4,728 matches
-
răspundă la întrebările precum: spațiul și timpul trebuie privite ca niște lucruri reale? Este posibil să existe spațiu vid și timp fără evenimente? E mai potrivit să gândim că timpul curge sau să admitem că evenimentele trecute există în prezent? Fizicienii s-au interesat de probleme ca: ce anume ține de observație și ce de convenție atunci atunci când măsurăm întinderea spațială și durata temporală? Cum trebuie interpretată afirmația că spațiul are o anumită formă sau chiar o mărime finită (după cum susține
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
atât ale lor înșile cât și ale tuturor celorlalte lucruri”, subliniind atotprezența și importanța celor două. Încercarea de definire, răspunsul la întrebări capitale și dorința de a înțelege fenomenele stranii legate de cadrul spațio-temporal au presupus munca a zeci de fizicieni, filosofi, matematicieni, au antrenat dispute și curente contradictorii, au determinat realizarea unor experimente importante (spirala lui Möbius), dar au și deschis porțile către ozonă a literaturii nouă, plină de neprevăzut și necondusă de legi fixe, exact ca și domeniul din
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
de știință nu mai pot pretinde că munca lor nu are nimic de-a face cu bunăstarea individuală și socială. Ei spun că obligația omului de știință este să facă publice rezultatele cercetării lor. Această atitudine este imorală după concepția fizicianului londonez (de origine poloneză), pentru că neagă responsabilitatea propriilor acțiuni. Același autor se referă la textul jurământului de la Student Pugwash Group (SPUSA) din Statele Unite, în care se reiterează responsabilitatea etică față de demnitatea persoanei umane și progresul științific și tehnologic în favoarea omului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în sfârșit, care acoperă corpul operei, împiedică a vedea esența. Lucru serios aceste coaste de întreținere nu răul poeziei și al frustrărilor la care alții se dedau. Don Fulgencio se agață și se înșurubează cu seriozitate. Este sigur că acest fizician, fiziolog și psiholog care a fost Teodor Fechner a cărui lege îi poartă numele a scris cu pseudonimul Doctor Mist, un tratat de anatomie a îngerilor și altul despre substanțialitatea umbrelor, dar erau triste îndrăzneli ale unui suflet bolnav, torturat
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
Iată de ce sunt puțin tulburat acum, întrucît nu-mi dau seama în ce măsură informațiile ajunse acum la mine sunt autentice, adică în ce măsură reflectă starea ta sau starea patch-urilor. ai să rîzi (dacă nu ești mort), dar mă aflu în situația acelor fizicieni care studiază materia subatomică dar nu sunt siguri că informațiile primite nu țin mai mult de perturbările produse de instrumentele utilizate, decît de zona cercetată. Iată de ce îmi pun această întrebare stupidă : oare nu cumva patch-urile topite în pielea ta
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
pentru Pace, forum foarte activ În anii 50 și care era una dintre „piesele de rezistență” ale comuniștilor În acțiunea de influențare a opiniei publice occidentale. Forumul se bucura de participarea unor intelectuali de marcă având vederi de stânga, ca fizicianul Frédéric xe "Joliot"Joliot-Curie, filosoful Bertrand xe "Russell"Russell etc. De obicei, țărilecomuniste preferau să folosească În această activitate „tovarăși de drum” necomuniști, oameni de cultură - În România, rolul central În această activitate l-a avut scriitorul Mihail xe "Sadoveanu
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
d'Estaing a reprezentat în ochii unora un soi de Kennedy francez iar în ochii altora întoarcerea oamenilor politici și ascensiunea tehnicienilor la frîiele Statului. Epoca patimilor și a metafizicienilor puterii trecuse definitiv. Venise, se pare, vremea rațiunii și a fizicienilor puterii. Fundalul este dat de aceeași măreție a Franței. Cu toate acestea, accentul se deplasează de la colectivitate la individ. "Societatea noastră, scrie d'Estaing, se întemeiază pe avîntul individual"328. În consecință, se schimbă și substanța discursului. În locul vastelor panorame
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
contribuie, alături de mulți alți savanți (Richet, Ribot etc.) la nașterea psihologiei în Franța. Chiar dac-a fost un marginal, a avut relații susținute, profunde, cu savanții și filosofii. Printre ei, și Henri Poincaré, considerat drept cel mai strălucit matematician și fizician al epocii sale. Putem vorbi și s-a vorbit chiar, de o adevărată colaborare între cei doi bărbați. Bergson coresponda și el cu Le Bon, iar la ultima aniversare a acestuia scria: Folosesc această ocazie pentru a-mi exprima sentimentele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
France, Paris, 1950. 350 S. Freud, Essais de psychanalyse, ed. cit., p. 108. 351 În acest punct, Freud și-a propus următoarea sarcină: să transfere ipotezele psihanalitice la psihologia mulțimilor, prin intermediul unor analogii pertinente. Este metoda "metaforelor științifice" preconizată de fizicianul englez Maxwell, sau a "modelelor", cum e astăzi numită. Dar nu e vorba de o psihanaliză a maselor, căci în acest domeniu e imposibil de distins între normal și patologic, mai dificil chiar fiind recursul la o terapeutică, oricare va
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Înțelegi și nu știi să controlezi mecanismele schimbăriitc "Atunci când nu Înțelegi și nu știi să controlezi mecanismele schimbării" „Ceea ce e nou este predominanța noutății, scara și amploarea schimbării În sine, astfel Încât lumea se modifică pe măsură ce o descoperim.” J. Robert Oppenheimer, fizician și coordonator al Proiectului Manhattan Winston Churchill a scris cândva că a Îmbunătăți Înseamnă a schimba. „A fi perfect”, spunea el, „Înseamnă să te schimbi deseori”. Cu siguranță, schimbarea nu este un concept nou. Confucius, Heraclit și Platon au transformat
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
subatomic - prin descoperirea în 1900 de către Max Planck (1858-1947) a cuantei de acțiune, urmată în 1913 de modelul atomic „paradoxal” propus de Niels Bohr (1885-1962) - a pus în discuție criteriile clasice de descriere a realităților fizice. La începutul secolului XX, fizicienii trec printr-o adevărată criză iconoclastă, care le interzice vehicularea lipsită de nuanțe a unor concepte mecanice precum determinismul, separabilitatea între observator și sistemul observat etc. Izbutind să zdruncine modelul newtonian de raționalitate, fizica cuantică delegitima, în fapt, proiectul epistemologic
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
între observator și sistemul observat etc. Izbutind să zdruncine modelul newtonian de raționalitate, fizica cuantică delegitima, în fapt, proiectul epistemologic general al Iluminismului. Succesul empiric (în sensul testabilității și al puterii de predicție) al mecanicii cuantice i-a obligat pe fizicieni, pe lângă contestarea principiului cartezian al evidenței intuitive a adevărului, la asumarea unui set de presupoziții net antimecaniciste. În primul rând, fenomenul „salturilor cuantice” (tranziență discontinuă) a impus trecerea de la uzul categoriei de cauzalitate la cel al categoriei de probabilitate, înțeleasă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
lui S. Kierkegaard 1) susține, într-o formulare ad usum delphini, că o cunoaștere completă a fenomenelor atomice necesită descrierea proprietăților particulelor, atât în termeni de undă, cât și de corpuscul. Anunțat în 1928, acest principiu se bazează pe teza fizicianului francez Louis de Broglie (1892-1987) care a demonstrat în 1924 că electronii atomului au nu doar proprietăți corpusculare (recunoscute de mecanica clasică), ci și proprietăți ondulatorii (lungime de undă, respectiv frecvență). Această dualitate comportamentală, afirmă Bohr, nu poate fi sesizată
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cu adevărat logici? De la ilogismul natural la metodele științifice Dacă fenomenele paranormale sunt deseori escrocherii sau credințe nefondate (sau, în unele cazuri, mecanisme mentale: halucinații, epilepsie), cum se explică popularitatea numeroaselor credințe? În excelenta lor carte Devenez sorciers, devenez savants, fizicienii Georges Charpak și Henri Broch sunt surprinși de faptul că evoluția culturală nu este însoțită de un scepticism pe măsură. Ei citează, în acest sens, un studiu de sociologie care arată că persoanele cele mai cultivate nu sunt, contrar a
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
este percepută ca înălțime. Atunci când vibrațiile sunt foarte multe (numeroase unde mici), percepem sunetul ca fiind acut, iar atunci când vibrațiile sunt puține și ample (ca niște valuri uriașe), sunetul ni se pare grav. Frecvența este măsurată în hertzi, după numele fizicianului german care a studiat fenomenele de vibrație. Există un al treilea parametru ce corespunde complexității undei, timbrul. Într-adevăr, o undă sonoră (vizualizată pe un ecran video, ca în schema de mai jos) este rezultatul mai multor unde sinusoidale simple
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
aparatul nostru fotografic”. Retina e compusă în special din două celule principale, care transformă lumina în semnal electric: conurile și bastonașele. Numeroase experimente au stabilit că bastonașele văd în alb-negru, iar conurile văd în culori. Toată discuția a început datorită fizicianului englez Thomas Young, care, fără să-și dea seama, a realizat un experiment de ordin psihologic... Lumina vizibilă ne apare albă, dar din punct de vedere fizic este complexă; este compusă din diferite lungimi de undă, care se descompun în
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de asemenea, spectrală; studierea perceperii culorilor are în vedere aceste culori pure; cele obișnuite corespund cu aproximație următoarelor lungimi de undă exprimate în nanometri (o miliardime de metru): Violet 450 Albastru 500 Verde 530 Galben 580 Portocaliu 600 Roșu 700 Fizicianul englez Thomas Young (1801) a fost inspirat de Newton, care nu putea concepe că la originea percepției nuanțelor cromatice există mai mulți receptori (în medie, percepem 128 de nuanțe cromatice). Young a realizat experimente combinând culorile pure și a demonstrat
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
din care se făceau ochelarii, artiștii ori savanții au ajuns să fie conștienți de acest fenomen, care nu este prezent, de exemplu, în picturile vechi, cum sunt cele egiptene sau chinezești. De altfel, un secol mai târziu, filosoful, matematicianul și fizicianul René Descartes (1596-1650) a folosit în mod explicit asemănarea dintre ochi și lentilă în Tratatul de optică. Într-adevăr, un obiect văzut printr-o lentilă convergentă oferă o imagine din ce în ce mai mică, pe măsură ce se îndepărtează de lentilă (în optică, o lentilă
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
duce la crearea Institutului Psihic Internațional pentru Studiul Științific al Fenomenelor Paranormale, ale cărui anale îmi amintesc că le-am citit; era primit aici orice medium care pretindea că are puteri, dar ceea ce fusese scăpat din vedere era faptul că fizicienii și fiziologii din acea vreme puteau să-i fotografieze pe cei de aici fără știrea lor, cu pelicule infraroșii, detectând astfel artificiile lor de magicieni. De exemplu, acesta era cazul telekineziei sau al transportului la distanță al obiectelor, care se
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
sau ceva asemănător... Mediumii cereau să acționeze într-o cameră întunecată, chiar complet lipsită de lumină, putând astfel să se preteze la toate șiretlicurile posibile, după cum arată darea de seamă a unei comisii formate din „controlori” printre care se numărau fizicianul atomist Langevin și psihologul Meyerson 3. Mediumul Jean Guzik pretinde că un spirit poate deplasa sau lovi obiectele sau persoanele atunci când este în transă. Potrivit „impresarului” său, de Jelski, el poate uneori să emită „mingi și puncte luminoase mobile, care
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Controlul automat ducea la dispariția oricărei manifestări «mediumnice»”. Cu toate acestea, uneori, mecanismele sunt psihologice, dar țin de normalitate: anumite farse magice fac apel la iluzii perceptive (o ladă pare rectangulară, când de fapt este trapezoidală și are fund dublu). Fizicianul Henri Broch de la Universitatea din Nisa, care s-a specializat în demistificarea fenomenelor paranormale, este de părere că doi frați așa-ziși telepați comunicau prin sunete foarte ascuțite, pe care cei mai mulți oameni nu le percepeau (Broch, 2005). Dar, de cele mai multe
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
psihologie ori anumite scale complexe în psihosociologie, practic, cu ocazia fiecărei noi investigații, cercetătorul este obligat să-și construiască propriul instrument de cercetare, a cărui utilizare este deci limitată la obiectul studiului în cauză și la momentul respectiv. Diferența față de fizician, de exemplu, este mai mult decât evidentă, ca și handicapul reprezentat de o asemenea situație - nedorită și neurmărită de sociolog, dar aproape inevitabilă -, handicap ce constă în: 1. obligația de a construi de fiecare dată un nou instrument, ceea ce presupune
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe eșantion, rezultatul se obține cu o anumită eroare și intervine un anumit risc în încadrarea într-o marjă de eroare rezonabilă. Se uită că, în realitatea empirică, orice evaluare este însoțită de o eroare (fie că este vorba de fizicianul care în laboratorul său face măsurători cu cele mai sofisticate instrumente, fie de gospodinacare cumpără de la aprozar un kilogram de mere) și, de asemenea, orice acțiune umană de cunoaștere este supusă riscului intervenției unor factori care pot deforma rezultatul vizat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
2005). În altă ordine de idei, să remarcăm că felul în care sunt comunicate și utilizate datele anchetelor și sondajelor scapă, în mare măsură, de sub controlul celor care le-au produs. Păstrând proporțiile privitoare la impactul asupra societății, analogia cu fizicienii și geneticienii (bomba atomică și ingineria genetică) nu e deplasată... Ca și în cazul acestora, realizatorul de sondaje nu poate fi învinovățit pentru felul în care se utilizează rezultatele muncii lui, dar, tot ca și ceilalți oameni de știință, el
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că a avut loc o evoluție între generații sau că banca genetică a întregii populații a evoluat în direcția schimbării frecvenței alelei luate în considerare. Făcând apel la teoria probabilităților și a modelării matematice, doi cercetători (matematicianul Godfrey Hardy și fizicianul Wilhelm Weinberg) elaborează suportul matematic al evoluției, înțeleasă ca modificare a frecvenței genelor. Acest suport matematic a fost elaborat individual de către cei doi cercetători, la începutul secolului XX. Hardy și Weinberg au ajuns la concluzia că, teoretic, într-o populație
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]