2,158 matches
-
astfel încât să se asigure un drenaj eficient) și, în unele cazuri, abord imagistic intervențional (drenaj percutan ghidat ecografic/ CT sau montare endoscopică de stent) determină închiderea spontană a fistulele biliare cu debit mic [41, 90]. Situația se schimbă în cazul fistulelor biliare cu debit mare apărute precoce. Acestea, deși prezintă o diminuare a debitului fistulei după reluarea tranzitului intestinal, continuă să dreneze o cantitate importantă de bilă. Managementul optim al acestor situații impune intervenția chirurgicală [52]. Fistulele digestive (ale anastomozei gastroenterale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
drenaj percutan ghidat ecografic/ CT sau montare endoscopică de stent) determină închiderea spontană a fistulele biliare cu debit mic [41, 90]. Situația se schimbă în cazul fistulelor biliare cu debit mare apărute precoce. Acestea, deși prezintă o diminuare a debitului fistulei după reluarea tranzitului intestinal, continuă să dreneze o cantitate importantă de bilă. Managementul optim al acestor situații impune intervenția chirurgicală [52]. Fistulele digestive (ale anastomozei gastroenterale) apar cu o frecvență cuprinsă între 0,4- 7,4% din cazuri [52, 91
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
se schimbă în cazul fistulelor biliare cu debit mare apărute precoce. Acestea, deși prezintă o diminuare a debitului fistulei după reluarea tranzitului intestinal, continuă să dreneze o cantitate importantă de bilă. Managementul optim al acestor situații impune intervenția chirurgicală [52]. Fistulele digestive (ale anastomozei gastroenterale) apar cu o frecvență cuprinsă între 0,4- 7,4% din cazuri [52, 91]. Tratamentul conservator poate fi menținut atâta timp cât pacientul prezintă stare generală bună, este afebril, cu tranzit intestinal prezent, nu există semne de sepsis
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
asociată cu icterul (hemoragie difuză de la nivelul zonei de exereză chirurgicală). La polul opus, hemoragia postoperatorie tardivă, care se manifestă în general la câteva zile sau chiar săptămâni după intervenția chirurgicală, se datorează apariției unei complicații postoperatorii (abces intra-abdominal, fistulă pancreatică, pseudoanevrism arterial secundar unei pancreatite acute etc.) [94] și prezintă o rată a mortalității superioară, cuprinsă între 15%-58% [93, 94]. În funcție de localizarea sursei, hemoragia se manifestă clinic diferit: hemoragie digestivă superioară (pentru sursele intraluminale: bont pancreatic, anastomoză digestivă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
prezența de sânge pe sonda nazo-gastrică, respectiv hemoragie internă trădată de prezența sângelui pe tuburile de dren intraperitoneale. Managementul optim al hemoragiei postoperatorii este dictat de factori multipli: momentul instalării, sursa de sângerare, severitatea hemoragiei,prezența altor complicații (abcese intraperitoneale, fistulă pancreatică), patologia cardio-vasculară preexistentă [92-94]. Hemoragia postoperatorie precoce este, în general, o hemoragie ușoară/moderată, și prezintă o evoluție favorabilă sub tratament conservativ, exceptând desigur cazurile în care cauza ei este reprezentată de deraparea unei ligaturi de pe un bont vascular
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
hepatice Frecvența de apariție a abceselor abdominale după intervențiile de rezecție pancreatice este citată între 6%-16% [42, 52]. Până la 4% dintre pacienții cu abcese intra-abdominale vor dezvolta septicemie [42]. În marea majoritate a cazurilor, abcesele sunt secundare unei fistule anastomotice și se prezintă sub forma unei colecții subhepatice drepte, subfrenice stângi sau retrogastrice. Suspiciunea clinică impune efectuarea unei CT abdominale cu substanță de contrast. Managementul optim este reprezentat de drenajul percutan ghidat ecografic/CT [52]. În caz de eșec
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
antibioterapie), dar cele mari necesită drenaj (percutan/chirurgical). Stenozele biliare Stenozele biliare apărute după duodenopancreatectomia cefalică pentru cancere periampulare sunt complicații tardive, fiind consecința recidivelor tumorale locale sau anastomozelor bilio-digestive defectuos realizate (ce se complică în faza imediată postoperatorie cu fistulă anastomotică). Problema majoră cu care chirurgul se confruntă este diagnosticul diferențial dintre o stenoză malignă și una benignă, în condițiile în care, datorită montajului bilio-digestiv, biopsia preoperatorie (pe cale endoscopică) este practic imposibilă. Se poate tenta drenajul percutan transparieto-hepatic (ghidat ecografic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
la pacienții cu cancere periampulare nu ar trebui să fie în mod automat atribuită recidivei locale tumorale (doar 9% dintre stenozele postoperatorii au avut etiologie malignă). De asemenea, analiza univariată a demonstrat că apariția în perioada postoperatorie imediată a unei fistule bilio-digestive s-a asociat cu apariția stenozelor biliare postoperatorii tardive. Stenozele benigne se pot trata prin dilatare biliară percutană cu balonaș (necesită ședințe multiple) sau refacerea anastomozei, iar cele maligne prin montarea unui stent (soluție fezabilă în cazurile avansate de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
permit (tumora nu invadează mezocolonul transvers sau fața posterioară a stomacului) se optează pentru varianta tehnică transmezocolică posterioară (procedeul Von Hacker) ce asigură o evacuare gastrică superioară. În caz contrar, se poate efectua o gastro-enteroanastomoză precolică anterioară cu o eventuală fistulă Braun la piciorul ansei (dacă ansa aferentă este mult prea lungă). De asemenea, o ansă exclusă în Y à la Roux poate fi ascensionată precolic și anastomozată stomacului. O situație des întâlnită este reprezentată de prezența simultană a icterului mecanic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
fibrelor musculare în perichist. Un alt aspect care trebuie semnalat este chistul hidatic „secundar”, adică evoluat spre diafragm de la nivelul domului hepatic sau de la nivelul lobilor inferiori pulmonari, la care invazia se face din vecinătate. O entitate patologică clasică este fistula bilio-bronșică sau fistula bilio-pleurală care necesită abordări terapeutice complexe în funcție de situația locală. Alte formațiuni chistice diafragmatice sunt chistele congenitale (mezoteliale, bronhogenetice, teratoide) [10]. Chistele mezoteliale sunt foarte asemănătoare chistelor pleuropericardice și se formează în urma unor defecte de acolare a repliurilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
perichist. Un alt aspect care trebuie semnalat este chistul hidatic „secundar”, adică evoluat spre diafragm de la nivelul domului hepatic sau de la nivelul lobilor inferiori pulmonari, la care invazia se face din vecinătate. O entitate patologică clasică este fistula bilio-bronșică sau fistula bilio-pleurală care necesită abordări terapeutice complexe în funcție de situația locală. Alte formațiuni chistice diafragmatice sunt chistele congenitale (mezoteliale, bronhogenetice, teratoide) [10]. Chistele mezoteliale sunt foarte asemănătoare chistelor pleuropericardice și se formează în urma unor defecte de acolare a repliurilor pleuropericardice și peritoneale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
nu există pleurezie purulentă pură tuberculoasă, ci doar pleurezie purulentă mixtă tuberculoasă + netuberculoasă, în care infecția este mixtă cu bacili tuberculoși și germeni banali. Infecția pleurei cu microbi nespecifici apare în urma toracentezelor repetate sau prin drenajul pleural inadecvat sau prin fistulele bronhopleurale prezente [22]. În tratatele de specialitate, astăzi se descriu patru forme anatomo-clinice de afectare tuberculoasă a pleurei:- tuberculoza pleurală pură;- tuberculoza pleurală pură cu infecție mixtă tuberculoasă și nespecifică;- tubeculoza pleuro-parechimatoasă;- empiemul mixt tuberculos și nespecific. Din cele patru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
și se poate încadra în același termen de pleurezie purulentă. Deci se poate spune că empiemul tuberculos asociază un proces pleural piogenic, în general la un pacient cu tuberculoză pulmonară cronică sau hipercronică, prezentând tuberculoză cavitară sau chiar plămân distrus. Fistula bronho-pleurală este în general prezentă. Există însă cazuri de empiem mixt la care nu se pot pune în evidență leziunile tuberculoase pulmonare. Tratament Prezentăm în cele ce urmează algoritmul terapeutic aplicabil empiemului mixt (tuberculos + piogenic) ce prezintă leziuni evidente tuberculoase
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
ocluzia bronșică); modificările bronșice constau în: dislocare (chistul crește și dislocă bifurcația bronșică) ulterior survine compresiunea laterală cu ovalarea bronșiei, apoi peretele bronșic comprimat prezintă alterări difuze în circulația limfatică și apar procese degenerative cartilaginoase cu condroliză. Rezultă în final fistula bronșică. Vasele pulmonare sunt și ele comprimate, dar datorită elasticității lor marcate, suferința vasculară nu este de regulă sesizabilă. Totuși compresiunea vasculară a dus în unele cazuri la tromboze consecutive. Chistul hidatic complicat Se constituie fistula bronșică, se produce comunicarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
condroliză. Rezultă în final fistula bronșică. Vasele pulmonare sunt și ele comprimate, dar datorită elasticității lor marcate, suferința vasculară nu este de regulă sesizabilă. Totuși compresiunea vasculară a dus în unele cazuri la tromboze consecutive. Chistul hidatic complicat Se constituie fistula bronșică, se produce comunicarea spațiului perichistic cu arborele traheobronșic. Aerul pătrunde în spațiul perichistic și determină apariția infecției la acest nivel. Se acumulează aer la polul superior al hidatidei (aspectul radiologic de pneumochist), rezultând stadiul de preruptură. Ulterior se produce
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
perichistic cu arborele traheobronșic. Aerul pătrunde în spațiul perichistic și determină apariția infecției la acest nivel. Se acumulează aer la polul superior al hidatidei (aspectul radiologic de pneumochist), rezultând stadiul de preruptură. Ulterior se produce ruptura membranei hidatice. În funcție de diametrul fistulei bronșice se produce fie o evacuare lentă a lichidului hidatic (membrana rămasă în cavitate determină aspectul radiologic caracteristic, ondulant), fie o evacuare brutală a lichidului hidatic (vomica hidatică). Uneori lichidul hidatic este evacuat în întregime, membrana hidatică fiind retenționată în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
a lichidului hidatic (membrana rămasă în cavitate determină aspectul radiologic caracteristic, ondulant), fie o evacuare brutală a lichidului hidatic (vomica hidatică). Uneori lichidul hidatic este evacuat în întregime, membrana hidatică fiind retenționată în cavitate („forma cu membrană hidatică încarcerată”). Dacă fistulele bronșice realizează efectul de supapă ce se închide în inspir, aerul realizează un suflaj cavitar și supurație secundară. MANIFESTĂRI CLINICE Simptomele și semnele clinice în hidatidoza pulmonară sunt diferite în funcție de stadiul evolutiv al hidatidei. Chistul hidatic necomplicat Cel mai frecvent
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
opacității. În chistul hidatic deschis în arborele traheo-bronșic se descriu:- cavitate bine conturată, cu nivel lichidian neregulat, cu suprafața ondulantă, în cazul evacuării parțiale a lichidului hidatic, cu retenționarea membranei;- cavitate balonizată, apare după evacuarea completă a hidatidei printr-o fistulă bronșică ce ulterior face oficiul de supapă unidirecțională, permițând doar intrarea aerului în cavitatea perichistică (fig. 6.32). Când chistul s-a evacuat complet printr-o fistulă bronșică ce se închide ulterior. În cavitatea perichistică membrana „uscată” este încarcerată. Chistul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
cu retenționarea membranei;- cavitate balonizată, apare după evacuarea completă a hidatidei printr-o fistulă bronșică ce ulterior face oficiul de supapă unidirecțională, permițând doar intrarea aerului în cavitatea perichistică (fig. 6.32). Când chistul s-a evacuat complet printr-o fistulă bronșică ce se închide ulterior. În cavitatea perichistică membrana „uscată” este încarcerată. Chistul hidatic deschis în cavitatea pleurală îmbracă aspecte radiologice diverse după cum acesta se evacuează intact în cavitatea pleurală (imagine de pneumotorax + opacitate ovalară în fundul de sac pleural posterior
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
2-4, 23] (fig. 6.30). Forma silvatică a echinococozei pulmonare este mult mai benignă decât cea pastorală și ca urmare nu necesită tratament, rezolvându-se spontan. Această formă nu cauzează șoc anafilactic și nu produce echinococoză secundară prin rupere. Apariția fistulelor bronșice deschide calea infecției, cu moartea hidatidei și spargerea chistului. Hemoptizia este atât o complicație cât și un semn al prerupturii chistului. Vomica hidatică poate duce la inundarea arborelui traheobronșic cu insuficiență respiratorie acută și moarte imediată, precum și la apariția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
5]. - Hugon proceda la fel, dar secționarea peri-chistului o efectua la joncțiunea acestuia cu parenchimul pulmonar normal. Riscul maxim este acela că, folosind instrumente tăioase, se poate deschide accidental CHP cu infestarea pleurei, plăgii operatorii și aspirarea lichidului hidatic prin fistulele bronșice. - Coman recomandă incizia parenchimului pulmonar instrumental, ca apoi lărgirea breșei să se facă digital. Considerăm acest procedeu ca lipsit de delicatețe, traumatizant pentru țesutul pulmonar. Alți autori recomandă îndepărtarea hidatidei după ce lichidul hidatic a fost evacuat parțial, sau total
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
pulmonară, evitarea infecției cavității restante. - Procedeul Posadas-Cărpinișan constă în excizia marginilor perichistului până la limita cu țesutul sănătos. Se lasă cavitatea astfel „aplatizată” liberă, să dreneze în cavitatea pleurală, la rândul ei drenată aspirativ. Poate fi indicat în chistele periferice cu fistule bronșice mici [4, 17]. - Procedeul Juvara constă în excizia marginilor perichistului, închiderea fistulelor bronșice prin mioplastie (cu fragment muscular intercostal pediculat, fixat deasupra fistulei cu fire în „U”) [23]. - Procedeul Geroulanos presupune drenajul concomitent al cavității perichistice cu un tub
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
limita cu țesutul sănătos. Se lasă cavitatea astfel „aplatizată” liberă, să dreneze în cavitatea pleurală, la rândul ei drenată aspirativ. Poate fi indicat în chistele periferice cu fistule bronșice mici [4, 17]. - Procedeul Juvara constă în excizia marginilor perichistului, închiderea fistulelor bronșice prin mioplastie (cu fragment muscular intercostal pediculat, fixat deasupra fistulei cu fire în „U”) [23]. - Procedeul Geroulanos presupune drenajul concomitent al cavității perichistice cu un tub subțire și al cavității pleurale (drenaj dublu, cu aspirație pasivă în perichist + aspirație
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
dreneze în cavitatea pleurală, la rândul ei drenată aspirativ. Poate fi indicat în chistele periferice cu fistule bronșice mici [4, 17]. - Procedeul Juvara constă în excizia marginilor perichistului, închiderea fistulelor bronșice prin mioplastie (cu fragment muscular intercostal pediculat, fixat deasupra fistulei cu fire în „U”) [23]. - Procedeul Geroulanos presupune drenajul concomitent al cavității perichistice cu un tub subțire și al cavității pleurale (drenaj dublu, cu aspirație pasivă în perichist + aspirație activă în cavitatea pleurală). Tubul de dren din cavitatea perichistică se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
tub subțire și al cavității pleurale (drenaj dublu, cu aspirație pasivă în perichist + aspirație activă în cavitatea pleurală). Tubul de dren din cavitatea perichistică se extrage după verificarea radiologică și CT a desființării acesteia [17]. - Desființarea cavității perichistice după sutura fistulelor bronșice prin burse succesive (metoda capitonajului) a fost imaginată prima oară de Dor. Corespunde tuturor dezideratelor în ceea ce privește tratarea cavității reziduale și a evitării apariției infecției sau a cavității balonizate [4, 22]. Piopneumotoraxul hidatic comportă atitudine terapeutică deosebită cu o anumită
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]