9,441 matches
-
astronom german) a stabilit un procedeu de măsurare a timpului de reacție. H. Helmholtz a studiat fenomenul producerii culorilor și natura timbrurilor sunetelor. „Influențat de aceste cercetări, filosoful german W. Wundt a publicat în anii 1873-1874 cartea „Principii de psihologie fiziologică”, iar în 1879 a inaugurat, la Leipzig, primul laborator de psihologie experimentală care a avut un mare succes. Anul 1879 este considerat a fi anul nașterii psihologiei științifice. Primul român care a lucrat în laboratorul lui W. Wundt și și-
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
afectivă intensă) -AS secundari, de interferență sau sumație la acțiunea primilor (de exemplu: o veste primită într-un „moment de furie”). b) După numărul indivizilor afectați: -AS cu semnificație strict individuală (de exemplu stresul psihic apărut prin nesatisfacerea unor tendințe fiziologice) -AS cu semnificație colectivă (familial, profesional) -AS cu semnificație generală: de exemplu situații de calamitate socială. c) După natura agenților stresanți: 1.fizici (sonori, termici, vibratori, radiații, etc.) 2.chimiei, noxele chimice 3.biologiei, legați de cauzele de îmbolnăvire (boala
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
adâncurilor (abisală), psihologia lui homo humanus sau homo spiritualis este o psihologie a altitudinilor (a înălțimilor).” 2.2.2. Individualitate și individualizare Un aspect important asupra căruia considerăm necesar să insistăm este următorul: în multe cazuri reacția „personalității” domină mecanismele fiziologice elementare, influența directă (nemijlocită) putând fi anulată de o reacție indirectă, mijlocită, de sens contrar. Un postulat al psihologiei medicale (sau al medicinii psihologice) este importanța individualității și a individualizării. Alfred Adler aduce argumente în acest sens, analiza pornind de la
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
nervoasă superioară și temperament există o mare legătură, fapt care a permis definirea temperamentului ca fiind manifestarea tipului de a.n.s. în sfera activității psihice. Deși aceste două noțiuni sunt strâns legate, ele nu trebuie confundate. Tipul este o noțiune fiziologică, temperamentul una psihologică; tipul are o sferă mai largă decât temperamentul, pentru că el nu se manifestă doar în sfera activității psihice, ci și În alte forme de activitate ale organismului (respirație, circulație, digestie etc.). În schimb temperamentul are un conținut
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
zahărului în urină ca efect al anxietății. După Cannon, omul este permanent într-o stare de alertă pentru evenimente care ar putea să apară având un caracter de urgență. Când ele apar, această stare de pregătire este convertită în schimbări fiziologice de adaptare. Faptul dacă aceste evenimente au fost interpretate incorect nu este semnificativ în ce privește răspunsul respectiv al organismului. Neurofiziologii susțin că toate situațiile de stres conduc la o activare a hipotalamusului, care imediat pune în mișcare mecanismele de protecție și
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
trebuit inventat din motive terapeutice”. 2.4.3. Concepte psihodinamice Conflicte specifice în boală-conversiune Medicul și psihanalistul Franz Alexander (1891-1964) a prezentat o teorie independentă pentru explicarea relațiilor psihosomatice. Prin abordarea psihosomatică el înțelegea utilizarea simultană a metodelor și noțiunilor fiziologice și psihologice. Premisa de bază era că examenele psihosomatice cer o descriere tot atât de detaliată și de precisă a proceselor psihologice ca și observațiile făcute asupra proceselor fiziologice însoțitoare. El considera că în dezvoltarea unei tulburări psihosomatice trebuie presupus un “factor
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
relațiilor psihosomatice. Prin abordarea psihosomatică el înțelegea utilizarea simultană a metodelor și noțiunilor fiziologice și psihologice. Premisa de bază era că examenele psihosomatice cer o descriere tot atât de detaliată și de precisă a proceselor psihologice ca și observațiile făcute asupra proceselor fiziologice însoțitoare. El considera că în dezvoltarea unei tulburări psihosomatice trebuie presupus un “factor constituțional X” (Alexander, 1951). Urmând diferențierea făcută de Freud între relațiile de conversiune (de exemplu, o tulburare isterică a mersului) și simptomele vegetative însoțind nevrozele reale (de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
fi nominalizată, dar este respinsă și refulată datorită simțămintelor de vinovăție sau de rușine. Trupul devine atunci instrumentul acestei exprimări. După Alexander, simptomele nevrozei vegetative nu reprezintă o încercare de a exprima o emoție reprimată, ci sunt mai degrabă simptome fiziologice concomitente ale unor stări emoționale. În acest sens, el tinde să urmeze ideile lui Cannon, afirmând: “Creșterea tensiunii arteriale la furie, de exemplu, nu descarcă tensiunea emoțională, ci este o componentă fiziologică a întregului tablou de evenimente. Furia crește secreția
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
o emoție reprimată, ci sunt mai degrabă simptome fiziologice concomitente ale unor stări emoționale. În acest sens, el tinde să urmeze ideile lui Cannon, afirmând: “Creșterea tensiunii arteriale la furie, de exemplu, nu descarcă tensiunea emoțională, ci este o componentă fiziologică a întregului tablou de evenimente. Furia crește secreția sucurilor gastrice sub influența dorinței instinctive de a mânca, ceea ce nu este expresia sau descărcarea unor astfel de stări; este pregătirea adaptativă a stomacului să primească hrana”. Alexander vorbește despre nevroza vegetativă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
tablou de evenimente. Furia crește secreția sucurilor gastrice sub influența dorinței instinctive de a mânca, ceea ce nu este expresia sau descărcarea unor astfel de stări; este pregătirea adaptativă a stomacului să primească hrana”. Alexander vorbește despre nevroza vegetativă când simptomele fiziologice ce însoțesc tensiunile emoționale persistă datorită absenței unei acțiuni externe capabile să descarce aceste efecte. În stadiul următor, simptomele funcționale reversibile conduc la modificări fizice ireversibile. Motivul blocării unei acțiuni declarate este considerat de Alexander ca derivând din tipurile conflictuale
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
printr-o îndelungă psihanaliză. Spre deosebire de alți psihosomaticieni ca Dunbar, care au încercat să coreleze tipurile somatice de reacție cu niște profiluri bine constituite ale personalității, Alexander a acordat o atenție deosebită identificării unor tipuri conflictuale bine definite cu anumite moduri fiziologice de reacție. Linia sa principală de cercetare este că specificitatea trebuie căutată în situația conflictuală. De aceea, modelul său este adeseori descris ca o “teorie a conflictelor psihodinamice specifice bolii”. S-a făcut o clasificare inițială conform funcțiilor diferite ale
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
s-a exprimat îndoiala asupra teoriei specificității (care leagă conflictele emoționale specifice de sisteme organice specifice). Cercetarea psihosomatică este totuși îndatorată studiului de început al lui Alexander care cuprinde investigații foarte atente și corelații diferențiate între trăirea emoțională și reacțiile fiziologice. Aceste eforturi au avut un efect de durată asupra dezvoltării acestui domeniu al medicinii. 2.4.3.1. Desomatizare-resomatizare. Max Schur (1897-1969), medic și psihanalist, care a fost doctorul personal al lui Freud începând din 1928, a elaborat un model
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
pe cercetări asupra bolilor de piele și a devenit cunoscut mai târziu sub denumirea de “desomatizare-resomatizare”. El a observat că la copiii mici se produce o reacție inconștientă (proces primar) la tulburările de echilibru homeostatic în ce privește mecanismele lor de control fiziologic. Această reacție a fost atribuită structurilor psihice și somatice nedezvoltate și insuficient diferențiate la copiii mici. Pe măsura maturizării, structura sporită a ego-ului permite un răspuns tot mai conștient (proces secundar) la pericol și la stările de anxietate. Dezvoltarea continuă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
brusc. Ego-ul își pierde capacitatea de gândire ca proces secundar, operează cu forme de energie neneutralizate și nu mai este capabil să mențină desomatizarea reacțiilor sale, cucerită atât de greu. Acest tip de regresiune cu resomatizare este descris ca regresiune fiziologică. Concluzia care se poate trage este că apariția simptomelor somatice este legată de anumite funcții ale ego-ului. În consecință, va apărea un paralelism între predominanța gândirii ca proces primar, eșecul funcției de neutralizare și resomatizarea reacțiilor. Alexander Mitscherlich (1956) a
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Heim, 1966 a, b); Afecțiuni psihogene (fenomene psihice primare fără sau numai cu implicare imaginară a corpului): -simptome de conversiune; -reacții ipohondrice; -reacții la stări psihopatologice. Afecțiuni psihofiziologice (reacții somatice în cel mai larg sens, declanșate de factori psihici): -simptome fiziologice însoțind stările emoționale și tulburările afective; -tulburări organice induse de stresul emoțional. Afecțiuni psihosomatice în sens restrâns (tulburări somatopsihice - psihosomatice) cu următoarele caracteristici: -debut la orice vârstă (mai întâlnite la sfârșitul adolescenței); -o dată precipitate, cursul lor poate fi cronic
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
în epilepsie (scrieri preparoxistice și postparoxistice, schizofrenie, psihoză maniaco - depresivă, isterie etc.). Considerăm important să menționăm că grafiterapia se recomandă în diverse cazuri de tulburări motorii și psihice, obținându-se atât ameliorări grafice cât și caracteriale și psihologice sau chiar fiziologice (Trillat). În concluzie, scrisul este acea mișcare voluntară în care memoria intervine la fiecare moment antrenând simultan și împreună facuItățile intelectuale și proprietățile afectiv instructive și senzorio-motorii; angajează și utilizează cel mai mare număr de părți independente (mișcare, formă, proporție
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
comunicarea devin foarte restrânse. Comunicarea verbală cedează adeseori; mimica devine mai puțin mobilă și fluidă. Doar privirea, ca formă de comunicare non-verbală acționează, fiind încărcată de o extremă intimitate, control, rezistență critică și neliniște. Moartea biologică se referă la procesele fiziologice și medicale, la degradarea progresivă ce se instalează prin boală. Moartea socială cuprinde înregistrarea morții, înmormântarea, rezolvarea moștenirii materiale și spirituale a celui sau a celei ce a murit, rezolvarea schimbărilor sociale pe care le implică moartea (schimbări asemănătoare celor
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
odată cu apariția și desfășurarea bolii pot fi grupate în două categorii: 1. Limitarea capacităților fizice și psihice în activitatea normală Această consecință reduce posibilitatea bolnavului să efectueze acte simple motorii (mers, plimbare în aer liber etc.) sau a unor activități fiziologice (alimentare, sexul) cât și în exercitarea unor deprinderi cu caracter intelectual sau legate de exercitarea atribuțiilor profesionale care la mulți indivizi, devin o sursă de satisfacție intrinsecă, în afara scopurilor asigurării mijloacelor de existență. Activitățile extraprofesionale (“hobby-uri”) sunt suprimate cel
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
întemeiază legături între alimentație, Eros și agresivitate. Dintele este un organ de expresie nu numai de furie, frică sau ciudă, ci și de trăsăturile de reținere și stăpânire de sine, care definesc superioritatea caracterologică („strângem din dinți”). Dacă numim dinte fiziologic, semnificația de bază, fiziologică, a dintelui, atunci anexarea sa la aparatul digestiv reprezintă dintele alimentar. Pe lângă toate aceste accepții ale dintelui este și cea a dintelui psihologic; în lumea umană dintele poate căpăta multiple semnificații. Vom lua în considerare și
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Eros și agresivitate. Dintele este un organ de expresie nu numai de furie, frică sau ciudă, ci și de trăsăturile de reținere și stăpânire de sine, care definesc superioritatea caracterologică („strângem din dinți”). Dacă numim dinte fiziologic, semnificația de bază, fiziologică, a dintelui, atunci anexarea sa la aparatul digestiv reprezintă dintele alimentar. Pe lângă toate aceste accepții ale dintelui este și cea a dintelui psihologic; în lumea umană dintele poate căpăta multiple semnificații. Vom lua în considerare și dintele axiologic (sănătatea este
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioarara Serban Walther Bild FIZIOLOGIE CELULARA 1 1. Organizarea și proprietățile fundamentale ale materiei vii Obiectul de studiu al fiziologiei Stiințele fiziologice reprezintă pentru domeniul biomedical ceea ce înseamnă fizica pentru științele naturii. In ansamblu fiziologia<footenoteid="1">Etimologia termenului fiziologie, introdus de Fernel în 1542, conduce spre înțelesul de “știința principiilor vieții”.</footenote> descrie mecanismele și rolurile fenomenelor din materia vie. Ca
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
științele naturii. In ansamblu fiziologia<footenoteid="1">Etimologia termenului fiziologie, introdus de Fernel în 1542, conduce spre înțelesul de “știința principiilor vieții”.</footenote> descrie mecanismele și rolurile fenomenelor din materia vie. Ca rezultat direct al progresului cunoașterii, numeroase aspecte esențialmente fiziologice sunt descrise cu precădere în cadrul unor discipline de studiu (domenii științifice) înrudite: biofizică, biochimie, biologie celulară și moleculară, genetică, imunologie, etc. Pornind de la aspectele generale și particulare ale funcțiilor celulare, fiziologia pe de o parte le analizează până la nivel molecular
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Ansamblul acestor transformări de nivel molecular se numește metabolism și stă la baza vieții, asigurând condițiile energetice pentru fenomenele anti-entropice prin care sistemele vii asamblează, păstrează și dezvoltă structuri proprii, care participă la diverse fenomene cu finalitate bine determinată (procese fiziologice). Celula este unitatea fundamentală a materii vii. La nivel celular se manifestă toate proprietățile generale, fundamentale, ale materiei vii, adică metabolismul, excitabilitatea, mișcarea și reproducerea. Aceste proprietăți sunt asigurate morfofuncțional la nivel subcelular în mod diferențiat, prin specializările organitelor celulare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
celulare. Unele aspecte ale vieții sunt prezente (izolat și incomplet), chiar și la nivel de organite izolate și de ansambluri supra-moleculare reconstituite artificial. Pe de altă parte, în organismul uman celulele sunt diferențiate morfo funcțional pentru roluri specifice, iar procesele fiziologice celulare sunt integrate treptat, la nivel de țesut, organ, aparat și organism, rezultând manifestări cu o complexitate crescândă. Tesutul este o grupare de celule învecinate ce aparțin aceluiași tip tisular, adică au aceeași specializare morfo-funcțională (rezultată printr-un proces complex
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
au testat prezența și importanța plutelor în semnalizarea celulară, întâi identificând procesele de semnalizare și apoi producând distrugerea localizată a plutelor cu detergenți, notând în final modificările în funcția celulară. Plutele sunt implicate într-o multitudine de procese și sisteme fiziologice, cât și patologice. Acestea includ semnalizarea celulară, traficul molecular, funcția sistemelor imun, vascular și reproductiv. Unii patogeni precum HIV (virusul SIDA), salmonella (bacil al febrei tifoide) sau protozoarul malariei (ce parazitează interiorul hematiilor) au capacitatea de a „deturna” funcțiile plutelor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]