3,469 matches
-
pe de altă parte, legea nu condiționează posibilitatea recunoașterii de către mamă a copilului decedat de existența descendenților firești ai acestuia, cum face în privința recunoașterii de către tată a copilului decedat (art.57 C.fam.). Dispozițiile art.57 C.fam. privind recunoașterea filiației față de tată pot fi aplicate prin analogie și în cazul recunoașterii față de mamă, dată fiind identitatea de motive care adoptă o soluție unitară în ambele situații juridice, în caz contrar s-ar face recunoașteri interesate sub aspect patrimonial. * Copilul major
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
interesate sub aspect patrimonial. * Copilul major poate fi recunoscut. Deoarece Codul familiei nu distinge între copilul minor și cel major, posibilitatea recunoașterii acestuia din urmă nu ridică nici o îndoială. d. Formele recunoașterii Recunoașterea voluntară Potrivit art.48 C.fam., recunoașterea filiației față de mamă se poate face într-una din următoarele forme, în mod voluntar: * Declarație de recunoaștere la serviciul de stare civilă. Aceasta se poate face la orice serviciu de stare civilă. Înregistrarea recunoașterii se face însă la serviciul de stare
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de la locul unde a fost înregistrată nașterea acelui copil, iar dacă aceasta naștere nu a fost înregistrată, recunoașterea se înregistrează la serviciul de stare civilă de la locul unde s-a produs nașterea respectivului copil. * Înscrisul autentic prin care se recunoaște filiația unui copil. Recunoașterea de maternitate se poate face printr-un înscris care îndeplinește cerințele prevăzute de lege pentru a fi considerat autentic (art.1171 C.civ.), astfel, recunoașterea se poate face prin act autentic întocmit prin Notariat sau, în localitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
art.8 si 12 din Legea nr. 36 din 12 mai 1995 a notarilor publici și a activităților notariale), ori prin declarație dată în fața instanțelor judecătorești (cum ar fi, de exemplu, recunoașterea făcută la interogator în cursul unui proces); Recunoașterea filiației prin testament 164. Recunoașterea de maternitate se poate face prin oricare din formele de testament prevăzute de lege: autentic, olograf, mistic, testament în forma specială (art.868-886 C.civ.). Deși testamentul este esențialmente revocabil, recunoașterea făcută printr-un testament își
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
este esențialmente revocabil, recunoașterea făcută printr-un testament își menține caracterul său irevocabil (art.48, alin. ultim C.fam). Revocarea testamentului prin care s-a făcut o recunoaștere nu are nici o influență asupra acesteia. S-a arătat 165 că recunoașterea filiației nu poate fi făcută valabil prin forme testamentare speciale, cum sunt cele stabilite prin Statutul C.E.C., care nu cuprind dispoziții de ultimă voință a defunctului, ci numai dispoziții speciale în legătură cu sumele depuse. II.3. Înscrierea recunoașterii filiației unui copil (art.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
165 că recunoașterea filiației nu poate fi făcută valabil prin forme testamentare speciale, cum sunt cele stabilite prin Statutul C.E.C., care nu cuprind dispoziții de ultimă voință a defunctului, ci numai dispoziții speciale în legătură cu sumele depuse. II.3. Înscrierea recunoașterii filiației unui copil (art.44 lit. a Legea nr. 119/96). În conformitate cu prevederile art.44, lit. a din Legea 119/1996, recunoașterea se înscrie prin mențiune pe marginea actului de naștere al persoanei a cărei maternitate a fost recunoscută. În privința acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
variantă. II.4 Natura juridică a recunoașterii Recunoașterea de maternitate se analizează nu numai ca mărturisire a unui fapt anterior, un mijloc de dovadă, dar și ca act juridic încheiat pentru a produce efecte juridice, constând în stabilirea legăturii de filiație dintre copil și mamă. II.5. Caracterele recunoașterii Recunoașterea este: a) act declarativ de filiație și nu atributiv de filiație, deci nu creează o stare de lucruri noi, nu modifică și nu creează o filiație nouă . De aceea, recunoașterea produce
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
mărturisire a unui fapt anterior, un mijloc de dovadă, dar și ca act juridic încheiat pentru a produce efecte juridice, constând în stabilirea legăturii de filiație dintre copil și mamă. II.5. Caracterele recunoașterii Recunoașterea este: a) act declarativ de filiație și nu atributiv de filiație, deci nu creează o stare de lucruri noi, nu modifică și nu creează o filiație nouă . De aceea, recunoașterea produce efecte în mod retroactiv, copilul respectiv fiind considerat al mamei care a făcut recunoașterea, din
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
un mijloc de dovadă, dar și ca act juridic încheiat pentru a produce efecte juridice, constând în stabilirea legăturii de filiație dintre copil și mamă. II.5. Caracterele recunoașterii Recunoașterea este: a) act declarativ de filiație și nu atributiv de filiație, deci nu creează o stare de lucruri noi, nu modifică și nu creează o filiație nouă . De aceea, recunoașterea produce efecte în mod retroactiv, copilul respectiv fiind considerat al mamei care a făcut recunoașterea, din momentul nașterii și chiar al
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
constând în stabilirea legăturii de filiație dintre copil și mamă. II.5. Caracterele recunoașterii Recunoașterea este: a) act declarativ de filiație și nu atributiv de filiație, deci nu creează o stare de lucruri noi, nu modifică și nu creează o filiație nouă . De aceea, recunoașterea produce efecte în mod retroactiv, copilul respectiv fiind considerat al mamei care a făcut recunoașterea, din momentul nașterii și chiar al concepțiunii acelui copil. Recunoașterea produce efecte față de toată lumea (erga omnes); b) act irevocabil, adică nu
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
nu poate fi revocată în mod arbitrar, întru cât s-ar înfrânge principiul mărturisirii, iar starea civilă a persoanelor interesează, în ultima analiză, întreaga colectivitate și însăși ordinea de drept a statului nostru, care nu poate atribui valoare legală unei filiații false, pe care să se întemeieze statutul civil al persoanei; c) act personal, care nu poate fi îndeplinit decât de către mamă. În consecință, aceasta nu poate fi făcută de către moștenitori (după moartea mamei), de către rude, sau de către reprezentantul legal al
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de maternitate poate fi introdusă și de către procuror (art.47 Decretul nr.32 din 1954 si art.45 C.proc.civ.). În cazul în care acțiunea în contestarea recunoașterii de maternitate este admisă, se înlătură cu efect retroactiv legătura de filiație pe care o stabilise acea recunoaștere. II.8. Nulitatea recunoașterii În cazul în care recunoașterea de maternitate se face cu nerespectarea condițiilor de fond sau de formă prevăzute de lege intervine, după caz, nulitatea absolută sau cea relativă. Recunoașterea de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
viciat poate fi sancționată cu nulitate relativă. În această privință s-au exprimat mai multe păreri: Recunoașterea este nu numai un mijloc de probă, care, în caz că nu corespunde adevărului, trebuie contestată, ci și un act juridic, care creează legătura de filiație dintre mamă și copil; Legea nu interzice anularea recunoașterii pentru vicii de consimțământ; Recunoașterea este un act unilateral de voință și este de principiu că toate actele juridice sunt susceptibile de desființare pentru motive care sunt proprii fiecăruia în parte
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
motive care sunt proprii fiecăruia în parte, ca și pentru motive de ordin general, derivând din regulile de principiu ale nulității actelor juridice. Dolul sau violența atrag nulitatea relativă a recunoașterii de maternitate. II.9. Recunoașterea forțată (în justiție) Recunoașterea filiației față de mamă poate fi uneori forțată, pe cale de acțiune în justiție. Ea operează în acele situații invocate de prev.art.48, alin.1 C.fam., dacă mama nu a făcut recunoaștere voluntară. a. Acțiunea în stabilirea filiației față de mamă (Acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în justiție) Recunoașterea filiației față de mamă poate fi uneori forțată, pe cale de acțiune în justiție. Ea operează în acele situații invocate de prev.art.48, alin.1 C.fam., dacă mama nu a făcut recunoaștere voluntară. a. Acțiunea în stabilirea filiației față de mamă (Acțiunea în reclamație de stat) În cazurile în care filiația față de mamă nu poate fi dovedită prin actul de naștere, aceasta se poate stabili prin recunoaștere sau prin justiție. Această acțiune are caracterul unei acțiuni în reclamație de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
acțiune în justiție. Ea operează în acele situații invocate de prev.art.48, alin.1 C.fam., dacă mama nu a făcut recunoaștere voluntară. a. Acțiunea în stabilirea filiației față de mamă (Acțiunea în reclamație de stat) În cazurile în care filiația față de mamă nu poate fi dovedită prin actul de naștere, aceasta se poate stabili prin recunoaștere sau prin justiție. Această acțiune are caracterul unei acțiuni în reclamație de stare civilă al cărei obiect este limitat de stabilirea maternității. b. Situațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
reclamație de stare civilă al cărei obiect este limitat de stabilirea maternității. b. Situațiile în care are loc recunoașterea forțată Potrivit art.50 C.fam., acțiunea pentru stabilirea maternității se poate introduce în următoarele cazuri: * când din orice împrejurare, dovada filiației față de mamă nu se poate face prin certificatul constatator al nașterii; * când se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al nașterii. În primul caz, prevăzut de art.50 C.fam., se poate introduce acțiunea în stabilirea filiației față de mamă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
împrejurare, dovada filiației față de mamă nu se poate face prin certificatul constatator al nașterii; * când se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al nașterii. În primul caz, prevăzut de art.50 C.fam., se poate introduce acțiunea în stabilirea filiației față de mamă, conform art.24 Decretul nr.31/1954 si art.32-34, Legea nr.119/1996, care însă nu au același domeniu de reglementare. Ar urma ca în aceste situații să se poată introduce acțiunea de stabilirea filiației față de mamă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în stabilirea filiației față de mamă, conform art.24 Decretul nr.31/1954 si art.32-34, Legea nr.119/1996, care însă nu au același domeniu de reglementare. Ar urma ca în aceste situații să se poată introduce acțiunea de stabilirea filiației față de mamă, întru cît legea permite pentru cazurile de reconstituire sau întocmire ulterioară, procurarea certificatului de naștere 170. În ce privește cel de-al doilea caz prevăzut de art.50 C.fam., în care se poate introduce acțiune în stabilirea filiației față de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
stabilirea filiației față de mamă, întru cît legea permite pentru cazurile de reconstituire sau întocmire ulterioară, procurarea certificatului de naștere 170. În ce privește cel de-al doilea caz prevăzut de art.50 C.fam., în care se poate introduce acțiune în stabilirea filiației față de mamă, sunt de făcut unele precizări: Art.24 din Decretul nr.31/1954, dispune ca starea civilă se poate dovedi prin orice mijloace, în față instanței judecătorești, dacă: * nu a existat registru de stare civilă ; * registrul de stare civilă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
când se poate face întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă (n-au existat registre de stare civilă, deși a fost făcută declarația). Recunoașterea nu poate fi anulată pentru vicii de consimțământ 171, pentru următoarele motive: recunoașterea confirmă legătura de filiație dintre două persoane, legătură care are o existența independentă de orice manifestare de voință; admiterea anulării recunoașterii de maternitate pentru vicii de consimțământ, recunoașterii ce ar corespunde adevărului, nu este în interesul copilului iar dreptul familiei cunoaște, dimpotrivă, principiul ocrotirii
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
întocmește un nou act de naștere al adoptatului, în care adoptatorii sunt trecuți ca părinți firești 172, (art.26, alin.1 din Legea nr,119/1996). Distingem între două situații pentru a vedea dacă adoptatul poate introduce acțiunea pentru stabilirea filiației față de mamă: > Pretinsa mamă este altcineva decât adoptatoarea, ceea ce permite ca adoptatul să introducă acțiune în stabilirea filiației față de mamă173, dacă se îndeplinesc cerințele prevăzute de art.50 C.fam. În consecință, se poate introduce acțiunea dacă adoptatul se găsește
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
26, alin.1 din Legea nr,119/1996). Distingem între două situații pentru a vedea dacă adoptatul poate introduce acțiunea pentru stabilirea filiației față de mamă: > Pretinsa mamă este altcineva decât adoptatoarea, ceea ce permite ca adoptatul să introducă acțiune în stabilirea filiației față de mamă173, dacă se îndeplinesc cerințele prevăzute de art.50 C.fam. În consecință, se poate introduce acțiunea dacă adoptatul se găsește în imposibilitate absolută de a-și putea dovedi cu certificatul de naștere maternitatea sa firească 174; > Se contestă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
din părinți necunoscuți ori nu se cunoaște locul înregistrării nașterii b) copilul are certificat de naștere, dar se contestă realitatea celor ce cuprinde. Între argumentele care sprijină soluția favorabilă adoptatului în sensul posibilității acestuia de a promova acțiunea pentru stabilirea filiației față de mamă, este interesul celui adoptat. Adopția produce efecte de la data încuviințării ei, pentru viitor. Așa fiind, adoptatul are interesul a-și stabili filiația și pentru trecut, când în favoarea lui s-ar fi putut să se nască unele drepturi cum
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
argumentele care sprijină soluția favorabilă adoptatului în sensul posibilității acestuia de a promova acțiunea pentru stabilirea filiației față de mamă, este interesul celui adoptat. Adopția produce efecte de la data încuviințării ei, pentru viitor. Așa fiind, adoptatul are interesul a-și stabili filiația și pentru trecut, când în favoarea lui s-ar fi putut să se nască unele drepturi cum ar fi drepturile succesorale. Se poate reține, în acest sens, și un interes general. Căsătoria este oprită între rudele firești apropiate, dar este menținut
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]