12,214 matches
-
cu aerul că rostește verdicte grave, cînd de fapt sentințele lui sunt așchii desprinse din trunchiul clarviziunii artistice. Discursul speculativ e ritualul care se petrece în trena artelor, poetul sau muzicianul avînd un fler al misterului pentru a cărui atingere filosoful nu are înzestrarea cerută. De aceea orice concept e o noțiune moartă care aduce, îmbălsămată și abstractă, amintirea unei intuiții vii. În această competiție menită a surprinde esențele lumii, științele sunt purtătorii sterpi ai mînerelor de lectică, principalul lor defect
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
care nici el nu-l poate explica. Ceva îl împinge s-o facă și obligația lui e să asculte imboldul, așa cum Schopenhauer, scriindu-și Lumea ca voință și reprezentare, și-a urmat un imbold cu care a molipsit generații de filosofi.
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
bolșevicii n-ar fi ezitat să-l trimită. La polul opus e Traian Chelariu, fire meditativă mergînd pînă la reverii religioase, pentru care scrisul e singura soluție a păstrării echilibrului interior. Retras și fără apetit social, Chelariu e prototipul de filosof pentru care viața are savoarea numai dacă e trăită în singurătate. Cu studii la Roma și Paris, Chelariu e scos din învățămînt în 1947 (era asistentul lui Ralea) și silit să presteze munci de deratizare în folosul comunității. Jurnalul pe
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
Cronicar Parisul văzut de un parizian În revista SECOLUL 21 (nr. 1-6), Cronicarul a descoperit o mică bijuterie: un text de Michel Deguy intitulat „Distrugerea Parisului”. Ochiul poetului și filosofului francez vede ceea ce ochiul turistului obișnuit nu poate să distingă: „Tot mărind Parisul prin anexarea periferiei, Parisul a devenit o periferie.” Sau: „Orașul-lumină a trecut la camuflaj, la camuflarea vieții.” Sau: „Parisul se golește de «locuitorii» săi, pentru că nu-ți
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4314_a_5639]
-
expresiei, o perspicacitate pe care știința o pune în seama delirului de imaginație. Pe scurt, oracolul e o relicvă culturală fără pretenții cognitive, iar profeții niște șarlatani. Și totuși, Karl Gibertson și Mariano Artigas, primul fizician american și al doilea filosof fiind spaniol, și-au pus în gînd să adune în volum opiniile a șase somități științifice care nu se dau în lături de a vorbi despre Dumnezeu. Trei sunt biologi (Richard Dawkins, Stephen Jay Gould și Edward Wilson) și trei
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
România sunt Lumi ficționale, Mirajul lingvistic, Arta Îndepărtării. Cum ați resimțit reîntâlnirea, după 1989, cu literatura română, cu publicul ei cititor? Fiecare vizită făcută în România după 1990 a fost o imensă bucurie: tinerii continuă să citească, scriitorii să scrie, filosofii să gîndească și să se țină la curent cu tot ce se întîmplă pe lume în domeniul lor. Datorită lui Mihai Zamfir, am avut prilejul să țin conferințe la Universitatea din București, mereu vie, la începutul anilor ’90. O vizită
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
în cauză. Iată, laolaltă, un scriitor, un arhitect, un critic de artă, un actor și un poet. Toți sunt cimentați în arhitectura interioară a unui individ fără profesie. Un indecis. Fiindcă portretele alese sunt indicii din harta interioară a unui filosof al întâlnirilor miraculoase. Unul e, la 90 de ani, un adolescent întârziat - Radu Bogdan, altul e introvertit - Petru Creția, un altul țintește prea sus, Cioran (sau Frunzetti), altul se resemnează - Toto Enescu. Așa și Pleșu: combativ și introvertit, productiv și
Portretul din portrete by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4337_a_5662]
-
argentinianul Rodrigo Fresán și respectiv Enrique Vila-Matas. Pentru a da o idee asupra mozaicului tematic al cărții, se pot menționa, de pildă din categoria prezentărilor de tip monografic, vizând o personalitate sau o operă literară: eseul semnat de Hugo Hiriart, filosof, narator și dramaturg mexican, referitor la geniul verbal și admirabila persoană a conaționalului său Juan José Arreola sau eseul în stilul cuceritor al lui Mario Vargas Llosa despre Don Quijote ca roman modern, „pentru secolul XXI”, un „roman al ficțiunii” și
„Suntem ceea ce citim“ by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4344_a_5669]
-
un interviu pe care André Glucksmann i l-a acordat lui Roman Leick și care a apărut în „Der Spiegel”. Tema centrală a discuției o constituie identitatea europeană, viitorul Europei, șansele sale de a rămâne unită. N-am aprecia că tonul filosofului francez este sumbru, ci mai degrabă lucid și, de aceea, încărcat de o justificată neliniște. André Gluksmann constată, cu îndreptățire, că Europa nu este și nu poate fi privită ca o entitate, ci ca o sumă de entități cu interese
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4346_a_5671]
-
și ritualurile criticilor, comentariul nostru este compus din două observații. Unu: psihanalizate, răspunsurile ar spune câte ceva, revelator, despre autorii lor. Și, doi: acum vor înțelege în fine și scriitorii de ce criticii scriu așa cum scriu, adică inspirat, despre cărțile lor. Noii filosofi O dezbatere de interes ne oferă și revista STEAUA (nr. 7-8): despre filosofia actuală. Ideea realizatorilor acestui binevenit dosar este de a ajuta cititorii să descopere câțiva filozofi „puțin cunoscuți în peisajul cultural românesc”. Drept care, revista clujeană acordă spațiu unor
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4222_a_5547]
-
unor tineri cercetători care „ne prezintă noi concepte, noi idei sau configurații mentale”. Remarcăm aici portretul pe care Dan Pătroc i-l face lui Nick Bostrom, „cel care candidează cu șanse mari la ipoteticul titlu de «cel mai notoriu tânăr filosof contemporan»”. Născut la 10 martie 1973 în Suedia, Nick Bostrom a obținut licențele în Filozofie, Matematică, Logică Matematică și Inteligență Artificială la Universitatea din Göteborg, diploma de master în Fizică și Filozofie la aceeași universitate și apoi doctoratul la London
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4222_a_5547]
-
și, înainte de toți, cititorul, pentru ca, iată, Proximități și mărturisiri este, in primul rînd, un jurnal de lectură. Ioan Pîntea citește enorm - cărți de cult, texte de Novalis, Andrei Pleșu, Kafka, Rilke, jurnalul lui Alexandru Baciu, Radu Petrescu, Ștefan Câlția, teologi, filosofi, istorici ai mentalităților -, pare a rătăci printr-o bibliotecă borgesiană, fără strategii de lectură și fără a căuta ceva anume: în pofida diversității deconcertante a cărților și autorilor, însă, autorul jurnalului de lectură din Proximități și mărturisiri, asemeni monahilor care s-
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
homeopatia s-a strecurat ceva din grația divină. Mai mult, credința lui Neagu în Dumnezeu ține de acele trăiri firești, cărora discuțiile teoretice, dacă au loc, le tulbură filonul. De aceea, autorul are mai multă încredere în teologi decît în filosofi, pe care de altminteri îi citește doar spre a-și confirma intuiția că oricine pune sistem în gînduri nu reușește decît să le altereze. Născut în 1946 și trăind pînă la maturitate în București, Mihai Neagu a întîlnit cam toate
Conștiința ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4226_a_5551]
-
patologia fiind poartă de elecție pentru pătrunderea în latentele conștiinței. Cu cît ești mai bolnav cu atît timbrul vital care îți hrănește gîndirea iese mai ușor la iveală. De aceea medicii pot spune despre suflet lucruri mult mai profunde decît filosofii, dar cu condiția ca, pe lîngă ochiul clinic, să posede o minimă deschidere speculativa. Oliver Sacks, profesor de neurologie și psihiatrie la Universitatea din Columbia, face parte din categoria doctorilor cu apetenta pentru nuanțe de duh, de aici ușurință cu
Maladia personală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4244_a_5569]
-
caracterul invaziv al tehnologiei, doar că, aici, într-o fază a unui capitalism apocaliptic. Acest fapt înseamnă mai mult decât mașinism sau biotehnologie, înseamnă teorie a informațiilor, înseamnă teorie a numerelor, calcul al probabilităților, axiome ale incertitudinii etc. Asemeni unor filosofi apocaliptici, personajele își transmit propriile reflecții asupra unei dinamici distructive, care la Eric se dovedește a fi una autodistructivă. Distopia se strecoară între două paranteze subliniate de regizor, afirmația cu iz apoftegmatic a anarhistului Bakunin - „Pasiunea pentru distrugere este o
Apocalipsa cosmopolitană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4249_a_5574]
-
de violența tot mai mare din școlile din SUA, să coincidă cu o amplă dezbatere din presa franceză pe aceeași temă. Dezbaterea a antrenat numeroase personalități, profesori, pedagogi, pediatri, sociologi, politicieni, scriitori, între care ministrul de Interne, Manuel Valls, cunoscutul filosof Michel Serres și nu mai puțin cunoscutul eseist și filosof Alain Finkielkraut. Toți au legat violența de lipsa autorității instituționale, distruse, spun cei mai mulți, cu ocazia evenimentelor din mai 1968. Ideea pare a se impune, în pofida protestelor lui Daniel Cohn-Bendit, unul
„Pe față“ () [Corola-journal/Journalistic/4276_a_5601]
-
coincidă cu o amplă dezbatere din presa franceză pe aceeași temă. Dezbaterea a antrenat numeroase personalități, profesori, pedagogi, pediatri, sociologi, politicieni, scriitori, între care ministrul de Interne, Manuel Valls, cunoscutul filosof Michel Serres și nu mai puțin cunoscutul eseist și filosof Alain Finkielkraut. Toți au legat violența de lipsa autorității instituționale, distruse, spun cei mai mulți, cu ocazia evenimentelor din mai 1968. Ideea pare a se impune, în pofida protestelor lui Daniel Cohn-Bendit, unul din protagoniștii revoltelor studențești de acum 44 de ani, care
„Pe față“ () [Corola-journal/Journalistic/4276_a_5601]
-
F(lorin) I(aru), căci el semnează nedemna notiță, este și una morală. „Șterge, măi prostule“ În DILEMATECA (nr. 76, septembrie 2012), Ion Vianu îl evocă, într-un text plin de farmec, pe Cilibi Moise, „înțeleptul negustor de vechituri și filosof popular, un fel de Anton Pan evreu”. Analfabet, acesta își dicta „apropourile” apoi le tipărea ca broșuri și le vindea prin târguri, „împreună cu ghete vechi și ceasornice sparte”. Între cei care l-au cunoscut pe Cilibi Moise s-a aflat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4297_a_5622]
-
elocvență patetică, de orator adresîndu-se credicioșilor creștini, numai că armele sale sînt cu precădere literare, mai puțin teologice și deloc mistice. Deși Kierkegaard și-a dorit deseori să fie pastor la țară, dorința i-a rămas în stadiu de reverie, filosoful neprimind niciodată hirotonirea și rămînînd de aceea în afara cinului clerical. Pe dinăuntru însă, asumarea vederilor creștine s-a făcut de timpuriu și în chip definitiv, iar textele de aici reprezintă tot atîtea predici pe care filosoful le ține în singurătate
Predici blînde by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4450_a_5775]
-
în stadiu de reverie, filosoful neprimind niciodată hirotonirea și rămînînd de aceea în afara cinului clerical. Pe dinăuntru însă, asumarea vederilor creștine s-a făcut de timpuriu și în chip definitiv, iar textele de aici reprezintă tot atîtea predici pe care filosoful le ține în singurătate, încredînțîndu-le hîrtiei în tăcere. Mereu se adresează „ascultătorului” pe care îl numește „refugiul meu”, într-o intenție de elogiu căruia nu i se poate tăgădui subtilitatea. Kierkegaard fuge de lume și se refugiază în sufletul cititorului
Predici blînde by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4450_a_5775]
-
elogiu căruia nu i se poate tăgădui subtilitatea. Kierkegaard fuge de lume și se refugiază în sufletul cititorului, fiecare predică fiind de fapt o evadare în intimitatea celuilalt. Avînd însă pudoarea unor convenții ce țineau de uzanța limbii din epocă, filosoful ezită a-și numi textele „predici”, ci le spune „discursuri”, luîndu-le astfel accentul misionar, dar păstrîndu-l pe cel spiritual. Altfel spus, danezul vrea sermones, cuvinte de spovedanie fără pretenția unei doctrine în care grija de a respecta dogma să-i
Predici blînde by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4450_a_5775]
-
de la Frederick cel Mare, care era încredințat că monarhul trebuie să acționeze ca primul servitor al statului, să-și facă temele spre a fi respectat, să fie, neapărat, cel dintâi dispus să ofere din timpul său. Despot luminat, general brillant, filosof și muzician, el l-a determinat pe Immanuel Kant, în faimosul eseu Ce este Iluminismul? (1784) să-și încheie astfel pledoaria: „Obstacolele în calea iluminismului universal, a evoluției omului din imaturitatea sa autoimpusă, devin din ce în ce mai puține. În acest sens, epoca
Oameni de fier by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4460_a_5785]
-
țări europene, dar și locul unde numărul minților care gîndesc echt deutsch („autentic german”), grație unui timbru de profunzime metafizică, începe să crească. Din categoria recalcitranților metafizici cărora le repugnă apucăturile unei gîndiri docile se numără și Sloterdijk. Deși stofa filosofului din Karlsruhe nu-i răzbate în înfățișare - după chip ești înclinat a-l lua drept un băcan lățos, prăbușit în comodități de pritaneu modern, care cu greu se smulge duminica spre a juca o partidă de petancă cu alsacienii de peste
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
Sloterdijk e că, mișcîndu-se cu ușurință dintr-o tabără în alta, le împrumută optica și apoi o folosește spre a contura portretul adversarilor. Cum arată un creștin văzut de un musulman? Dar un evreu văzut de un arab? Mai mult, filosoful schițează portretul patogenic al fiecărui monoteism: condițiile de apariție, profeții, ritualurile, zeii, cărțile sfinte, perioadele de creștere și descreștere, conflictele în care au intrat de-a lungul timpului. Peste tot, spectacolul hecatombelor e dominat de legea acțiunii și reacțiunii, întreruptă
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
din paginile dicționarului, dincolo de miile de informații referitoare la un animal cu multiple roluri în viața omului, încă din cele mai vechi timpuri. Bergson, redivivus Cine s-ar fi așteptat ca, după trei sferturi de secol de uitare aproape completă, filosoful la modă în Europa de dinaintea Primului Război Mondial să revină în forță pe scena culturală? E vorba de Henri Bergson (1859-1941), a cărui carte Materie și memorie din 1896 a făcut dată în istoria filosofiei. „L’Express” de la începutul lui iulie îi
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4481_a_5806]