1,215 matches
-
Unii lingviști vorbesc și de corespondență romanei cu tipul lingvistic balcanic, insuficient definit pînă acum; că trăsături ale acestuia s-au relevant: 'demonstrativitatea' și 'verbalitatea' (E. Lewy), intonația descendentă (G. Reichenkron, H. Klagstad), tendința de transformare a flexiunii sintetice în flexiune analitică (B. Havránek)"192. 5. CLASIFICĂRI SOCIOLINGVISTICE ȘI GEOGRAFICE 5.1. Criterii sociolingvistice O primă problemă, care implică și o perspectivă sociolingvistica, este chiar aceea a distincției, atît de greu de făcut, dintre limba și dialect. Problema este extrem de controversata
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familie uralo-altaică (ugro-finice, turco-tătare etc.); 2. consonantismul în poziție inițială nu este mai sărac decît cel medial său final (că în limbile dravidiene și uralo-altaice); 3. cuvîntul indo-european nu începe obligatoriu cu rădăcina, el putînd primi adesea un prefix; 4. flexiunea de tip indo-european nu se realizează doar prin afixe, ci și printr-o serie de alternante vocalice din rădăcina; 5. există o serie de alternante consonantice cu rol morfologic, spre deosebire de limbile semitice, în care consoanele rămîn neschimbate; 6. subiectul unui
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
trăsături care se regăsesc în unele sau în altele, dar nu sînt reunite decît în familia limbilor indo-europene: nu au armonie vocalica; consonantismul nu este mai sărac în poziție interioară sau finală decît inițială; cuvintele nu încep obligatoriu cu rădăcina; flexiunea se realizează atît prin afixe cît și prin alternante vocalice în radical; alternantele morfologice libere au rol morfologic; subiectul unui verb tranzitiv este tratat la fel că subiectul unui verb intranzitiv. Alte trăsături: rar limbi cu vocale nazale sau distincții
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Europa Occidentală. Dintre trăsăturile generale ale limbilor slave amintim faptul că sînt limbi de tip satem, predominat sintetice, cu un fond lexical comun celor mai multe dintre limbile familiei. În privința structurii gramaticale, e de remarcat sistemul derivațional bazat pe prefixare și sufixare, flexiunea nominală bogată (6-7 cazuri, cu excepția limbilor bulgară și macedoneană), si mai ales prezenta categoriei aspectului la verb, considerată trăsătură fundamentală. Limbile slave sînt clasificate, în mod tradițional, după criteriul geografic: 1. limbile slave orientale: - rusă (numită și velikorusa, "limba din
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
un suflu expirator mărit. - sînt limbi flexionare 264. - cea mai cunoscută trăsătură a limbilor afro-asiatice este triliteralitatea (radicalul cuvîntului este format din trei consoane, singurele care se notează în scriere), diversele categorii gramaticale fiind exprimate prin alternante vocalice (așa-numita flexiune internă 265), dar și prin prefixe și sufixe. De exemplu, în arabă, de la rădăcina triconsonantică HML, care are semnificația generală "a purta", cu ajutorul flexiunii interne și al afixelor putem obține: hamala "a purtat, a dus", hammala " a face să poarte
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
singurele care se notează în scriere), diversele categorii gramaticale fiind exprimate prin alternante vocalice (așa-numita flexiune internă 265), dar și prin prefixe și sufixe. De exemplu, în arabă, de la rădăcina triconsonantică HML, care are semnificația generală "a purta", cu ajutorul flexiunii interne și al afixelor putem obține: hamala "a purtat, a dus", hammala " a face să poarte, a încărca cu o povară", ihtamala "a suportat", himl "povară", haml "sarcina", hamlet "încărcătură dusă odată", hammal "purtător de povară, hamal" etc.266 - trei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și cele vorbite și diferențe sociale (de casta) importante. Sînt influențate mai mult (kannada, malayalam, telugu) sau mai putin (tamil) de sanscrita. Au alfabete proprii, provenind din scrierea indiană grantha. Dintre caracteristicile gramaticale amintim: utilizarea sufixelor, opt cazuri, trei genuri, flexiune verbală foarte bogată. Absența tonurilor, a prefixelor și infixelor, a dualului și a propozițiilor subordonate. Topica adjectiv-substantiv-verb și SOV. Au o tradiție culturală și literară foarte veche și bogată. Kodagu și tulu au devenit abia recent limbi literare, restul rămînînd
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
inițială și finală; alternante consonantice; accent preponderent inițial; cuvîntul se definește printr-un nucleu vocalic (o succesiune de consoane nu are sens decît în funcție de vocalele pe care se sprijină); aglutinarea este procedeul gramatical primar; sufixe posesive la nume; elemente de flexiune - sistem de cazuri locale; trei persoane la singular și plural; sistem dezvoltat de nume verbale; sisteme productive și ramificate de derivare (în general nu au prefixe și infixe, gen gramatical (dar în unele limbi dihotomie animat/inanimat), vocativ, distincție formală
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
posibil ca acest tip de clasificare să fie singurul aplicabil în cazul unităților mari care constituie termenul actual al reconstrucțiilor noastre."284 6.6.1. Familia chineză Sînt limbi tonale (deși chineză veche era o limbă atonala), izolante (nu au flexiune sau conjugare, topica devenind astfel extrem de importantă în conturarea sensului textului; există numeroase sufixe postverbale exprimînd timpul, modul, aspectul, localizarea, realizarea sau eșecul acțiunii etc.; în clasa numelui există numeroase morfeme, numite clasificatori specificativi, plasate între determinant și substantiv pentru
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și compunerea că metode de formare a noilor cuvinte; împrumuturi din sanscrita, pali, cambodgiana și chineză; unele cuvinte din fondul principal lexical (părți ale corpului, pronume personale, numerale) au rădăcini comune cu cele din limbile austroneziene; în general limbi fără flexiune; că și în limbile chino-tibetane, clasificatori postpuși numeralelor care însoțesc diferite substantive și identitate formală adjectiv-verb de nemișcare; anumite particule gramaticale la sfîrșitul frazei marchează interogativele și imperativele; topica SVO, substantiv-adjectiv. 6.6.5. Familia hmong-mien (miao-yao) Limbile hmong-mien, denumite
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fără clase nominale sau gen gramatical; verb cu sufix cauzativ; folosită că lingua franca în perioada precolonială; împrumuturi din arabă și bambara B. Saharian este alcătuit din limbi insuficient cercetate, cu tonuri, fără clase nominale sau gen gramatical; sisteme cazuale; flexiune complexă a verbului; cea mai cunoscută limba din acest grup este kanuri C. Maba - armonie vocalica; patru tonuri; particulă mu pentru clasa "uman"; SOV D. Fur (For) - clase nominale; prefixul d - pentru singular și k - pentru plural; E. Sudanic oriental
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
indo-iraniană, grupul indian central; SOV devanagari 32. băli (balineză) N Indonezia (Băli, Nusa Penida, Lombok, Java); limba a unei vechi culturi; puternică influență sanscrita; trei niveluri stilistice; stilistica respectului este extrem de elaborată familia austroneziana, ramura malayo-polineziană occidentală, grupul bali-sasak; absența flexiunii; morfologie derivaționala alfasilabară (abugida) balineză,derivată din scrierea brahmi; latină 33. baluchi (beluciană) OR Pakistan / N Iran, Afganistan, Turkmenistan; vorbită în regiunea Baluchistan, actualmente împărțită între Iran, Afganistan și Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian de nord-vest; nu are
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia indo-europeană, ramura celtica insulara, grupul gaelic; VSO latină 163. islandeza O Islanda Islenska. Limba a unor populații norvegiene care au colonizat Islanda, insula ferita de alte contacte lingvistice. Păstrează multe particularități arhaice (de exemplu continuă cele patru cazuri ale flexiunii nominale din germanica comună). Islandeza veche durează pînă către 1250, după care evoluează treptat spre islandeza nouă care începe din sec. al XV-lea. Literatura medievală de mare valoare artistică: culegerea de legende despre zei și eroi (Edda), poezia de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
începutul sec. al XIX-lea. Rusă a jucat rolul de lingua franca, pînă spre sfîrșitul sec. al XX-lea, nu doar în fostul imperiu sovietic, ci în tot estul Europei și în nordul și central Asiei. Limba cu o bogată flexiune (trei genuri, două numere și șase cazuri). La verb formele impersonale sînt mai numeroase decît cele personale. Sistemul verbal este dominat de opoziția de aspect. Două mari grupuri dialectale, de nord și de sud. Alfabet chirilic cu 32 de litere
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
138, 139, 179, 225, 259, 260, 261, 274, 277, 279, 281, 283, 284, 290, 312, 313, proto-fino-ugrică 176 finlandeză (suomi) 87, 93, 98, 178, 179, 180, 260, 261, 274, 279, 295, 323, 326, 332, 334, 344, 345 flamanda v. neerlandeza flexiune 53, 55, 58, 63, 68, 89, 90, 141, 178, 299, ~ analitică 102, ~ cazuala 68, 165, 271, ~ indo-europeană 139, ~ internă 68, 77, 168, ~ mixtă 101, ~ nominală 165, 271, ~ sintetică 102, ~ verbală 55, 68, 92, 93, 174, 210, limbi cu ~ 57, 58
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
295, 296, 297, 299, 300, 301, 303, 304, 305, 306, 307, 309, 310, 311, 312, 313, 339, 340, 341, 351, 362, ~ comună 138, 139, 140, 164, cultura indo-europeană 18, 139, 140, 149, 150, 151, 163, dialect indo-european 139, 150, 164, flexiune ~ 139, limba/limbi ~ 18, 42, 50, 55, 57, 58, 59, 71, 77, 87, 88, 89, 90, 94, 95, 97, 117, 119, 120, 135, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 145, 148, 149, 150, 153, 154, 160, 164, 178, 182
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
207, 208, 209, 232, 239, 248, 249, 266, 271, 303, 351, ~ comunitară 106, ~ construită 20, 109, 230, 232, 259, 288, ~ creola 13, 39, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 123, 125, 134, 217, 226, 227, 228, 229, 283, 342, ~ cu flexiune 57, 58, 77, 101, ~ de bază 115, ~ de lucru 109, 344, 345, ~ endocentrică 98, ~ endogena 106, ~ ergativ-acuzativă 204, ~ ergativă 56, 72, 94, 95, 96, 142, 192, 202, 204, 224, 237, 241, 244, 248, 249, 251, 255, 264, 266, 268, 270
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
96, 142, 192, 202, 204, 224, 237, 241, 244, 248, 249, 251, 255, 264, 266, 268, 270, 273, 279, 295, 306, 307, 308, 309, 311, 315, ~ exemplara 34, 42, 105, ~ exocentrică 98, ~ exogena 106, ~ exotică 13, 21, 49, 58, ~ fără flexiune 55, 57, 187, 189, 243, ~ flexionara 42, 49, 55, 58, 59, 77, 80, 88, 89, 90, 91, 101, 139, 168, 213, 224, 237-315 passim, ~ funcțională 27, 29, 34, 35, 36, 64, ~ fuzională 58, 89, 91, ~ imigranta 106, ~ incorporanta 49, 58
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
201, 204, 205, 213, 216, 222, 231, 242, 243, 247, 250, 276, 299, 304, ~ auxiliar 88, 90, 118, 205, 210, 212, ~ intranzitiv 94, 95, 139, 141, ~ modal 84, ~ tranzitiv 94, 95, 96, 139, 141, cadraj ~ 98, categorie gramaticala ~a 63, flexiune ~a 55, 68, 92, 93, 174, forma ~a perifrastica 79, morfologia ~ului 118, 158, 166, 195, 201, 248, prefixare ~a 83, sistem ~ romanic 26, 64, 126, 157, sufix post~ 187 vietnameza 77, 88, 92, 190, 192, 193, 313, 327, 337
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
deveniri) este surprins de Coșeriu în formularea următoare: "mișcarea normei fără mișcarea sistemului (sau diacronia normei în sincronia sistemului); mișcarea sistemului fără mișcarea tipului (sau diacronia sistemului în sincronia tipului)" (ibid.: 197)". Unul dintre exemplele selectate se referă la reducerea flexiunii adjectivului (sau a participiului adjectival), exemplificata frecvent de Coșeriu cu două versuri din poetul sau preferat: "Din ceas dedus adâncul acestei calme crește / Intrată prin oglindă în mântuit azur" (Ion Barbu) 107 V. îndeosebi studiile cuprinse în vol. Tipologia limbilor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
românești, în Studii și cercetări lingvistice, XVII, 1966, nr. 1, pp. 23-25). 117 Așa sînt, de pildă, alternantele vocalice cu funcțiune morfonematică din tema unor substantive și adjective romanice: rom. școală - școli, frumos - frumoasă etc. Ele constituie mijloace auxiliare (de "flexiune internă") pentru marcarea opozițiilor "masculin/feminin și singular/plural" (op. cît., pp. 272-273). Caracterul romanic al alternantelor vocalice românești ca mijloc de exprimare a opoziției "masculin/ feminin" a fost semnalat și de mine, într-o lucrare din 1964 (Dumitru Copceag
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
rumanos ea, oa", în Revue roumaine de linguistique, IX, nr. 3, 1964, pp. 257-258; [vezi și infra, p. 157 și urm. - notă ed.]). 118 Autorul are în vedere formele cazuale. 119 Și în cazul verbelor se poate invoca existența unei "flexiuni interne": cf. rom. pleacă - plecăm, joaca - jucăm, sp. pienso - pensamos, prueba - probamos; fr. vient - venons; it. muove - moviamo etc. Combătînd punctul de vedere al lui S. Pușcariu, după care alternantele vocalice din flexiunea verbului românesc ar duce la un model
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cazul verbelor se poate invoca existența unei "flexiuni interne": cf. rom. pleacă - plecăm, joaca - jucăm, sp. pienso - pensamos, prueba - probamos; fr. vient - venons; it. muove - moviamo etc. Combătînd punctul de vedere al lui S. Pușcariu, după care alternantele vocalice din flexiunea verbului românesc ar duce la un model slav, am căutat să demonstrez, în lucrarea citată mai sus (Rasgos..., pp. 254-257), caracterul romanic al fenomenului. 120 Firește, "au căutat" și "predilecție" nu trebuie interpretate la propriu, ci că moduri de exprimare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a boeriei"374. Sintaxa frastică a publicisticii eminesciene reflectă selecțiile pe care jurnalistul le operează la nivelul paradigmelor morfologice: în acest sens, preferința pentru modalități distincte de exprimare a categoriilor gramaticale (persoană, timp, număr, caz, diateză, mod, determinare), particularitățile de flexiune pe care le înregistrează lexicul eminescian ilustrează nu numai o etapă distinctă din evoluția limbii române, ci și atitudini distincte față de realitățile prezentate. 5.1.3. Sintagmatica semnelor verbale Grila semiotică articulează sistemul verbal, ca modalitate de cunoaștere specifică, într-
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai puțin poros. Dintre compozitele fotopolimerizabile, cele hibride, prezentând un volum minim de rășina, sunt cele mai performante. Porozitatea contribuie la diminuarea rezistenței mecanice a materialului, alterarea cromatică, deteriorarea suprafeței, penetrarea bacteriană. Expunerea la apă a compozitelor afectează rezistență la flexiune. Pentru a valida un material restaurativ în utilizare clinică trebuie luați în considerare mai mulți factori precum: biocompatibilitatea, rezistență mecanică, durabilitatea chimică, proprietățile estetice și rezistența materialului la încărcarea de oboseală . Mai mulți factori determina probabilitatea eșecului unei imobilizări cu
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]