1,332 matches
-
Platinata mea prietenă îmi ține isonul. Merg. Băieții întorc cărțile. Eu și blonda le punem jos. E prima care-și scoate puloverul. Are ceva din agilitatea unei căprioare. Și din naivitatea ei. E ținta perfectă. Eu sunt opusul. Îmi deschid fermoarul gecii de parcă aș derula înapoi. Colegul din dreapta mea renunță la pantaloni de parcă s ar debarasa de ceva ce nu-i folosește. Stabilesc la ce renunț dacă pierd și jocul următor. E previzibil. Aș fuma, dar nu mă lasă mama. Ea
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
făcea dragoste, de pildă, cu frenezie. N-ar trebui să știu și nici să spun, dar știu și spun, e secretul meu cum am aflat. Nici nu intra bine în cămăruța lui, își arunca pantofii, își descheia grăbită nasturii și fermoarele, își arunca hainele pe jos și se vâra în pat, zorindu-l. Acasă la ea, îndată ce părinții îi plecau undeva, trăgea jaluzelele și-l trăgea pur și simplu peste ea, pe sofaua lată. Sau, îmbujorată și cu inima în gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
sau flori strânse pentru școlăreștile ore de botanică pe care le descoperi în ceasurile de neodihnă ale pensiei în de mult uitate, prăfuite și arse de vreme ierbare? Devenim cu toții oameni așezați. Andrei Vlădescu le zice oameni care au tras fermoarul. S-au închis, nu mai știu nimic. Chiar și vorba asta care circulă atât de larg, ce-o fi însemând? „Așezați“. Așezați unde? În ce? La ce? În ce fel anume? Neveste care se îmbuibă, ajungând să pătrundă pe ușile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și râzând, uitându-se la el cum dă din cap ascultător, în vreme ce-i descheia nasturii bluzei, mângâindu-i sânii. Se întrerupea doar pentru câte o clipă, să-i atragă atenția: se desface în sensul celălalt, nu trage așa, e un fermoar, vezi că acolo e o copcă, tu nu te dezbraci, dragă? Trupul ei era cu adevărat fără cusur, numai capul trebuia tăiat și înlocuit cu altul. Știa că arată bine, s-a unduit de câteva ori prin cameră, acum goală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
freamătul de dor . MĂ TOT GÂNDESC Unde-mi pun banii uit mereu Și dacă-i caut nu-i găsesc, Mă supăr, plâng și mă gândesc Dacă să-l cert pe Dumnezeu! Prin ochelari discret privesc, Portmoneu-i gol și-înnebunesc, Fermoarul de la geantă e deschis, Mă-ntreb de-i adevăr sau doar un vis. Trist-am văzut un om sărman, Un cerșetor care- mi cerea un ban, Am vrut să-l omenesc, un lucru sfânt, Dar unde-s banii, intrat-au
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
și palidă, iar niște vânătăi roșii profunde marcau locurile În care sângele se adunase și se coagulase. Mai avea o vânătaie pe tâmpla stângă. În poză, Logan crezuse mereu că e doar o umbră. Principala atracție era Încă ascunsă. Trase fermoarul În jos până la capăt, expunând un trup gol care trecuse de prima tinerețe pe vremea când era viu. Conform poliției din Lothian și Borders, Geordie fusese obsedat de păstrarea condiției sale fizice În tinerețe. Cineva care se mândrea mult cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Isobel din buzunar, dar, În loc de asta, Brian traversă Încăperea și alese un plic mare de carton din tava pentru corespondență internă. — Analizele de sânge pentru fata ta de patru ani necunoscută. Sunt niște chestii interesante acolo. Îi dădu plicul, trase fermoarul sacului, aranjând cadavrul, În vreme ce Logan răsfoia raportul. Brian nu glumea. Era foarte interesant. La cantină, la vremea prânzului, era un singur subiect de discuție: oare avea să fie dat afară inspectorul Insch? Logan mâncă În liniște la o masă cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
fu pusă lângă ea. După aceea, știa bine, Îi va fi rău la stomac. Îi va fi rău până nu va rămâne decât supărare și rușine. Dar asta mai târziu. Deocamdată, sângele Îi vuia În urechi. Cu degetele amorțite, Împinse fermoarul În jos. — Bună spuse el. În geantă, micuțul Jamie McCreath deschise ochii și Începu să țipe. Urmele de pași dispăreau rapid, fulgii grei de zăpadă le umpleau, făcând totul neted și fără trăsături. Logan patină oprindu-se, cu ochii scanând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
îl strânse. — LASD. Nu ridica vocea, fii sincer cu mine și-ți dau drumul să pleci. Pipăi cu mâna liberă buzunarele și talia grăsanului, scoțând un portofel, niște chei, un cuțit cu lamă retractabilă și o borsetă de piele cu fermoar, plată, dar grea. Îi lăsă gâtul un pic mai liber din strânsoare și examină portofelul, scăpând pe jos carduri și hârtii. Găsi un permis de conducere expirat, emis de statul California pe numele Leo Theodore Bordoni, născut pe 19.06
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
numere. Danny îi eliberă gâtul lui Leo Theodore Bordoni, răsplătindu-l pentru reacția avută la vederea ororii. Grupa de sânge și semnalmentele fizice îl scoteau de pe lista suspecților. Bordoni își drese glasul și își șterse sângele de pe față. Danny trase fermoarul borsetei și văzu un set de scule: un șperaclu, diamant pentru tăiat sticla, o dăltiță și o ventuză pentru geamuri - toate învelite în catifea verde. Spuse: — Intrare prin efracție, deținere de scule pentru jafuri, violare a eliberării condiționate. De câte ori ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Davey Goldman traversă câmpul vizual al lui Buzz și le spuse mexicanilor ceva cu voce joasă, în spaniolă. Buzz prinse cu coada ochiului priveliștea pungilor de hârtie și a teancurilor de verzișori, care erau puse într-o plasă mare, cu fermoar din pânză cafenie, cu dungi roșii și cu chipul lui Mickey Cohen imprimat pe el. Mickey zise: — Dacă o trimiți pe Audrey înapoi la mine, ei nu-i voi clinti nici un fir de păr din cap și nici pe tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
încet. Dacă o prind cu tine, nu-ți pot promite milă. Trimite-o înapoi la mine. O afacere ratată de un milion de dolari - și singurul lucru la care se putea gândi Mickey Cohen era o femeie. — Nu. Cineva închise fermoarul plasei. Goldman i-o aduse lui Buzz, pășind încet și cu mare grijă. Buzz întinse mâna dreaptă. Mickey tremura ca un drogat ce crăpa după o doză. Buzz se întrebă ce va zice acum. Micul om mare zise: — Te rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu ea! Nu-i voi clinti nici un fir de păr din cap. Buzz dispăru. *** Johnny Stompanato îl aștepta la motel, întins pe pat și ascultând muzică de operă la radio. Buzz lăsă să-i cadă plasa de haine, îi trase fermoarul și scoase de-acolo fișicuri de câte zece mii de dolari. Lui Johnny îi căzu falca. Țigara i se rostogoli pe piept și îi făcu o gaură în cămașă. Johnny stinse chiștocul cu o pernă și zise: — Ai făcut-o! Buzz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
hotărâți să-și apere insula în fața năvalei de turiști. Paris: inima și creierul pasionează opinia publică: o intervenție chirurgicală permite reanimarea cordului la un șomer sinucigaș; prof. Gosset prezintă un aparat care înregistrează vibrațiile infime ale creierului. Berlin: se interzice fermoarul la rochiile de damă; e urât și Germania are nevoie de oțel pentru lucruri mai serioase. Bagdad: Institutul de Orientalistică descoperă în Mesopotamia un joc de șah datând cu 4.000 de ani înaintea nașterii lui Hristos. Paris: ambasadorul Japoniei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
I se părea un lucru firesc, ca și restul maniilor sale de burlac bătrân, de pildă, faptul că rătăcea tot timpul capacul borcanului de dulceață, că Își tăia părul numai dintr-o nară, uitând de a doua, că Își descheia fermoarul pantalonilor În drum spre baie pentru a economisi timp, că nu nimerea vasul de toaletă când Începea să facă pipi sau că trăgea apa În timp ce urina sperând că clipocitul apei avea să-i stimuleze vezica poticnită. Se străduia să termine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
sau altul și dorința constantă de-a scrie un nou capitol al vieții sale. Și iată-l aici, stând În apartamentul ăsta neîngrijit Într-o dimineață urâtă și ploioasă, prins În lupta umilitoare de a-și elibera colțul cămășii din fermoarul pantalonilor. În timp ce afară o pasăre murată de ploaie repeta la nesfârșit aceeași frază muzicală din trei note, de parcă ajunsese și ea la concluzia că avea de-a face cu un retardat mintal, care n-avea să-nțeleagă niciodată nimic. Astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
zise: — Uneori am impresia că ești o cauză pierdută. La care Fima ripostă: Nu suntem oare cu toții, Nina? În clipa aceea simți atâta tandrețe și afecțiune pentru ființa care ședea În fața lui, Îmbrăcată Într-o pereche de blugi roși, cu fermoar bărbătesc și o cămașă bărbătească largă, de parcă i-ar fi fost soră, sânge din sângele lui. Lipsa ei de frumusețe și de feminitate i se păru deodată dureros de feminină și de atractivă. Sânii ei mari și moi Îl chemau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
se păru teribilă și ucigătoare. Intrând la toaletă inspiră cu o plăcere ciudată mirosul Înțepător de dezinfectant. Încercă să urineze, dar nu reuși, probabil din cauza gândurilor la sufletele copiilor Înecați. Se enervă și renunță, blestemându-și penisul, apoi Își trase fermoarul pantalonilor, se Întoarse la Tamar și, continuând parcă discuția Întreruptă, Îi spuse: —De ce să nu Încerci pur și simplu să te detașezi? Să-i ignori complet grosolănia? Să afișezi de-acum Înainte o indiferență absolută? Am șters praful și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
din femeie În femeie, pentru ca la urmă să te răsplătească cu ingratitudine. Ca și cum s-ar fi adresat unui copil neascultător, Fima spuse: —În regulă. Ai exact un minut să te hotărăști. Peste cincizeci și cinci de secunde În cap trag fermoarul și ies de-aici și nu-mi pasă, după aceea poți să și crăpi. Se pare că amenințarea nu făcu decât să intensifice Împotrivirea reptilei, care i se micșoră și mai mult Între degete. Fima decise să nu mai facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și nu-mi pasă, după aceea poți să și crăpi. Se pare că amenințarea nu făcu decât să intensifice Împotrivirea reptilei, care i se micșoră și mai mult Între degete. Fima decise să nu mai facă nici un compromis. Trase furios fermoarul pantalonilor și Închise capacul toaletei. Ieși din baie trântind ușa. După cinci minute trânti și ușa apartamentului, trecu prin fața cutiei poștale, reuși să-și Înăbușe tentația de-a scoate ziarul din ea și o porni hotărât În direcția magazinelor. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
mai profund și infinit mai grav. Mânia care se trezi În el avu cel puțin un rezultat benefic: imediat ce părăsi magazinul, Fima schimbă drumul, tăie un maidan gol, intră Într-o clădire neterminată și de-abia reuși să-și desfacă fermoarul pantalonilor, că vezica i se și goli Într-un jet continuu și furtunos. Se simți atât de victorios, Încât nici nu-i mai păsă că pantofii și manșetele pantalonilor i se murdăriseră de noroi. Se Îndreptă spre nord, trecu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de locuri și s-a mutat lângă fratele lui. Când călătorea, Irene alegea întotdeauna haine din mătase. Când a intrat în terminal și-a dat seama că era singura care se îmbrăcase elegant. Restul călătorilor apelaseră la pantaloni sport cu fermoare și cămăși din Lycra în culori fosforescente, genul de echipament folosit în ciclism sau la schi. Se părea așadar că tot orașul mergea cu bicicletele și făcea schi, iar chestia asta a făcut-o pe Irene să urască și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mergem la următoarea tabără. Două ore mai târziu, Alice a ajuns în tabără la bordul bărcii cu motor. N-a mâncat nici măcar o bucățică din cotletul pregătit de Drew la grătar. S-a dus în cortul ei și-a tras fermoarul cu totul. Cineva ar trebui să se ducă să discute cu ea, a spus Mary, dar fără să se ofere să facă ea asta. Singura dovadă că izbucnise un incendiu era cerul splendid, care semăna cu un șerbet multicolor, compus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
vrea înapoi. Alice știa cum să construiască personaje; poate că ea însăși putea să devină unul. Genul de personaje despre care scrisese: caractere curajoase, caractere care luptau pentru cineva sau pentru altceva. Eroii de care fusese mândră. Alice a desfăcut fermoarul cortului. Afară nu era nimeni; focul se stinsese. Doar jăratecul mai sclipea în vatră, deși aerul era plin de fum. Vântul își schimbase direcția. Atmosfera era animată de insectele panicate și de fulgii de cenușă. Singura lumină venea din cortul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
panicate și de fulgii de cenușă. Singura lumină venea din cortul lui Irene. Naji dormea cu fratele lui. Alice a traversat tabăra cu pași grăbiți și s-a lăsat pe vine. Irene ? a zis ea. Am auzit ceva. Tăcere. Apoi fermoarul s-a desfăcut. Irene a scos capul afară. Și ? Alice și-a privit mâinile. Manichiura franțuzească îi era distrusă, vârfurile la început albe ale unghiilor erau acum murdare. Nu-i destul c-am pierdut totul ? a spus ea. Irene i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]