amenajate pentru stocarea și fermentarea gunoiului, prin acumulare în bazine de colectare închise. În tabelul 4.3. este prezentată compoziția chimică a acestui îngrășământ Tabel 4.3. Compoziția chimică a mustului de gunoi Compoziția chimică (%) Dejecțiile fluide, numite și tulbureală, se obțin prin colectarea materialului
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
sunt bogate în fosfor. Pentru a fi utilizate trebuie să fie libere de corpuri solide și omogenizate în timpul administrării. Administrate în timpul vegetației, au o acțiune rapidă, fiind disponibile imediat nevoilor plantelor, cu efecte deosebit de favorabile asupra creșterii. Mranița rezultă din fermentarea aproape completă a gunoiului. Este un îngrășământ foarte eficient care se folosește în mod deosebit în legumicultură, în răsadnițe, sere și în câmp. Compoziția chimică medie este următoarea: 14% materii organice, 0,98% N, 0,58% P(2)O(5
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]