26,751 matches
-
Acasă > Impact > Istorie > VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1629 din 17 iunie 2015 Toate Articolele Autorului *Carte veche românească din Fondul Cerneți de la Mehedinți de la Muzeul Regiunii Porților de Fier Varvară Magdalena Măneanu Cercetarea fondului de carte de cult, românească
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1434535149.html [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1629 din 17 iunie 2015 Toate Articolele Autorului *Carte veche românească din Fondul Cerneți de la Mehedinți de la Muzeul Regiunii Porților de Fier Varvară Magdalena Măneanu Cercetarea fondului de carte de cult, românească veche, aflat azi în grija Episcopiei Severinului și Strehaiei a relevat faptul că acesta nu cuprinde nici un exemplar din tipăriturile de cult, vechi, utilizate în actualele parohii din Simian, Parohia
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1434535149.html [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
sinuosul istoric al orașului Cerneți. Structura fondului ilustrează avatarurile acestei așezări. Incendii repetate și jafuri ale adalâilor din Insula Ada Kaleh. Conform studiului, Contribuții la cunoașterea patrimoniului de carte românească al bisericilor Cernețiului, aflat în custodia Muzeului Regiunii Porților de Fier, de C. Balaci, V. Șișu și E. Bosoancă, aflăm că o parte din cărțile destinate cultului de la Cerneți se află în custodia instituției menționate. Autorii studiului analizând acest fond de carte denumit în evidente Fondul Cerneți(FC), arată ca “din
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1434535149.html [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
Sf. Terime, terminată în 1662 nu s-a păstrat nici o carte. De asemenea, în bisericile din Cerneți cu siguranta au existat mai multe cărți de cult decât cele care formează actualul Fond Cerneți păstrat în custodia Muzeului Regiunii Porților de Fier, dar o bună parte din cărți s-au deteriorat din cauza condițiilor improprii de depozitare în timpul războiului. Autorii articolului mai sus citat arată că sub raport cantitativ cel mai bine reprezentat este centrul tipografic București. Făcând analogie cu situația analizei pentru
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1434535149.html [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
care nu se poate preciza cărei biserici a aparținut fiecare carte, neexistând nici o mențiune în acest sens decât procesul verbal de ridicare a tuturor bunurilor de patrimoniu de la Biserica Sf Treime , și depunerea în custodie la Muzeul Regiunii Porților de Fier. Cercetări mai recente au scos la iveală exemplare de cărți de cult de sfârșitul sec. al XIX-lea și prima jumătate a sec.XX păstrate la Biserică Sf. Nicolae, care nu au fost depozitate la biserică Sf. Treime, fiind probabil
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1434535149.html [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
au fost depozitate la biserică Sf. Treime, fiind probabil în perioada interbelică încă utilizate la cult ele fiind tipărite cu litere latine. O serie de cărți de cult care nu figurează în Fondul Cerneți, existente la Muzeul Regiunii Porților de Fier, scrise cu litere chirilice este posibil să fi provenit tot de la Cerneți unde au fost utilizate și în scop didactic având în vedere că prima școală a fost la Cerneți, la sf. sec. XVIII în timp ce în orașul Severin prima școală
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1434535149.html [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
1851.( Mai pe lag cu note și anexe vezi Tudor Vladimirescu. 250 de ani, Editura Lumină, Drobeta Tr Severin, 2015, p. 78-89) Referință Bibliografica: VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU.Carte veche românească din Fondul Cerneți de la Mehedinți de la Muzeul Regiunii Porților de Fier / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1629, Anul V, 17 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1434535149.html [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
brâu, și pentru Băile Herculane, Băile Felix și Băile Tușnad, pentru Mitică și Cațavencu, pentru Călimănești, Borsec, Olănești, Praid, pentru De-a hoții și vardiștii și Piua și pentru Cireșarii și Toate pânzele sus, Pentru Cheile Bicazului și Porțile de Fier, Poarta Sărutului și Poarta lui Duckadam, pentru propovăduirea Sfântului Apostol Andrei, pentru umblatul cu Steaua, Plugușorul și Sorcova, pentru insulina lui Paulescu și expedițiile și biospeologia lui Racoviță și pentru plăcintele vecinelor, glumele prietenilor și șicanările dușmanilor, pentru Doina Cornea
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
pe picioarele răschirate, cu mâinile în șold. Celălat, un războinic cu sabie și cruce bătută cu diamanate. Însemne heraldice ? Nu are importanță podoaba vesmântului sfânt, doar față nevăzuta, obrazul ascuns sub apărătoarea cu viziera lăsată. Un bărbat în carcasa din fier. Mărțina Herseni se ridică, iese din basilică, trece pe sub turnul rotund, prin sanscrita cu lespedea cripeti în care își doarme somnul de veci unul dintre cei șapte cavaleri cruciați ce au supraviețuit bătăliei de la Tannenberg, din 1410. Referință Bibliografica: Vară
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
modernitate, Editura MJM, Craiova, 2009, p. 278-281; Idem, Tudor Vladimirescu: ascendența paternă, devernirea socială și atitudinea față de evoluțiile și evenimentele din epoca sa, în Tudor Vladimirescu, (ed. Florian Copcea), Editura Lumina, Tr Severin, 2014, p. 11-21; Ibidem în Porțile de Fier, IX, nr. 1(15), 2005, p.1-5; Porțile de Fier, XIII, nr. 19, 2011, p.1-6 4. Mite Măneanu, Boierimea din Oltenia, p. 65 5. Mite Măneanu, VarvaraMagdalena Măneanu, Contribuții istorice și culturale privind Oltenia modernă, Editura Damira, Drobeta Tr
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1432877147.html [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
ascendența paternă, devernirea socială și atitudinea față de evoluțiile și evenimentele din epoca sa, în Tudor Vladimirescu, (ed. Florian Copcea), Editura Lumina, Tr Severin, 2014, p. 11-21; Ibidem în Porțile de Fier, IX, nr. 1(15), 2005, p.1-5; Porțile de Fier, XIII, nr. 19, 2011, p.1-6 4. Mite Măneanu, Boierimea din Oltenia, p. 65 5. Mite Măneanu, VarvaraMagdalena Măneanu, Contribuții istorice și culturale privind Oltenia modernă, Editura Damira, Drobeta Tr Severin, 2014, p. 103-136 6. Ibidem, p. 109-113 7. Tânărul
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1432877147.html [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
nr. 4,p. 659-671. 9. Mite Măneanu, Boierimea din Oltenia în epoca lui Constantin Brâncoveanu, în vol. Sfântul Constantin Brâncoveanu, ocrotitorul Episcopiei Slatinei și Romanațiului, II, Domnia, Editura Episcopiei Slatina și Romanaților, Slatina, 2014, p. 615-653; Idem , în Porțile de Fier, an XIV, nr. 20, 2014, p.5-12 10. Ne bucură emulația creatoare declanșată de această descoperire și comunicată în chiar ziua întâmplării ei în timpul lucrările Simpozionului Tudor Vladimirescu-Cerneți din iunie 2014 de către prof univ. Dr. Dinică Ciobotea și cionfirmată de
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1432877147.html [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
3. Arhivele tării sunt cedate printr-o lege a arhivelor străină de interesele naționale, celor ce vor să scoată din mintea românilor ideea și dovezile de unitate națională. Tu taci; - Slujbașii țării, căftăniții vând la preț de piatră seacă și fier vechi bunurile realizate de tine, sub oblăduirea șefilor lor, împart banii, apoi sunt „judecați" de ochii lumii și primesc pedepse cu suspendare, adică „mulțumesc, la revedere, te mai chemăm noi când avem nevoie de serviciile tale". Tu taci; - Oștirea țării
SCRISOARE DESCHISĂ POPORULUI ROMÂN – MESAJUL TĂBLIŢELOR DE LA TĂRTĂRIA de MARIN NEACŞU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_neacsu_scrisoare_deschisa_popo_marin_neacsu_1341834582.html [Corola-blog/BlogPost/341956_a_343285]
-
Unde ești băiete drag? Să-ți revezi copilăria, Codrii cei înalți de brad, Să te cuprindă nostalgia. Tu ai plecat de mult în vreme, Puțini își mai aduc aminte, Încercând să te recheme, Prin nescrisele cuvinte. Pasărea cu clonț de fier, Lupul rău care a mușcat, Din pământ, dar și din cer, Te-au distrus și ai plecat. Referință Bibliografică: Lui Nicolae Labiș / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 415, Anul II, 19 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
LUI NICOLAE LABIŞ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Lui_nicolae_labis_mihai_leonte_1329716328.html [Corola-blog/BlogPost/342250_a_343579]
-
Peste oraș se-așează prima brumă... Anii trecuți îmi răscolesc prin oase, Orașul pare năclăit cu humă De ploile prodige, reci și groase. De-o săptămână supărat e cerul, Întunecându-mi inima și gândul, Mă simt bătrân și coroziv ca fierul, Stă optimismul așteptându-și rândul. E prima brumă... Uit ușor de ploaie, Pădurea îmbrăcată-n strai de nuntă Îmi luminează anii ce-or să vină, În era glacială și căruntă. E o părere, doar... Tristețea-nfige Subtile ace, pesimiste gânduri
SEPTEMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1443378132.html [Corola-blog/BlogPost/377535_a_378864]
-
din grăunțe întregi de grâu sau secară fierte”. b) Cea de-a doua cauză, chiar mai primejdioasă și mai de neocolit ca prima, era întruchipată de comisari, „oameni în scurte de piele neagră, cu puteri nelimitate și o voință de fier, înarmați cu mijloace de intimidare și cu revolvere, care se bărbiereau puțin și dormeau și mai puțin”. Cu toate că mai întinsă, cea de-a doua parte a romanului se vădește a fi mult mai închegată ca prima, ceea ce - evident - reprezintă un
UNUL DINTRE EROII DE REFERINŢĂ AI LITERATURII DE REZISTENŢĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1488405607.html [Corola-blog/BlogPost/344382_a_345711]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ORAȘELE MELE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Orașele mele de fier, de nichel și de aramă luați aminte și nu mai dați vamă acestui din urmă pristav de boala timpului bolnav că e pătat de sânge pe mâini și slujește la doi stăpâni: pe unul îl cumpără, pe altul îl vinde
ORAŞELE MELE de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Orasele_mele.html [Corola-blog/BlogPost/340841_a_342170]
-
oamenii mai puteau să-și facă rău unii altora, cum de nu puteau înțelege măreția și bunătatea Creatorului lor prin intermediul naturii. După un timp cei doi ajunseră în fața unei case spațioase, învelită cu tablă, bine îngrijită, cu un gard de fier. Ioan ca unul ce dădea impresia că mai fusese pe acolo deschise poarta și pășiră pe aleea betonată spre ușa acelei case. După ce Ioan sună la sonerie, ușa se deschise și în prag apăru Relu, un bărbat cu chelie și
O RAZĂ DE SPERANȚĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1493136882.html [Corola-blog/BlogPost/360149_a_361478]
-
secol, camioanele din gama Roman puteau fi întâlnite pretutindeni, fiind implicate în realizarea tuturor proiectelor românești, precum ar fi construcția cartierelor de locuințe, edificarea noilor fabrici și uzine, realizarea Canalul Dunăre-Marea Neagră, a Transfăgărășanului, a centralelor electrice de la Porțile de Fier, Bicaz, Vidraru sau Rovinari, ori a primului reactor al centralei nucleare de la Cernavodă etc. Dar cea care și-a adus aportul, cu adevărat, la realizarea marilor construcții ale „etapei socialismului multilateral dezvoltat” a fost autobasculanta Roman de 16 tone, omniprezentă
O „VEDETĂ” DE DEMULT de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1441422354.html [Corola-blog/BlogPost/377619_a_378948]
-
să întoarcă prea mult capul căutând o posibilitate cât de mică pentru a-și pune în aplicare planul său și zări nu departe un han grecesc deoarece deasupra intrării era o tablă din lemn pe care se aflau gravate cu fierul roșu pe o scândură, litere ale alfabetului elen. Încercarea era deci să intre acolo fără să fie văzut de nimeni. Așteptă deci până se apropie un grup mai mare de oameni, pelerini care se îndreptau către templu incantând psalmi. Profită
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1407532122.html [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
am fi frați, cu toții... -Hm! Da...Nu-mi imaginez însă cum aș putea fi frate cu asupritorul roman care iată ce mi-a făcut! M-a nenorocit pe viață! Baraba își dezgoli brațul și îi arătă omului semnul făcut de fierul roșu. Se acoperi apoi repede aruncând priviri iscoditoare către ușa după care hangiul se auzea dând porunci slugilor sale. - De aceea, teoria învățătorului vostru pare greșită dintru început, spuse el. - Poate că așa pare, dar Dumnezeu te iubește și cu
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1407532122.html [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
nu realiză că îi suna telefonul mobil, ce-l avea într-un buzunar de la șortul gri peste care se revărsa tricoul alb și larg. Își dădu seama abia când acesta tăcu și se rezemă cu tot cu cârje de gardul albastru de fier ce despărțea panta pietroasă de faleză. După ce-l luă din buzunar, acesta începu din nou să sune. Era Sergiu, unul din prietenii sau cunoștințele lui. - Alo, salut Sergiule! - Salut Simonică, ce zici? Ieși prin oraș cu mine? - Deja am ieșit
GHINIONUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ghinionul_mihaela_mosneanu_1392813530.html [Corola-blog/BlogPost/362122_a_363451]
-
care tânjea ca firul ierbii să facă-nainte-i covor, cu mușchi să-mbrace stânca sub calde dezmierdări de soare... Văzu un semn în acea închipuire picurată de somn. Akhnu, c-un cap împodobit de luciri aurii, cu cioc de fier, cârlig încovoiat, prea bine se pricepe să iscodească prada-n zare! Și rostul vânătorii îl știe temeinic, și-a muiat ades în sânge ghearele-i oțelite! Să meargă! Să vâneze împreună! Și toți să le privească! Doar la asta visa
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1465106821.html [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
litoral, S-au pus ca să distrugă tot pămîntul, Și să-i înfigă nației un pumnal, Ca pe-un deșert, pe-aici să bată vîntul. Spre tine inclusiv ei au pornit, S-aducă jaf pădurii tutelare, Arînd c-un plug de fier nenorocit Întreaga verde-a munților splendoare. Cînd te lovește fieru-n miez de trunchi, Eu simt la mine-n oase lovitura, Și mi se taie vlaga din rărunchi, Și capul meu parcă o ia de-a dura. Căci tu mi-ești
CÎNTEC PENTRU COPACUL UCIS de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1492172806.html [Corola-blog/BlogPost/381057_a_382386]
-
face ilustrul Ammian Marcellian: „Neamul Hunilor, puțin cunoscut în vechile monumente istorice, locuiește dincolo de mlaștinile Macotrice, în preajma Oceanului Înghețat, și întrece orice măsură a sălbăticiei. La ei chiar în primele zile de la naștere, copiilor li se brăzdează adânc obrajii cu fierul pentru ca nimicindu-se din timp rădăcina părului, să se acopere cu cicatrici și zbârcituri. Încât îmbătrânesc fără barbă și fără pic de frumusețe, întocmai ca eunucii, cu mădulare butucănoase și vânjoase, cu cefe groase și cu înfățișare monstruoasă care te
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1394960759.html [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]