1,192 matches
-
sediul în orașul Bruxelles. Cu toate că Comunitatea și Regiunea au instituții unice, diferența dintre competențele acestora este importantă, în principal pentru locuitorii din Bruxelles. Astfel membrii Parlamentului Flamand aleși în Bruxelles nu au drept de vot în chestiunile legate de Regiunea Flamandă. Limba oficială a tuturor instituțiilor flamande este limba neerlandeză. Franceza se bucură de un statut special în 12 comune cu facilități situate la frontiera cu regiunea Valonia și în jurul Regiunii Capitalei. De asemenea franceza este una dintre cele două limbi
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
și Regiunea au instituții unice, diferența dintre competențele acestora este importantă, în principal pentru locuitorii din Bruxelles. Astfel membrii Parlamentului Flamand aleși în Bruxelles nu au drept de vot în chestiunile legate de Regiunea Flamandă. Limba oficială a tuturor instituțiilor flamande este limba neerlandeză. Franceza se bucură de un statut special în 12 comune cu facilități situate la frontiera cu regiunea Valonia și în jurul Regiunii Capitalei. De asemenea franceza este una dintre cele două limbi oficiale ale Regiunii Capitalei care este
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
din 2006, franceza este cunoscută de aproximativ 59% din populația Flandrei. Din anii 1970 partidele politice din Belgia sunt organizate pe criterii lingvistice, neexistând partide politice majore naționale. În Flandra, principalele partide politice ce moștenesc partidele istorice belgiene sunt: Partidul Flamand Creștin-Democrat (CD&V), Flamanzii Liberali și Democrați (VLD) și Partidul Socialist - Diferit (Sp.a). În ultima jumătate de secol, au apărut numeroase partide noi. Mișcarea naționalistă flamandă Volksunie s-a separat în partidul naționalist de extremă dreapta Vlaams Belang (VB
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
naționale. În Flandra, principalele partide politice ce moștenesc partidele istorice belgiene sunt: Partidul Flamand Creștin-Democrat (CD&V), Flamanzii Liberali și Democrați (VLD) și Partidul Socialist - Diferit (Sp.a). În ultima jumătate de secol, au apărut numeroase partide noi. Mișcarea naționalistă flamandă Volksunie s-a separat în partidul naționalist de extremă dreapta Vlaams Belang (VB) și încă două partide moderate: unul de stânga, Spirit, și unul de dreapta, Noua-Alianță Flamandă (N-VA), ambele partide participând la alegeri în general în cadrul unor alianțe
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
În ultima jumătate de secol, au apărut numeroase partide noi. Mișcarea naționalistă flamandă Volksunie s-a separat în partidul naționalist de extremă dreapta Vlaams Belang (VB) și încă două partide moderate: unul de stânga, Spirit, și unul de dreapta, Noua-Alianță Flamandă (N-VA), ambele partide participând la alegeri în general în cadrul unor alianțe. Alte partide importante sunt: partidul ecologist Verzi! (Groen!) și partidul conservator liberal fortuynist List Dedecker (LD), fondat de Jean-Marie Dedecker în 2007. Interesele minorității franceze din Flandra sunt
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
în cadrul unor alianțe. Alte partide importante sunt: partidul ecologist Verzi! (Groen!) și partidul conservator liberal fortuynist List Dedecker (LD), fondat de Jean-Marie Dedecker în 2007. Interesele minorității franceze din Flandra sunt reprezentate de partidul Uniunea Fraoncofonilor (UF). Trei partide politice flamande susțin secesiunea față de Belgia a Flandrei: N-VA, VB și LD. VB este considerat de toate celelalte partide flamande ca fiind un partid de extrema dreaptă. Scopul acestuia este de dizolvare a Belgiei și de creare a unui stat suveran
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
fondat de Jean-Marie Dedecker în 2007. Interesele minorității franceze din Flandra sunt reprezentate de partidul Uniunea Fraoncofonilor (UF). Trei partide politice flamande susțin secesiunea față de Belgia a Flandrei: N-VA, VB și LD. VB este considerat de toate celelalte partide flamande ca fiind un partid de extrema dreaptă. Scopul acestuia este de dizolvare a Belgiei și de creare a unui stat suveran și independent pentru poporul () flamand, pe care îl consideră o națiune. Principalele partide politice flamande precum și cele francofone, duc
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
de toate celelalte partide flamande ca fiind un partid de extrema dreaptă. Scopul acestuia este de dizolvare a Belgiei și de creare a unui stat suveran și independent pentru poporul () flamand, pe care îl consideră o națiune. Principalele partide politice flamande precum și cele francofone, duc o politică de necolaborare cu acesta, politică numită "cordon sanitaire". Celelalte partide independentiste, N-VA și LD, au priorități un pic diferite. Ele nu sunt împotriva Belgiei ca principiu, ci sunt nesatisfăcuți de aceasta. În 6
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
încheiat o criză guvernamentală care a durat 540 de zile, criză cauzată de conflictul lingvistic flamando-valon. Șase din cele șapte partide parlamentare din Belgia au convenit asupra alegerii lui Elio Di Rupo, de origine italiană, în funcția de premier. Regiunea Flamandă acoperă 13.522 km² și conține 308 comune.Este divizată din punct de veder administrativ în 5 provincii: Flandra este formată din două regiuni geografice principale: câmpia Yser-ului și coasta Mării Nordlui în vest și câmpia din nord-est. Prima este
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
maritim ci precipitații importante de-a lungul anului. Temperatura medie lunară variează între 3 °C în ianuarie și 18 °C în iulie; precipitațiile medii lunare variează între 65 mm în ianuarie și 78 mm în iulie. PIBul total al Regiunii Flamande era de 165.847 milioane de Euro în 2004 iar PIB-ul la paritatea puterii de cumpărare era cu 23% deasupra mediei UE. Flandra a fost una dintre primele regiuni Europa Continentală care a trecut printr-o perioadă de revoluție
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
enclavat în Regiunea Flandra și capitala instituției, dar este o regiune separată, centrul unei aglomerații de aproape 2.000.000 locuitori, din care peste 1.000.000 locuiesc în Regiunea Capitalei Bruxelles. Din locuitorii Regiunii capitalei, aproximativ 15% sunt considerați flamanzi. Anvers ("Antwerpen"), Ghent, Bruges ("Brugge") și Louvain ("Leuven") sunt cele mai mari orașe din Flandra. Aproximativ 75% din flamanzi sunt botezați în Biserica Romano-Catolică, dar mai puțin de 8% participă regulat la slujbe. Aproape jumătate din locuitori se declară agnostici
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
în viața cotidiană ducea la accentuarea pesimismului sau la o viață pasională, după Boccacio în preambulul Decameronului. Pe plan religios, teama de moarte ducea la creșterea pietății și credinței a individului. Misticismul ia amploare în zonele renane și în spațiul flamand, unde s-a dezvoltat ""Devotio moderna"". Apare o cerere crescută de dovezi certe în privința mântuirii personale, iar biserica nu răspundea decât parțial prin intermediul cultului sfinților, al moaștelor, pelerinajelor, ceea ce ducea la o religiozitate puternică și la o adâncă interiorizare. Reforma
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
de picturi a Muzeului Prado oglindește istoria alianțelor străine: Carol V și Filip II erau patronii artei venețiene; urcarea pe tron a Bourbonilor a dus la influxul lucrărilor franceze; în perioada când Spania controla provinciile olandeze s-au achiziționat lucrări flamande. Lânga Prado este El Caso del Buen Retiro: galeria adăpostește arta secolelor XIX și XX, printre care Guernica lui Pablo Picasso. Centro de Arte Reina Sofía (Centrul de Arte Regina Sofia), inaugurat în 1986, este dedicat artei contemporane. Alte capodopere
Madrid () [Corola-website/Science/296725_a_298054]
-
care astăzi adăpostește "Primăria Municipiului Arad". Clădirea reprezintă una dintre operele semnificative ale arhitecturii eclectice din Arad. Fațadele regulate sunt ritmate și decorate de elemente clasiciste, iar rezalitul central al fațadei principale are bogate referințe neorenascentiste . Stilul clădirii îmbină neorenascentismul flamand cu stilul primăriilor medievale târzii. Planul clădirii este în formă de "U", cu un turn central înalt de 54 m iar orologiul din turn, adus din Elveția în anul 1878, are un mecanism care la oră fixă cântă Oda Bucuriei
Palatul Administrativ din Arad () [Corola-website/Science/318336_a_319665]
-
48 în regiunea valonă și 14 în Bruxelles). În ceea ce privește Senatul, acesta este alcătuit din 74 de senatori. 40 de senatori vor fi votați direct în data de 10 iunie 2007, dintre care 25 de senatori vor fi aleși de colegiul flamand, iar 15 senatori de către colegiul francofon. 21 de senatori sunt votați de parlamentarii comunităților flamande (10 senatori), franceze (10 senatori) și germanofone (1 senator). În plus 10 senatori sunt cooptați: 6 desemnați de către cei 35 de senatori flamanzi, deja, aleși
Alegeri legislative în Belgia, 2007 () [Corola-website/Science/319655_a_320984]
-
de senatori. 40 de senatori vor fi votați direct în data de 10 iunie 2007, dintre care 25 de senatori vor fi aleși de colegiul flamand, iar 15 senatori de către colegiul francofon. 21 de senatori sunt votați de parlamentarii comunităților flamande (10 senatori), franceze (10 senatori) și germanofone (1 senator). În plus 10 senatori sunt cooptați: 6 desemnați de către cei 35 de senatori flamanzi, deja, aleși și 4 desemnați de către cei 25 de senatori francofoni, deja votați. Nu în ultimul rând
Alegeri legislative în Belgia, 2007 () [Corola-website/Science/319655_a_320984]
-
de colegiul flamand, iar 15 senatori de către colegiul francofon. 21 de senatori sunt votați de parlamentarii comunităților flamande (10 senatori), franceze (10 senatori) și germanofone (1 senator). În plus 10 senatori sunt cooptați: 6 desemnați de către cei 35 de senatori flamanzi, deja, aleși și 4 desemnați de către cei 25 de senatori francofoni, deja votați. Nu în ultimul rând, cei 3 copii ai regelui Albert al II-lea al Belgiei sunt considerați senatori de drept. Se pune problema transformării acestei Camere belgiene
Alegeri legislative în Belgia, 2007 () [Corola-website/Science/319655_a_320984]
-
curente”, respectiv tot ce ține de administrare și problemele urgente. ale căror sigle și logo-uri sunt înregistrate. Pentru Senat 1.Frontul Național 2.Centrul democrat umanist 3.Christen-Democratisch en Vlaams/Nieuw-Vlaamse Alliantie 4.Vlaams Belang 5.Mișcarea Reformatoare 6.Flamanzii liberali și democrați (Open VLD) 7.Partidul socialist 8.Groen! 9.Socialistische Partij Anders-Spirit 10.Ecolo 11.Lijst Dedecker 12.Partidul Comunist al Belgiei (PCB) 13.Comite pour une Autre Politique 14.Rassemblement Wallonie France 15.Partidul muncii din Belgia
Alegeri legislative în Belgia, 2007 () [Corola-website/Science/319655_a_320984]
-
flamande Brabant și a regiunii capitalei Bruxelles, care sunt divizate în două sectoare electorale, Louvain și Bruxelles-Hal-Vilvorde(BHV). Listele pentru Senat sunt introduse pe bază lingvistică. Cele 5 provincii ale regiunii Valonia și sectorul electoral Bruxelles-Hal-Vilvorde pentru francofoni, 4 provincii flamande, Louvain și Bruxelles-Hal-Vilvorde pentru flamanzi. Reprezentanții Partidului socialist sunt: pentru Senat, Anne-Marie Lizin; pentru Liege, Michel Daerden; pentru Hainaut, Elio Di Rupo; pentru Luxembourg, André Perpète; pentru Namur, Claude Eerdekens; pentru Brabant, André Flahaut; pentru Bruxelles-Hal-Vilvorde, Laurette Onkelinx. Reprezentanții Partidul
Alegeri legislative în Belgia, 2007 () [Corola-website/Science/319655_a_320984]
-
Jurgen Verstrepen; pentru Limburg, Marc Similon; pentru Louvain, Dirk Vijnck; pentru Bruxelles-Hal-Vilvorde, Isabelle Van Laethem. Repartizarea rezultatelor electorale pe regiune este necesară, având în vedere că partidele reprezentate în Parlament nu propun mai multe liste în întreaga Belgie, pentru partidele flamande, fie în Flandra și Bruxelles, pentru partidele valone și bruxeleze francofone, fie în Valonia, fie în Bruxelles. Candidaților flamanzi le-au revenit 88 de mandate în Parlamentul federal, din 150 de mandate de deputați. Comentariul făcut de directorul CRISP-ului
Alegeri legislative în Belgia, 2007 () [Corola-website/Science/319655_a_320984]
-
regiune este necesară, având în vedere că partidele reprezentate în Parlament nu propun mai multe liste în întreaga Belgie, pentru partidele flamande, fie în Flandra și Bruxelles, pentru partidele valone și bruxeleze francofone, fie în Valonia, fie în Bruxelles. Candidaților flamanzi le-au revenit 88 de mandate în Parlamentul federal, din 150 de mandate de deputați. Comentariul făcut de directorul CRISP-ului, Vincent de Coorebyter, în publicația săptămânală Le Vif/L'Express, este clar:„ Soarta Belgiei este în mâna separatiștilor”. Acest
Alegeri legislative în Belgia, 2007 () [Corola-website/Science/319655_a_320984]
-
din 150 de mandate de deputați. Comentariul făcut de directorul CRISP-ului, Vincent de Coorebyter, în publicația săptămânală Le Vif/L'Express, este clar:„ Soarta Belgiei este în mâna separatiștilor”. Acest observator vrea să sublinieze faptul că, atât în aripa flamandă a Parlamentului federal belgian, cât și în Parlamentul flamand propriu-zis (ales în 2004), partidele care solicită mai multă autonomie pentru Flandra sunt preponderente, în principal CD&V-ul și Vlaams Belang , precum și Lijst Dedecker. Aceste 3 partide obțin 52 de
Alegeri legislative în Belgia, 2007 () [Corola-website/Science/319655_a_320984]
-
directorul CRISP-ului, Vincent de Coorebyter, în publicația săptămânală Le Vif/L'Express, este clar:„ Soarta Belgiei este în mâna separatiștilor”. Acest observator vrea să sublinieze faptul că, atât în aripa flamandă a Parlamentului federal belgian, cât și în Parlamentul flamand propriu-zis (ales în 2004), partidele care solicită mai multă autonomie pentru Flandra sunt preponderente, în principal CD&V-ul și Vlaams Belang , precum și Lijst Dedecker. Aceste 3 partide obțin 52 de mandate, din cele 88 de mandate, care aparțin parlamentarilor
Alegeri legislative în Belgia, 2007 () [Corola-website/Science/319655_a_320984]
-
propriu-zis (ales în 2004), partidele care solicită mai multă autonomie pentru Flandra sunt preponderente, în principal CD&V-ul și Vlaams Belang , precum și Lijst Dedecker. Aceste 3 partide obțin 52 de mandate, din cele 88 de mandate, care aparțin parlamentarilor flamanzi în Camera Reprezentanților din Belgia. Candidaților bruxelezi le-au revenit 14 mandate, doar celor francofoni, din 150 de deputați federali belgieni. 48 de mandate din 150 de deputați federali belgieni. În ceea ce privește partidele valone și francofone, lucrul care frapează este înfrângerea
Alegeri legislative în Belgia, 2007 () [Corola-website/Science/319655_a_320984]
-
perfect, ea a fost considerată una dintre cele mai mari frumuseți ale epocii; seriosă, pioasă și cu inima caldă, ea a fost, de asemenea, naivă și inocentă datorită creșterii sale privilgiate. Frații Elisabetei au fost educați de către scriitorul și diplomatul flamand Ogier Ghiselin de Busbecq. Mama ei, Maria, a avut grijă personal de educația religioasă a fiicelor ei și încă din copilăria timpurie ea a fost impresionată de omonima ei, Sfânta Elisabeta a Ungariei și a luat-o ca model. Foarte
Elisabeta de Austria (1554-1592) () [Corola-website/Science/316498_a_317827]