1,627 matches
-
mustăcios își bate călcâiele înaintea sa și-i răstoarnă pe birou treisprezece genți din piele de porc, vrăfuite cu lopata și 178 DANIEL BĂNULESCU - Tocmai acum, nea Gărgăriță, închipuiește-ți, tocmai acum!... Stingîndu-se ca o lumânare, Ulpiu se strecură discret din foiletoanele inimilor sfărâmate, ale crimelor pasionale și-ale înfiorătoarelor enigme juridice, în anonimatul călâi din care ieșise. După jumătate de an, Capitala îl uitase deja, nimeni nu-și mai întrebuința după-amiezele pentru a învăța, pe de rost, numărul ce evalua capacitatea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
În Invitație la bal, de pildă, o singură poezie concentrează cîteva din acest repere de bază ale imaginarului spațial: „Ca jurnale vitrinele s-au deschis În cartier”, „Pupila ca o panoplie alunecînd”, „Tapetat peisaj ultim amurg În dicționar”. „Și virează foileton acest concert urban”, „Pomii Îți dăruie cărți poștale autumnale”. Dar astfel de imagini apar peste tot În versurile integraliste ale poetului: „Toate planetele au poposit În acest catalog de mașini agricole: Sena”, „miresmele se Împart ca afiș electoral”, „Știu pe
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
trecut. În fine mai fără escepție predomnește o idee optimistă asupra succesului ce-l vor avea tractările de pace. [25 august 1876] SĂMÎNȚĂ JIDOVEASCĂ DIN CERNĂUȚI D. Carol Emil Franzos, recte Franzois, care primejduiește câteodată citirea "Nouăi prese libere" [prin] foiletoanele sale, scrise în acea proză coruptă pe care germanii o numesc cu drept cuvânt francezo - judaică și-au tipărit impresiile sale, culese pe la Colomeia, Sadagura, Podul-Iloaiei și alte asemenea locuri în care se prăsește jidovimea, sub titlul "Aus Halb-Asien" (din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bună, căci reproduce pe cât este cu putință orice locuțiune românească prin una ecuivalentă germană. Caracteristic este că în România n-au luat pîn-acum nimeni act de aparițiunea acestui volum, afară de ziarul german din București "Epoche", care au și reprodus în foiletonul său novela "Popa Tanda". [1 august 1877] ["O RECENZIUNE... O recenziune a logicei d-lui Titu Maiorescu au apărut în "Columna lui Traian", n-rii 6 - 7, și e scrisă de d. dr. Zotu. Nu ne miră de loc că această
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
până cam pe la anul 58, însă era un timp acela de descentralizare atât politică cât și literară, cu toate acestea cei care erau unioniști în politică erau unioniști și-n pronunție, deși nu în principiile lor limbistice (vezi "Romînia literară". "Foiletonul Zimbrului" ș. a. ); ge în loc de j (pronunția moldovenească ) începe iar a se ivi în ziarul "Traian": giudecată, giust, giumătate. Un alt fenomen e cel din scrierile scrise de chiar mâna d-lui Alecsandri, în cari preface pe ge cel mai legal
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și Miriam”, după doctor H. Graetz; „Rolul presei în mișcarea noastră”, cu moto „Presa e trâmbița vie care sună redeștepta rea popoarelor” - de Victor Hugo, semnat de Adolf Levy; „Curent literar” - de E. Zilber; „Mama vitregă” - scrisoare deschisă doamnei I.H. - foileton literar Din Ceaina - de A. Axelrad; „Filantropul stradei” - de M.G. Saphir; ‐ versuri de A. Axelrad, Adolph Levy și M. Iliși nief; ‐ corespondență din localitate, din județ și țar ă, din lume; ‐ rubrici precum: voci creștine, mișcarea sionistă, poșta redacției... și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Drumeții bârlădeni" al emigranților, lucrat la stabilimentul I.V.Socec. Cuprindea: Noul exod de B (Iacob Iacobeanu, colaborator la Adevărul); Din fugă, Caraghioslâcuri, Note și reflecții; Ceilalți 38 drumeți și poeziile: Emigranți, Odă, Profil de Adolf Axelrad; Stafii, Câtorva, Cronică, Scrisoare foileton, de Emilian, Kohem Efraim, Șmil, pseudonimele lui Emil Feinsilber; Idealuri de Ibes (Iacob Weinfeld); Din istoria emigranților de M.K (Mauriciu Kolfler); Plecarea drumeților, raport complet de (Herman) Friedmann date citate de prof. Gr. Crețu, după „Egalitatea" din București XI20
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Paloda a impresionat bârlădenii prin poeziile sale de tinerețe - madrigaluri, epigrame, sonete, cronici și eseuri literare. „O foarte activă Poștă a redacției, rubrici de noutăți literare, de bibliografie și de varietăți (anecdote și schițe umoristice) și, m ai ales, un foileton zilnic, făceau din Paloda un ziar atractiv” - notează Remus Zăstroiu în Dicționarul Literaturii Române de l a origini până la 1900 ‐ București, Editura Academiei, 1979. Paloda politică „a 114 pendulat între mesianismul ardelean a profesorului Ștefan Neagoe și realizările literare, inaugurate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de eligibilitate în funcțiunile administrative”; „Neeficacitatea legilor noastre pentru săteni”; „O curioasă neînțelegere între Primăria urbei Bârlad și Consiliul județean Tut ova”.... Se mai publicau versuri, creație a unor colaboratori ori reproduceri din „Voința Națională”, Cugetări după Louis Dépret, un foileton la „Foița progresului”‐ „Fântâna Blanduziei, piesă în 3 acte de Vasile Alecsandri, de exempl u - „Știri locale”, „Revistă exterioară” etc. Există și publicitate: „Pastile pentru recâștig area sănătății bărbaților” (erau cam ceea ce este „Viagra” astăzi). Se făcea reclamă și Institutului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ziariștii de la „Bârladul” ori de la „Tutova”, cu ultimii intrând în discuție chiar și G. Tutoveanu, se publicau rubrici diverse, de interes: 134 „Chestiuni economice”, „Producția, munca și diviziunea muncii” a fost un serial semnat de I.G. Cioresc u - Bogdana. La „Foiletonul ziarului „Propaganda conservatoare” s‐au publicat: „Soarele - studiu de mitologie română” de N.L. Kostake; „Religia în educație” de Zoe G. Tutoveanu; „Aurorele pol are” semnat Cosmos, „Relațiile conjugale și sentimen tele dintre soți” de Zoia G. Tutoveanu. Diversificată era informația
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de familie”, „Note de drum”, „Itinerare estivale”, „Ce să citim?”, „Calendarul cultural - sportiv”, „Cărți”, „Scrisori către redacție”, ”Scrisori deschise”, ”Moda”, „Jocuri de cuvinte „ etc. Materialele publicate au îmbrățișat genuri gazetărești diverse: analize, reportaje, portrete în tuș sau însoțite de fotografii, foiletoane, însemnări, interviu, raidanchetă, instantanee, fapt divers, proză ori versuri, plus 141 grafică și caricatură realizate de tehnicianul Leonte ori Laurențiu Gheorghiu. În anii în care era incomod să‐ ți botezi copiii sau să mergi la biserică să te cununi, să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
unul din numere, sub semnătura lui G. Nedelea, în articolele „Sacrificiu” și „Escrocherie”, editorialistul se îndreaptă cu condeiul împotriva „îmbuibării trândave”, bună de „scuipat și pălmuit”, atunci când schelăie p e ulițe, spunând că „a prins‐ o dorul de sacrificiu” În foiletonul „Nu tocmai, fapt divers” M. Negreanu face 208 referiri la moartea celebrului sculptor Paciurea care a murit pentru că „n‐ a avut suma pretinsă de un medic chirurg pentru o operație”. Rubrica „Profil” deschisă și destinată activită ții culturale, artistice și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
octombrie 1899 apar 16 numere. Iată exemple din tematica ziarului: "Națiunea evree" de Ben Israel, "Antisemitismul" de G. Molinari. În secțiunea de literatură apar articole ca: "Moise Goldfarb" de Sacher Masoch, "F. Nietzsche și evreii" de dr. Klugman; mai semnează foiletoane, versuri, A. Axelrad. Săptămânalul mai publică corespondențe locale și rubrici precum: "Mișcarea sionistă", "Informații despre Afacerea Dreyfuss" etc. La 22 aprilie 1900, Adolf Axelrad editează ziarul "Dați ajutor" număr unic. În articolul semnat de dr. Fridman se arată că "70
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
asupra subiectului. mai, 1998 Eminescu în „ediție” basarabeană În ultimul timp, unul dintre subiectele exploatate cu multă vervă de „patrioții” de la Chișinău este legat de numele lui Eminescu. Condeie vigilente, vitriolant-polemice i-au desființat în articole kilometrice (uneori desfășurate în foileton) pe „cosmopoliți”, „masoni”, „europeniști”, pe „agenții plătiți”, „nepatrioții amărâți și inconștienți” etc., care l-au „atacat „pe poetul național”. Ținta principală a blestemelor a fost revista bucureșteană Dilema, care a provocat disputa printr-un număr consacrat lui Eminescu; dar, cum
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
unei forme de vulgarizare literară, considerată cumva inofensivă de istorici dar și de literați 228 dar bine instrumentalizată de educatori. Aderența lor la un public declarat imatur, dar nu lipsit de receptivitate, legitimează selecția subiectelor și impactul expunerii de tip foileton. Almaș a respectat strict normele ideologice ale regimului național-comunist din anii '70-'80229, ușor de transpus într-un epic facil, cu false interogații, exces de categorizări, intrigi simpliste și afecte tranșante. Contrastul între efortul de întreținere a verosimilității și tonul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în franceză, scria numai în franțuzește, vorbea franceza în orice moment posibil și visa în franceză. Niciodată nu s-a instalat în America și nici nu o va face vreodată. Cu toate acestea, realitatea era că produsese capodopera sa în foiletoane timp de un deceniu (1957-1967), în nord-estul Americii. De acolo era trimisă la Gallimard, la Paris, după o bătălie de doi ani pe care autoarea o purtase cu editura Plon. Gallimard a publicat-o pe 8 mai 1968, cu doar
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
cunoscut de aproape pe G. Asaky cunoșteau că el era departe de a fi caligraf. Vă putem asigura că cu mare anevoință puteam să descifrez manuscrisele ce mi le da spre a le corecta în „Spicuitorul Moldo-românʺ, „Icoana lumeiʺ și Foiletonul Albinei româneșt iʺ, și aceasta pe la anii 1841-1843. Cine va avea ocazia să citească toate epistolele Logofătului C. Sturza inspirate răposatului Gh. Asaky pe la anul 1842 și transcrise caligrafic de Asaky, foarte cu greu i-ar veni să creadă că
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
păcate, execuțiile de acest gen, venind din partea criticilor mai tineri la a căror părere ținea foarte mult, l-au afectat pe Lovinescu atât de mult, că nu și-a mai publicat în volum ultimul roman, Acord final, apărut doar în foileton, în paginile Revistei Fundațiilor Regale (nr. 12/ 1938 și numerele 1,2,3,4 din 1939), și editat postum peste mai bine de trei decenii de la data elaborării, abia în 1974. Consultând "agendele" din acești ani, remarcăm frecvența notațiilor cu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
plenipotențiar al României de aci, d. E. Mavrodi, d. Becescu a revenit asupra hotărârei d-sale, promițând tot concursul asociațiunei. Până în present s'au ținut la localul asociațiunei 4 conferințe. Primul a vorbit d. Becescu asupra " Microbilor sociali ", conferința publicată în foiletonul "Cronicei" și ținută prin mai multe localități din țară. A doua óră, vorbesce d. Stoikitzoiu asupra trebuinței de a se solidariza toți românii de aci. Oratorul s'a produs în așa de calde și emoționante cuvinte, încât a produs asistenței
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Așa s-a scăpat din vedere că există o infrastructură aproape industrială de producere, reproducere și disemin-are a ideilor sociale, politice, ideologice, un sistem în centrul căruia se află universitatea și mediile. V. N.: Ceea ce spui îmi amintește de un foileton extrem de spiritual al valorosului meu coleg de tinerețe Mihai Zamfir, care chiar prin 1990 sau '91, spunea: "Ah, de-abia aștept să văd că, așa cum ni se punea sub cristal la cancelarie lista de lecturi pentru învățământul politic fragmentul cutare
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
iar munca de acolo era destul de incitantă). În fine, vreo zece ani, din 1994 până în 2004, am fost unul din cei patru vice-președinți ai ICLA. În total, am scos vreo 16 cărți sau ediții și vreo 600 de articole, recenzii, foiletoane, interviuri (în diverse limbi, pe diverse continente), am ținut zeci de conferințe, am predat la diverse universtăți, am fost tradus în mai multe limbi, ce să mai enumăr. Cifrele par impresionante, dar de fapt este o anume suprapunere între publicații
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
pot fi multiple: mediatizarea unor informații de interes public, scop educativ (dezvoltă orizontul cognitiv sau comportamente civice, culturale ori individuale pozitive), estetic (în măsura în care promovează valori artistice autentice), distractiv (oferă divertisment), utilitar etc. Texte specifice: articolul de presă (editorial, reportaj, cronică, foileton, comentariu, recenzie etc.), interviul publicistic, știrea, comunicatul, sondajul, anunțul, reclama etc. Forme specifice audiovizualului: grupajul de știri, talkshowul, dezbaterea, interviul, reportajul, cronica, relatarea, anunțul, reclama etc. CARACTERISTICI: - respectă normele limbii literare (abaterile sunt intenționate, cu rol expresiv), ilus trând calități
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
coruperii spiritului și al degradării relațiilor interumane. Căci defectele din caracterul unui om, cele ale gândirii și mentalității unei comunități se exprimă în modul în care se vorbește și se scrie. Ținta atacului lui Kraus a fost cu deosebire limbajul foiletonului, un gen jurnalistic foarte gustat în Viena timpului. Ceea ce acuza Kraus la acest gen era amestecul O VIAȚĂ DE EROU? 21 relatării faptelor cu opiniile autorului. Lumea sentimentelor și reflecțiilor foiletonistului era în acest fel proiectată asupra faptelor. Kraus considera
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și blocarea jocului liber al imaginației cititorului. O despărțire clară a lumii faptelor, pe de o parte, a valorilor și sentimentelor, pe de altă parte, credea el, este esențială pentru cultivarea onestității și sincerității, ca valori centrale ale vieții. Popularitatea foiletonului reprezenta pentru Kraus doar una dintre expresiile estetismului, în care el vedea un indiciu major al declinului culturii. Protestul lui Kraus împotriva estetismului se întâlnea cu cel reprezentat de arhitectura austeră a lui Adolf Loos, o artă îndreptată aproape programatic
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii, fără de care nu s-ar fi putut naște ambele republici surori, în Republica Umanistă Vandană se publică în foileton, în fiecare ediție de sâmbătă a oficiosului Bala'la, câte un studiu de caz reprezentativ. Pentru exemplificare îl vom da, ales aleatoriu, pe cel publicat la 3 mai: "Printre avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce se întinde
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]