2,048 matches
-
în natură schimbătoare a relației, si nu în caracterul inerent al inabilității adolescentului și părinților săi de a se angaja într-o conversație. Clasificarea modelelor conceptuale ale comunicării părinte-adolescent are în vedere nivelul pe care se concentrează interacțiunea dintre aceștia, focalizare care poate fi ori asupra adolescentului însuși, ori asupra relației în ansamblul ei. A) Sursă modificărilor în natură relației părinte-adolescent, incluzând aici și comunicarea, este reprezentată de valorizarea dezvoltării biologice și/sau cognitive a copilului. Cu alte cuvinte, transformările apărute
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
se succede cea a renegocierii rolurilor, când, în mod normal, conflictul ar trebui să descrească, părinții și copiii putând să restabilească apropierea și să dezvolte un cadru mai sofisticat pentru comunicarea constructivă 35. Spre deosebire de prima categorie de modele teoretice, unde focalizarea este pe schimbările individuale, cea de-a doua (B) se concentrează asupra efectelor pe care le produce stabilitatea relației părinte-adolescent, asupra schimbărilor apărute, așa cum sunt ele percepute și trăite de ambele părți. Perspectiva după care se ghidează aceste modele ar
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
întregul comportament uman este potențial comunicativ...59 În aceste condiții, comportamentul nonverbal include o serie de categorii care sunt recunoscute și acceptate de un număr mare de oameni, prin intermediul tipului de comportament menționat împărtășindu-se coduri și patern-uri, cu focalizarea pe semnificația mesajului. Am introdus, iată, conceptul de cod, asupra căruia vom stărui, în continuare, acesta fiind de importanță primordială pentru domeniul comunicării. Noțiunea de cod apare, pentru prima dată, în modelul de comunicare elaborat de Român Jakobson; codul desemnează
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
interioară: teamă, mânie, ura, dragoste, plăcere, bucurie, nerăbdare, tristețe, dezamăgire etc. Durată contactului vizual este reglata de reguli bine definite, specifice unor zone culturale largi. Lipsa contactului vizual îi creează omului sentimentul lipsei de interactiune, al comunicării insuficiente. Orientarea și focalizarea privirii dau informații despre gradul de apropiere resimțit de interlocutor; acesta poate aborda privirea oficială, rezervată și respectuoasa, de anturaj, între priete-ni, colegi, persoane apropiate, sau intimă, erotică. Privirea asigura legătură de care avem nevoie, atunci când inter-rela-ționăm cu semenii, ea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
firmă. 2. Abordarea și utilizarea cunoștințelor în multivarietatea și multidimensionalitatea lor, cu accent pe cele de importanță strategică pentru firmă. Obținerea cunoștințelor tehnice, comerciale, manageriale, juridice, financiare, bancare de bună calitate, stă la baza deciziilor, acțiunilor și comportamentelor adecvate. 3. Focalizarea managementului asupra tratării complexe a cunoștințelor în cadrul firmei. Aceasta se concretizează în previzionarea, obținerea, folosirea, dezvoltarea și valorificarea cunoștințelor și recompensarea stakeholder-ilor. 4. Integrarea tehnologiilor informaționale și comunicaționale în procesele și relațiile de previziune, organizare, antrenare, coordonare și control-evaluare ale
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
descurajarea unor compartimente de a supraestima nevoile proprii de finanțare. Rolul planificării financiare derivă din avantajele pe care aceasta le generează asupra organizației : oferă sens de orientare direcțiilor viitoare prin planul financiar și astfel se evită intuiția și deciziile riscante. focalizarea atenției pe obiective și rezultate bănești astfel că cei implicați se axează asupra rezultatelor anticipate. creează liantul muncii în echipă, prin intercondiționarea activităților cu bugetarea lor. ajută la însușirea într-un grad ridicat a unor situații viitoare, prin estimările efectuate
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
semnificație 90, în cadrele unui proces de acum bine cunoscut, care validează lectura lumii (ca text) drept cea mai autentică formă de trăire (pentru că e implicată și dezimplicată, tragică și melodramatică deopotrivă). Prin urmare, deși rămâne ancorată în realitate prin focalizarea asupra pasiunilor și a vieții afective, melodrama depășește principiul mimetic și sugerează posibilitatea existenței unui model abstract, dincolo de realitate, și a unei structuri de semnificație relevabile exclusiv pe calea analizei (de unde și perceperea tragediei ca reflecție fără soluție, "în marginea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
capabile să explice totul. Aici devine vizibilă apropierea tipologică de expresionism (melodrama este "expresionismul imaginației morale", "the expressionism of the moral imagination", spune Brooks), pe linia acelei tendințe de amplificare vitalistă a eului nu prin eludarea vieții afectelor, ci prin focalizarea asupra substratului lor organic, inconștient. Nu întâmplător, Lucian Blaga sublinia și el într-un eseu de tinerețe faptul că "noul stil" (expresionismul) renunțase la procedeele narativ-descriptive ale romantismului (care folosea alegoria și "fabula" drept vehicule ale viziunii), pentru a "traduce
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
microscop cu mai multe lentile, ci unul simplu, practic o lupă, pe care a șlefuit-o singur. Microscopul lui era rudimentar: o placă de alamă pe care potrivea lentila, împreună cu un șurub cu vârf, ca să mențină specimenele pe loc, pentru focalizare. Rezultatele remarcabile ale lui Leeuwenhoek au fost reproduse în secolul al XX-lea de către Brian J. Ford în fascinanta lui carte Lentila unică: istoria microscopului simplu. Examinând specimenele originale ale lui Leeuwenhoek, dintre care multe au fost păstrate cu grijă
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
cîmp de studiu / 63 1. Ce este o reprezentare socială? / 63 1.1. Un corpus de definiții ale lumii / 63 1.2. Un sistem sociocognitiv / 68 2. Care sînt criteriile de recunoaștere? / 74 2.1. Consens, dispersie a informației și focalizare / 74 2.2. Obiecte polimorfe și mize de grup / 76 3. Diversitatea "obiectelor" explorate / 83 3.1. Științe, sănătate, cultură, educație / 83 3.2. Devianță, muncă, grup, putere / 89 3.3. Exemplu de problematică: natură și forme de excludere / 91
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și materială sau, cu alte cuvinte, animalul-mașină, apropiat de preocupările manageriale ale primilor redactori publicitari din anii '20, ale tayloriștilor din SUA sau ale stahanoviștilor sovietici. Aceste concepții sînt dublate de o preocupare instrumentală, apropiată de cea a științelor neurofiziologice. Focalizarea exclusivă pe variabilele ce determină conduitele autorizează eventuala includere a altor factori în acest model. Biochimia creierului lucrează asupra organismului (O) ca și cum acesta ar fi ceva exterior și așează, din punct de vedere conceptual și tehnic, omul la același nivel
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
64-65 Și chiar cînd oamenii de știință sau inginerii afișează o rigoare strictă, putem vedea, cîteodată, în acțiunile și discursurile lor, profilul unor reflexe ideologice ale tehnocrației. 2. Care sînt criteriile de recunoaștere? 2.1. Consens, dispersie a informației și focalizare După Rouquette și Rateau, dimensiunile "consens/diferențiere" și "relații intergrupale/intragrupale" ne ajută să distingem patru forme de reprezentări și ne permit o mai bună înțelegere a tipului de studiu care se întreprinde (Rouquette și Rateau, 1998, pp. 15-16). Într-
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de statut ale actorilor sociali. Un astfel de proces se declanșează atunci cînd acestora le lipsesc date obiective despre orice fenomen, fie el științific, moral, cultural sau economic. De aici rezultă și se propagă deformări și distorsiuni ale definiției acestuia; focalizarea este o procedură de accentuare a anumitor trăsături ale unui obiect de RS și de ocultare a altora, neadaptate sistemului de valori al actorilor sau subiecților. O viziune globală și completă asupra obiectului este, în acest caz, destul de puțin probabilă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
57, 75, 108, 193, 245 E Elemente funcționale/ normative/descriptive/prioritare/ adjuncte 131-135, 208-212 Epidemiologie, 67 Etnometodă, 45, 88, 137, 271 Experimentare, 19, 53, 90, 118-119, 195 F Fantasmă, 29, 42, 164 Figură, 153-161, 164, 171, 216, 244-245, 283, 286 Focalizare, 74-75 G Grup (configurare a), 80-83, 160, 228 H Habitus, 69 Hipnoză, 37, 149, 164 I Identitate (funcție a), 16, 54, 65, 80, 83, 90, 93, 115-116, 225, 232, 236, 241-244, 269, 289 Ideologie, 12, 18, 29, 31, 44, 53-55
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în funcție de propriul specific, la clarificarea temei investigate. La acest nivel se poate vorbi despre o corelare a demersurilor mai multor discipline în vederea clarificării unei probleme din cât mai multe unghiuri de vedere . Se realizează o juxtapunere a câtorva discipline prin focalizarea eforturilor lor de explicație, înțelegere sau predicție în privința unei teme sau probleme de interes, pentru o perioadă determinată de timp. Acest nivel al integrării presupune coexistența disciplinelor și conștientizarea faptului că unele teme sau probleme din lumea reală necesită un
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Construcția conținutului / 133 Completarea profilului / 134 Surse de informare / 137 Problematica eroului / 138 6 De la loc la spațiu / 140 Loc și spațiu / 140 Aspectele spațiale și percepția / 140 Conținut și funcție / 143 Relații cu alte elemente / 145 Informații / 147 7 Focalizarea / 148 Informații preliminare /148 Focalizatorul / 150 Obiectul focalizat / 155 Niveluri de focalizare / 162 Suspansul / 165 8 Povestiri vizuale / 166 Sensul unei naratologii vizuale / 167 Naratologia vizuală pe scurt / 167 Roman și film / 169 Viziunea în limbă / 172 9 Remarci și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
138 6 De la loc la spațiu / 140 Loc și spațiu / 140 Aspectele spațiale și percepția / 140 Conținut și funcție / 143 Relații cu alte elemente / 145 Informații / 147 7 Focalizarea / 148 Informații preliminare /148 Focalizatorul / 150 Obiectul focalizat / 155 Niveluri de focalizare / 162 Suspansul / 165 8 Povestiri vizuale / 166 Sensul unei naratologii vizuale / 167 Naratologia vizuală pe scurt / 167 Roman și film / 169 Viziunea în limbă / 172 9 Remarci și surse / 175 3 Fabula: Elementele / 179 1 Comentarii preliminare / 179 2 Evenimentele
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
locațiile sînt de asemenea înzestrate cu caracteristici distincte și devin locuri specifice; între elementele fabulei pot apărea și alte relații (simbolice, tradiționale, aluzive) cînd ele devin aspecte la nivelul povestirii; elementele sînt prezentate dintr-o anumită perspectivă de percepție sau focalizare, relația dintre "cine percepe" și ceea ce e perceput colorînd povestirea cu subiectivitate. Povestirea devine text narativ doar atunci cînd este "spusă", sau mai bine zis transpusă, într-un sistem de semne prin intermediul unui narator. Funcția naratorului nu este doar să
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
eliminarea oricărui narator" (Lintvelt 1994:141). Ea clasifică naratorii în funcție de poziția lor vis-à-vis de povestire în narator extern și narator-personaj, evitînd excesele taxonomice ale lui Genette, care distinge naratori extrași intra-diegetici, precum și homoși hetero-diegetici. Autoarea justifică discutarea conceptului de focalizare ca aspect "colorant" al povestirii, deși alți naratologi plasează diferit aceste concepte în economia operei narative. Shlomith Rimmon-Kenan, de pildă, discută naratorul la capitolul narațiune și focalizarea la capitolul text (Rimmon-Kenan 2002:87-106; 72-86). Desigur că nu există nici o povestire
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
distinge naratori extrași intra-diegetici, precum și homoși hetero-diegetici. Autoarea justifică discutarea conceptului de focalizare ca aspect "colorant" al povestirii, deși alți naratologi plasează diferit aceste concepte în economia operei narative. Shlomith Rimmon-Kenan, de pildă, discută naratorul la capitolul narațiune și focalizarea la capitolul text (Rimmon-Kenan 2002:87-106; 72-86). Desigur că nu există nici o povestire, nici un segment de text narativ în care aspectul perceptual să poată lipsi, de aceea nouă ni s-ar părea logic și util ca cele două concepte să
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
doilea nivel al operei narative cu părțile sale componente, pe care autoarea le numește aspecte, pentru a le distinge de elementele fabulei și de cuvintele textului. Bal identifică următoarele aspecte: organizarea temporală a evenimentelor, ritmul, frecvența, personajul, locul / spațiul și focalizarea. Povestirea este rezultatul unei activități de organizare și ordonare a materialului conținut de fabulă, unde principiul ordonator este imaginația. De aceea aceeași fabulă se poate materializa, poate fi spusă în diverse texte narative, unele de succes și altele nu. În
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
feminină. Bal analizează în amănunt relațiile dintre spațiu și celelalte aspecte ale povestirii personajele, evenimentele, dimensiunea temporală atrăgînd în permanență atenția cititorului să urmărească sursele din care provin informațiile despre spațiu în povestire. Punctul culminant al capitolului este conceptul de focalizare, concept despre a cărui funcție crucială au existat numeroase afirmații anticipative încă de la începutul tratatului. Acest concept propus de Genette în 1970 a înlocuit termenul de punct de vedere uzitat în critica anglo-americană deoarece disociază cele două procese îngemănate în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de vedere uzitat în critica anglo-americană deoarece disociază cele două procese îngemănate în noțiunea de punct de vedere: nararea, orală sau scrisă, a povestirii și perceperea acțiunilor înfăptuite și a stărilor trăite de personaje în anumite determinări temporale și spațiale. Focalizarea e un proces ce implică un subiect și un obiect, fiind relația dintre agentul care vede și ceea ce e văzut. În funcție de poziția lor relativ la fabulă, Bal distinge, ca și în cazul naratorilor, focalizatori externi și focalizatori-personaje, naratorul extern putînd îngloba
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
e văzut. În funcție de poziția lor relativ la fabulă, Bal distinge, ca și în cazul naratorilor, focalizatori externi și focalizatori-personaje, naratorul extern putînd îngloba pasaje în care folosește focalizatori din interiorul povestirii, adică personaje implicate în evenimentele fabulei. Deosebit de interesantă este analiza focalizării în romanul experimental Ce știa Maisie de Henry James. Cînd se oprește asupra obiectului focalizat, Bal îi cere naratologului să nu scape din vedere atitudinea focalizatorului față de obiectul percepției (ce apare sub formă de descriere) deoarece felul în care este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
obiectul respectiv, dar și despre subiectul care este agentul actului de percepție. Ea demonstrează cu exemple ilustrative cum omiterea agentului din text poate avea ca efect ascunderea sau obnubilarea responsabilității făptuitorului. Prin analogie cu poziția naratorului, Bal distinge niveluri de focalizare, iar în cazul cînd analizează fluxul conștiinței unui personaj ca obiect al focalizării, ea folosește în mod original termenul de focalizare indirectă liberă. Credem că Shlomith Rimmon-Kenan adîncește și îmbogățește studiul focalizării prin definirea diferitelor fațete ale acesteia prin prisma
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]