1,035 matches
-
Socialism. În: Flacăra, nr. 16 (68), 23 apr.) „Le-ngheață bogătanilor sângele gros, sângele gros În trupul ros de râie și de podagră: „Să-i dăm foc lumii! Vie ultima zi, poate c-așa ne-om mai Încălziă Sus fluture flamura neagră! Și dacă pierim să piară și eaă să se prefacă-n țințirim dacă-nu ne mai vrea! (Ă) Menire-naltă, minunat de zilnică a poeziei! Aș vrea-asemeni celor ce mi-s dragi - să te-mplinesc cu gesturile largi și simple
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
soldații roșii ai libertății odată cu zorile, cu plecarea primelor avioane spre fasciști odată cu seara, când fluviile Își arată obrazul de ceațăă» (Mihnea GHEORGHIU. - Toamna asaltului, Scânteia, oct. 1944) « Atunci am văzut/Pe tanc, În picioare, Puternică, biruitoare,/luminând cetatea, Cu flamură roșie-n vânt, Libertatea,Înaintând, Înaintând!». (Mihai BENIUC. - 23 August 1944) «Senin uriaș Învățat (Ă) Eu vreau să te cânt și cântarea Din slavă purtată Senină și largă ca zarea Să treacă-n eroica gloată!». (Ferenc SZEMLER. - Uriașul) Scriind la
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
constituie o celulă a Însăși vieții noastre noi, pentru că sunt rupte din miezul acestei vieți, pentru că oglindesc adevărul ei, pentru că luptă pentru biruința ei. Iată câteva din aceste cenacluri: Ion Păun-Pincio, D. Th. Neculuță, Cenaclul Armatei, al Tineretului, din Capitală; Flamura Prahovei, la Ploiești, Alexandru Sahia la Buzău, Flacăra, la Timișoara, Alex. Toma, la Iași, Condeie noi, la Cluj, Mihai Eminescu, la Botoșani etc, precum și altele În orașele Sibiu, Bacău, Galați, Constanța, Brăila, Roman, Pitești, Craiova, Oradea, Arad etc. Astăzi numărul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
1964; Podul de aur, București, 1964; Cronică de război, I-III, București, 1966; Primăvară timpurie, București, 1969; Somnul de veghe, București, 1969; Fiecare moare cum vrea, București, 1970; Poartă și drum, București, 1971; Focurile, București, 1972; Pământ însângerat, București, 1972; Flamura purpurie, București, 1973; Forța ascunsă, București, 1973; Nimeni nu moare singur, București, 1974; Vatra, București, 1974; Focurile, I-III, București, 1977-1978; Un mesaj de dincolo de mormânt, București, 1977; Acțiunea „Hildebrand”, București, 1979; Am fost șaisprezece, București, 1980; Îngerul negru, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
Ludovic al VI-lea, tutore al lui Ludovic al VII-lea, Suger devine regent al regatului (din 1147 pînă în 1149), cînd Ludovic al VII-lea pleacă în cruciadă; abația de la Saint-Denis, care este necropola regală, adăpostește însemnele regalității coroana, *flamura -, iar călugării săi, începînd cu Suger însuși care scrie Viața lui Ludovic al VI-lea cel Gros, redactează istoria oficială a regilor Franței. În sfîrșit, este epoca în care apare în jurul regelui un embrion de administrație, centrală și locală. Din
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-l cheltuiască. Aceste nobile monede de aur din America de Sud sînt ca niște medalioane solare, de felul celor folosite la împărtășanie. Pe ele sînt gravate multe frunze de palmier, capre și vulcani, discuri solare și stele, eclipse, cornuri ale abundenței și flamuri desfășurate - astfel încît prețiosul aur pare să-și fi sporit prețul și gloria, trecînd prin acele monetării spaniolești înzestrate cu o fantezie atît de poetică. Dublonul de pe Pequod ilustra cu prisosință aceste însușiri. Pe muchea lui rotundă stătea scris „Republica
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a unei lăncii de curînd înfiptă acolo; din cînd în cînd, poposea pe acest stîlp cîte o pasăre din norul acelor zburătoare tăcute, care planau ca un baldachin deasupra monstrului: se oprea acolo și se legăna, desfășurîndu-și ca pe-o flamură lungile pene ale cozii. Balena părea însuflețită de o bucurie calmă, bucuria adîncă a unui corp uriaș care se odihnește în plină mișcare. Nici măcar Jupiter, înotînd ca un taur alb, cu răpita Europă agățată de coarnele-i zvelte și privind
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Parcă mi-aș pierde mințile! Hei, voi din arboradă, nu slăbiți din ochi ambarcațiunile! Observați cu atenție balena! Hei! Ia alungați-l pe șoimul ăla, uite cum își înfige pliscul în giruetă și o sfîșie! Ha! exclamă el arătînd spre flamura roșie din mărul catargului. A zburat cu ea! Unde-o fi bătrînul acum? O, Ahab, vezi tu priveliștea asta? Ce tremur, ce tremur! Ambarcațiunile nu se depărtaseră prea mult, cînd, la un semnal al oamenilor de pe catarge - un braț îndreptat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se foiau pe punte, în mijlocul unor mormane de harpoane și lăncii încă nefolosite. Văzîndu-i pe toți și auzind ciocanele din ambarcațiunile sfărîmate, simți că alte ciocane bat un cui în inima lui. Se stăpîni însă. Și, băgînd de seamă că flamura nu mai fîlfîia în vîrful arborelui mare, îi strigă lui Tashtego - care tocmai se cocoțase acolo - să coboare ca să ia un alt steag și să-l bată în cuie pe catarg. între timp, balena își încetinise fuga - cel puțini așa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
astfel încît ambarcațiunea se scufundă aproape pînă la nivelul copastiei; bălăcindu-se prin apă, oamenii încercau acum să o scoată afară cu ispolul și să astupe spărtura. Cam tot atunci, în vîrful catargului, Tashtego încremeni cu ciocanul în mînă, iar flamura roșie îl învălui ca o pătură, apoi zbură drept înainte, prin fața lui, ca și cum i-ar fi sărit inima din piept. Starbuck și Stubb, stînd dedesubt, pe bompres, zăriră în aceeași clipă cu Tashtego monstrul ce se năpustea spre corabie. Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rotească în jurul vîrtejului, care sfîrși prin a înghiți pînă și cele mai mărunte lucruri de pe Pequod. înainte ca ultimele valuri să acopere capul indianului din vîrful arborelui-mare, în clipa, cînd încă se mai vedea o bucățică din vergă, precum și lunga flamură fîlfîitoare, ce se desfășura calmă, parcă în bătaie de joc, deasupra talazurilor nimicitoare - în clipa aceea, un braț roșu și un ciocan ieșiră din apă, încercînd să prindă și mai vîrtos flamura de catargul ce se scufunda. Un șoim care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai vedea o bucățică din vergă, precum și lunga flamură fîlfîitoare, ce se desfășura calmă, parcă în bătaie de joc, deasupra talazurilor nimicitoare - în clipa aceea, un braț roșu și un ciocan ieșiră din apă, încercînd să prindă și mai vîrtos flamura de catargul ce se scufunda. Un șoim care urmărise din tării coborîrea catargelor din locul lor firesc, printre stele, către adîncurile mării, începu să izbească în flamură cu pliscul, stînjenindu-l pe Tashtego; aripa largă și fîlfîitoare i se nimeri o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
roșu și un ciocan ieșiră din apă, încercînd să prindă și mai vîrtos flamura de catargul ce se scufunda. Un șoim care urmărise din tării coborîrea catargelor din locul lor firesc, printre stele, către adîncurile mării, începu să izbească în flamură cu pliscul, stînjenindu-l pe Tashtego; aripa largă și fîlfîitoare i se nimeri o clipă între ciocan și lemnul catargului și, atunci, simțind acel freamăt eteric de deasupra lui, sălbaticul scufundat în apă își pironi, cu ultima-i suflare, ciocanul în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
iar vocile care, în mod voalat sau fățiș, nu vor pactiza cu orientarea politică a epocii vor fi imediat înlăturate. Într-un articol de bilanț, inclus în numărul 500/1980, Eugen Barbu plasează „crezul artistic și politic” al revistei „sub flamura socialismului”, afirmă că articolul politic este indispensabil pentru înțelegerea realității, cere atitudini ferme și pune în evidență, ca merite ale gazetei, opțiunea pentru tradiția românească, premiile acordate lui Constantin Noica, Nichita Stănescu, Fănuș Neagu, Gheorghe Zamfir, Radu Beligan, crearea unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
ce dau sens existenței noastre, își croiesc drum în lume și biruie" (Bodunescu: 1988, 5-6; subl.m.). La fel, strofele pe care i le dedică Nicolae Dragoș lui Ceaușescu evidențiază din plin mitul romantic al eroului. "E viața lui o flamură ce-și trage/ flacăra sacră din adânci istorii./ Prin fapte de erou ales cârmaci e/ ce-a dus către victorii muncitorii...." Sau: Conduce demn poporul și viteaz!/ El vrea ce vrea poporul, și ce speră!/ E soarele stăpân în țară
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în țară azi/ și-i luminează comunista eră/". Exact ca în cazul regimurilor fasciste, partidul devine insignifiant în raport cu liderul. Când Ceaușescu spunem într-un glas/ ne știm, o țară, sufletul rostit,/ și-n dimineața unui singur azi/ uniți, urcăm sub flamuri de partid...." Elementele fasciste ale leninismului romantic din ultimii ani ai existenței sale reies și din triada ierarhică pe care cetățeanul era obligat să o respecte și căreia îi era în primul rând "dator": țara, conducătorul ("fiu devotat al gliei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Sacose și de lucru str. Cărei diferite, valize piele "Drum Nou" genți nr. 1 Satu Mare diferite, valize ───────────────���──────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Sibiu - Întreprinderea județeană de industrie locală Sibiu ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Sibiu, Diferite articole Întreprinderea Diferite de lucru str. Moară de tinichigerie "Flamura Roșie" articole de de Scoarță Sibiu tinichigerie nr. 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații Sibiu, Penițe diferite, Întreprinderea Mînere și punct de str. stilouri, pixuri, "Flamura Roșie" mobilă, lucru Aurel mînere mobilă, Sibiu cleme de Vlaicu cleme de rufe rufe nr. 1, str. V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
Întreprinderea județeană de industrie locală Sibiu ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Sibiu, Diferite articole Întreprinderea Diferite de lucru str. Moară de tinichigerie "Flamura Roșie" articole de de Scoarță Sibiu tinichigerie nr. 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații Sibiu, Penițe diferite, Întreprinderea Mînere și punct de str. stilouri, pixuri, "Flamura Roșie" mobilă, lucru Aurel mînere mobilă, Sibiu cleme de Vlaicu cleme de rufe rufe nr. 1, str. V. I. Lenin nr. 5 și comuna �� Orlat ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Saltele, perne, Întreprinderea de - de lucru Săliște cuverturi, confecții "Steaua cearșafuri, Roșie" Sibiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
8) Delabrad 1001 2002 (8) Delia 1993 radiat (2003)(8), b Dor 1001 2002 (8) Drobeta 1003 2003 (8) Dropia 1001 1993 (8), b Dumbrava 1005 2003 (8) Eliana 1007 1998 (8) Enesco 2058 1999 (8) Esențial 1003 2001 (8) Flamura 85 1001 1989 1999 (8) Fundulea 4 1001 1987 2002 (8) Fundulea 29 1001 1979 1999 (8) Gabriela 1007 1992 2002 (8) Gasparom 1003 1998 (8) GK Cipo 2043 2003 (8) GK Elet 2043 2002 (8) GK Gobe 2043 1998
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
revoluționare 185TRAUMA ȘI SUFERINȚA nu mai pot fi ignorate și „măturate sub covor”, din fidelitate confortabilă și mioapă față de vechea paradigmă, cea newtoniano-carteziană. Ofensiva pentru detronarea materialismului obtuz și simplificator este cu atât mai legitimă și persistentă cu cât sub flamura acestei misiuni s-au înrolat nume de calibru științific, precum Albert Einstein, Niels Bohr, Werner Heisenberg, Erwin Schrödinger, Ștefan Lupașcu, Fritjof Capra, Basarab Nicolescu, Richard Davidson, Paul Ekman, Francisco Varela, Daniel Goleman, Jon Kabat-Zinn, Ervin Laszlo, Peter Russell. Toți acești
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
anului 1986 Anul introducerii în cultura CEREALE DE TOAMNĂ GRÂU - Triticum aestivum L. Grâu de toamnă Albota R O 1986 Aniversar R O 1986 Ariesan R O 1985 Ceres R O 1973 Dacia R O 1970 Doina R O 1977 Flamura 80 R O 1984 Fundulea 29 R O 1979 Fundulea 133 R O 1984 Iulia R O 1973 Lovrin 24 R O 1977 Lovrin 34 R O 1981 Malva R O 1981 Moldova 83 R O 1983 Potaisa R O
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153501_a_154830]
-
ce vor fi însămînțate în toamna anului 1987 Anul introducerii în cultura ─────────────────────── CEREALE DE TOAMNĂ GRÎU COMUN - Triticum aestivum L. emend. Fiori et Paol. Grîu comun de toamnă Albota R O 1986 Aniversar R O 1986 Ariesan R O 1985 Flamura 80 R O 1984 Fundulea 4 R O 1987 Fundulea 29 R O 1979 Fundulea 133 R O 1984 Lovrin 34 R O 1981 Lovrin 41 R O 1987 Malva R O 1981 Moldova 83 R O 1983 Potaisa R
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153502_a_154831]
-
dezinteresul față de bucatele de post să considere „mare“ o bucătărie predominant vegetariană? În „antipaticul subcapitol (nu merită mai mult)“ denumit „O prea lungă zi de post“, Radu Anton Roman a selecționat „la sânge acele câteva găteli ce își tot flutură flamurile arogante, zemoase și verzi“. În restul cărții sale, adică în capitolele simpatice, „cea mai mare parte a acestor bucate [...] vor fi doar părtașe (în cel mai bun caz!) lângă un «de dulce» sau, mai rău, doar însoțitoare cuminți, «garnituri» modeste
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
redactor-șef, din 1974, al revistei „Livres roumains”. În 1990, fondează revista macedoromână „Deșteptarea” și în 1994, revista „Dimândarea” (publicație trimestrială în dialect aromân). În 1992, devine președinte al Fundației Culturale Aromâne „Dimândarea părintească”. Debutează cu proză, în 1959, la „Flamura Prahovei”, colaborând apoi cu proză, versuri, articole și cronici literare la „Contemporanul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu”, „Astra” ș.a. Neconvingând cu placheta Poeme (1973), C. se afirmă în domeniul criticii literare, considerată - pe linia lui Mihail Dragomirescu - drept „creație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
contrabalansat de realismul relatării vieții muncitorilor de pe șantiere. În Diluviul sau Apele lui Saturn, acțiunile celor cu „responsabilități” pălesc în fața spectacolului grandios și tragic al naturii dezlănțuite și al înfruntării ei de către omul obișnuit. Polemist acerb, F. a combătut sub flamurile gazetelor „Săptămâna” și „Luceafărul”. Puține dintre articolele adunate în Falsificatorii de imagini se situează, cum s-ar crede, pe platforma „protocronismului”. Cel mai adesea polemistul e animat de resentimente personale, de nemulțumirile scriitorului în fața criticii, acuzată, partizan și nedrept, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]