3,537 matches
-
nr. 774 din 12 februarie 2013 Toate Articolele Autorului prin crevasa înfriguratei primăveri reaprind iubirea. nestăpânită dorință m-am îmbătat de tine drog salvator. ascunsă în punga suspinelor, lacrima din polii topiți prelungire a coastei revarsă în cascade pe coapsele flămânde. aisberg de dor nu-mi cere monedă de schimb sevraj criogen. Referință Bibliografică: crevasa iubirii / Cătălina Nicoleta Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 774, Anul III, 12 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cătălina Nicoleta Munteanu : Toate Drepturile
CREVASA IUBIRII de CĂTĂLINA NICOLETA MUNTEANU în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352022_a_353351]
-
traseiste din colțurile țării, pe care, în final, le-aruncă-n valurile mării. N-am mai citit de mult o carte; de intrigi n-am mai avut parte; am învățat numai o dată să fiu eliberat de vreo prejudecată. Ochiul încercănat mereu este flămând de tot ce e frumos și este crud; când nici cu ochelarii nu pot vedea de fel că lumea e reală și toată e la fel. Dar asta e o altă socoteală, pe care eu am scos-o la iveală
O ALTĂ SOCOTEALĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352272_a_353601]
-
propovăduirea și mărturisirea Adevărului revelat - autentic act apologetic și misionar. Dacă Mântuitorul nostru Iisus Hristos îi fericește, pe de o parte pe cei curați cu inima, "căci aceștia vor vedea pe Dumnezeu", pe de altă parte, îi fericește pe cei flămânzi și însetați de dreptate, pe făcătorii de pace, pe cei prigoniți pentru valorile Evangheliei aduse de El. Este adevărat că iubirea are mai mult caracter personal, în timp ce dreptatea are mai mult carac¬ter social. Dreptatea fără iubire duce la răzbunare
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]
-
crescândă. Corpul bărbatului lipit de curbele ei moi o mângâiau tandru, iar degetele sale ardeau ca tăciunii aprinși, căldura lor pătrunzând prin toți porii deschiși de apa caldă a dușului. - Ce-mi faci? întrebă fata pierdută, iar cu gura sa flămândă culegea de pe buzele lui picăturile de otravă dulce a sărutărilor. - Te doresc, continuă el tandru, nu am mai rezistat ispitei de a te avea imediat, chiar și sub duș. - Dar eu? răspunse ea cu vocea sa cristalină. - Poate sunt posesiv
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
e-n flori în amurgul din seară și sclipirea din zori este-n firul de iarbă crescut din pământ în lacrima mamei când pruncu-i rostește întâiul cuvânt în iubirea purtată în gând în bucata de pâine oferită cu drag la flămând în alinturi suave dăruite cândva de bunici în nimicuri mai mari în nimicuri mai mici fericirea e-n soare și ploi fericirea e-n noi Referință Bibliografică: Fericirea e-n noi / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1013
FERICIREA E-N NOI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352395_a_353724]
-
melancolia jucăușă, cultivând în linia unor Regnier și Laforgue, gesticulația studiată, retorismul șiret alături de modestie, propuse pentru a da farmec și o ingenuitate superioară poemelor: “M-aș duce să mă cert cu lupii/În dimineți crepusculare,/ Dar clipele, tot mai flămânde,/ Îmi cer o altă provocare.// Noi, doi nebuni, ca două umbre/ Cu măști și chipuri de strigoi,/ Plutim, purtați de-aceleași vise,/ Pe-alei străine fără noi.”( M-aș duce ). Teama, dorința, îmi aduc aminte de poezia “Zburătorul “ de Ion
GAVRIL MOISA ZÂMBETUL CLEPSIDREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352390_a_353719]
-
bruscați de funcționari, uitați de copii, călcați de mașini pe trecerea de pietoni. Sunt scoși la vot, ca vitele, momiți cu un kil de ulei sau de mălai de care, dinadins, au fost privați prin pensii de rahat. Vite slabe, flămânde și bătute, asta au ajuns bătrânii noștri. Câini ținuți afară iarna, fără măcar o mână de paie sub ciolane. Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiți. O fonotecă vie de experiență și înțelepciune a unei generații care a trăit
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352371_a_353700]
-
Ediția nr. 1015 din 11 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului cobor cu sisif în infern și plângem drumul întoarcerii, nu ne întrebăm și nu ne mirăm de grozăviile întunericului, acolo am văzut ochii ireal de albaștri, sânii somnoroși și gura flămândă de săruturi ale femeii părăsite. acolo se dezleagă de blestem toate gândurile care înfloresc în visele noastre. joi, 10 octombrie 2013 Referință Bibliografică: în infern / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1015, Anul III, 11 octombrie 2013
ÎN INFERN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352414_a_353743]
-
se pare soluția salvatoare de a scăpa de lipsuri și de sărăcie, așa cum evidențiază într-o epigramă Eugen Albu, intitulată: „În așteptarea apocalipsei”: „Sfârșitul lumii pentru noi / Eu cred că-i șansa cea mai mare / De-a nu mai fi flămânzi și goi.../ Și cred că-i unica salvare”. Circumstanțele vieții politice și sociale sunt motive suficiente pentru cei cu mintea și inima trează, care iau atitudine civică în scris, înfierând toate acele aspecte negative care înrăutățesc situația omului de rând
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
făcut cunoscuți ca neam și cultură, pretutindeni în lume. Și în acest sens, Ion Diviza are epigrama numită: „Colindul Mioriței”: „Dă, Doamne, noroc celor mulți, / Se roagă mioara cea blândă, / Piciorul de plai e desculț / Și gura de rai e flămândă”. Desigur, aceste citate sunt subiective, toate creațiile autorilor sunt notabile, dar voi cita doar câteva, din motive de spațiu. Ghidându-se după principiul „Când n-ai nimic ești sătul de toate”, Eugen Albu a scris epigrama: „Prejudecăți”: „Nu-i înțeleg
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
veghează în calea drumeților pe piepturile munților, bijuteria aceasta de pietate, care nu seamănă cu alta? Din anul 2002, anul numirii noastre aici, Biserica „Sf. Treime” Vaduri, este pusă sub Semnul Stejarului din Mamvri, fiind primitoarea călătorilor, a pribegilor, a flămânzilor și însetaților acestei lumi, a celor arși de arșița și gerul „mării sărate a acestei vieți”. Precum odinioară Avraam patriarhul, împreună cu soția sa Sarra au primit cu pâine și carne pe cei trei îngeri călători la stejarul din Mamvri și
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
să ceară lunii vamă, copacii în iluzii pierd frunzele pe rând, a mai trecut o vară s-a mai topit un gând; să bem din cupa nopții și nu fi tristă, doamnă! Pe ulița din suflet mai trece-un dor flămând trist căutând un loc unde-ar putea să doarmă; din vise desuete gustând ca dintr-o poamă, tomnatic pierde-vară, el trece fluierând. Ne plouă în privire, ne plouă și în gând cu stropi plesnind de clipe și iz, discret, de
CLIPE MIROSIND A TOAMNĂ de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352570_a_353899]
-
Spre Araaratul binelui himeric. Povara asta m-a adus la tine, Orb și nebun, din nefirescul vaier, Am descâlcit al gândurilor caer Din labirintul vieții-mi anodine. Povara asta ... cui de ea-i mai pasă? Am alte griji: să sting flămând trecutul Hrănindu-mă, cu nestemat sărutul, Cât sânul tău pe pieptu-mi mă apasă. *** Volumul "Ucenic în dragoste" Referință Bibliografică: Povara asta ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1740, Anul V, 06 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
POVARA ASTA … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352567_a_353896]
-
pentru noi au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Teofil Părăian - cel care a ajuns acum alături de
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. TEOFIL PĂRĂIAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350497_a_351826]
-
inima petalelor reinventați versul în cântec azimă și lapte cineva spune că acel cântec e al păsării spin altcineva rostește numele lebedei negre undeva cândva cele două ecouri de cântec se reunesc în palma mamei când la sânul copt gura flămândă a copilului soarbe cu nesaț hrana vie a universului albă iubire densă metaforă a vieții într-un pumn de copil care se deschide tot mai larg tot mai larg... 25 mai 2014 Referință Bibliografică: azimă și lapte / Anne Marie Bejliu
AZIMĂ ŞI LAPTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350560_a_351889]
-
în haina monahală, fie citeau pe internet despre scandalul în care fusese implicat. În fiecare zi bătea la ușa a 4-5 instituții care anunțau că fac angajări, dar mereu era refuzat sub un pretext oarecare. Se culca de multe ori flămând, căci cantinele pentru săraci erau închise seara. A găsit într-un târziu de lucru ca profesor suplinitor de limba engleză într-un sat din județul Constanța, dar renumele de „călugărul beat” l-a ajuns curând din urmă și acolo. La
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
pentru noi au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe părintele Calciu și pentru rugăciunile lui să ne miluiască
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
de a alerga pe mare trăgând la rame, fie că era liniștită, sau cu vânt, pe soare, sau pe ploaia care mă mai prindea din când în când... Eram întotdeauna pregătit pentru orice eveniment, căutând locurile unde mă așteptau guvizii flămânzi pentru a-i urca în barcă, satisfăcut de captură. Asta a fost și este încă esența vieții mele de om al mării: pescuitul și satisfacțiile sale... *** De atunci, s-au scurs aproape zece ani și încă este soare și frumos
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
nici nu-mi mai aminteam acum de prima mea plimbare clandestină la oraș. Nu știu ce o fi fost în sufletul ei stând atâtea ore în incertitudine, ne știind când și unde am dispărut. Braica s-a întors acasă după vreo săptămână, flămândă și jerpelită, ca un câine de pripas, dar după câteva zile fiind bine hrănită și îngrijită și-a revenit. Aceasta a fost prima mea aventură când am plecat într-o plimbare clandestină la oraș. Mangalia - 8 feb. 2011 Referință Bibliografică
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
cei ce-L cheamă pe El... întru adevăr. Este bun cu toți și îndurările Sale sunt peste toate lucrurile Lui" (ps. 144, 9, 18). "Domnul face judecată celor năpăstuiți, îndreaptă pe cei gârboviți, înțelepțește pe cei orbi, dă hrană celor flămânzi, dezleagă pe cei ferecați în obezi, iubește pe cei drepți, păzețte pe străini, iar pe orfani și pe văduvă îi sprijină" (ps. 145, 7-9). Învățătura morală a Psalmilor Ca oricare carte a Sfintei Scripturi, tot astfel și Psaltirea cuprinde precepte
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
vânt, în feerie și descânt, de ochii tăi ca zările, ce -neacă depărtările, mi-e dor după iubirea arsă și după dragostea întoarsă. eu m-am umplut acum de tine ca munții de tăceri alpine și cazi în sufletu-mi flămând cum cad cuvintele în gând, cum cade noaptea peste noi îmbrățișați, femeie,-n doi. miercuri, 21 noiembrie 2012 Referință Bibliografică: a venit iarna, iubito / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 691, Anul II, 21 noiembrie 2012. Drepturi
A VENIT IARNA, IUBITO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351336_a_352665]
-
se vede sclipind , în salba urbană puzderie becuri se-aprind . Ce liniște deplină domnește pretutindeni ! Pe plajă se deslușesc stampe a mii de pași sprinteni... Te iau pe urme ca pe vânat pierdut și hoinăresc prin beznă ca lupul cel flămând . Tu te-ai ascuns hulpavă într-un salon de lux, în dos de cartier și mai puțin expus . Se amuzau clienții dându-și mereu cu cotul privindu-ți cu dispreț - în goliciune - corpul . Petrece-n lumea ta mai mult decât
CA PESCĂRUŞII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351368_a_352697]
-
dintre ceruri o noapte nevisată... Pluteau pe lângă vise atâția nori și ploi, Aveam în palme luna și praf de stele-n gene, Dansau în plete toamne și iernile eterne Le așteptam în brațe cu verile din noi... Pe gura ta flămândă nășteam povești în doi Înlănțuiți în doruri ce ascundeau plecări Furtuni amețitoare pe la răscruci, în zări Mai complotau demonic, fără priviri'napoi... Mi te-ai desprins din vise,și-n mările pustii Un pas uitat de vreme plutea în voia
UN PAS UITAT DE VREME de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351386_a_352715]
-
Publicat în: Ediția nr. 330 din 26 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului 25 Noiembrie 2011 Se-aude vremea vremuind cum vine, Adăpostit sub umbra unui dor Mă odihnesc gândindu-mă la tine, Cum se-odihneșe pasărea în zbor. Ca un drumeț flămând fără merinde, E sufletul din mine când te chem, Ce liniște înaltă mă cuprinde! Și mâna mea te scrie în poem. Cuvintele vin unul după altul, Ți-aduci aminte, raiul meu promis, Cât de aproape cobora înaltul, Cât de frumoși
MĂ ODIHNESC... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351531_a_352860]
-
apoi în inima ei: „Inundă-te-n alb suflete-al meu/ lasă tristețea și lupii alungă/ credința-ntărește-ți, deschis fii mereu/ cu fulgii dansează-n lumina fecundă/ te roagă în taină,/ spre Ceruri privește,/ îmbracă-ți în pace/ iubirea flămândă/ și fii liniștit:/ Dumnezeu te iubește!” / O altfel de iarnă Pe de altă parte, cel puțin aparent, nu se folosește de toate mijloacele stilistice pe care poeți cu nume mari le-au așezat la temelia poeziei românești, dar nici nu
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]