1,177 matches
-
argiluvisoluri; acestea au că diagnostic orizontul ( B+) îmbogățit în argilă migrata care formează pelicule cu fetele verticale și orizontale ale agregatelor structurale. Argiluvisolurile sunt soluri specifice regiunilor de deal și podiș și câmpiiilor piemontane acoperite cu vegetație de pădure de foioase. Solurile brun-roșcate s-au format pe un relief plan de câmpii interfluviale largi, într-un climat temperat-continental cu temperaturi medii anuale de 10 - 11 °C și precipitații medii cuprinse între 500 și 650 mm/an; acoperit de o vegetație forestiera
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
o întindere ce se desfasoara din apropierea satului Bistrița Bârgăului, până la Barajul Colibița, cu un relief diversificat, alcătuit din abrupturi calcaroase, stâncării ("Stăncile Aninișului, Stâncă Arșiță Mare"), pâraie, poiene și pajiști; ce conferă zonei o valoare peisagistica deosebită. Floră (păduri de foioase și conifere, arbuști, ierburi, vegetație de stâncărie) și fauna (mamifere, reptile, păsări, pești) este una specifică lanțului muntos al Carpaților Orientali. Floră este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), zada
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
argile, marne, pietrișuri, nisipuri, etc. ) depuse pe un fundament cristalin de tip carpatic în ultima parte a pliocenului. (Ibidem ). Dealurile din stânga și dreapta râului Olteț, sunt ferăstruite transversal de numeroase pârâiașe care vara seacă. Dealurile sunt acoperite de păduri de foioase în care predomină specii de Querus Q. Robur = stejar, Q. Frainetto = gârnița, Q. Ceris = cerul, Ulmus foliace = ulmul, Fraxinus excelsior = frasin, Rubinia pseudacacia = salcâm, Fagus silvestis = fagul și alte specii de arbori. Dintre speciile de arbuști și subarbuști care se
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști Păduri de conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). Ciuperci comestibile În pădurile de foioase (fag, carpen, stejar, gorun), în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăm, sunt întâlnite (începând cu sfârșitul primăverii și până toamnă târziu) mai multe specii de ciuperci comestibile, cu valoare alimentară ridicată. Specii de ciuperci comestibile: hrib ("Boletus edulis"), hrib
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
în regiunea biogeografica continentală, însă la joncțiunea cu regiunile alpina și stepică. La această poziție favorabilă trebuie adăugate și oportunitățile oferite de accidentele geologice și astfel avem tabloul complet al biodiversitaii buzoiene: peste comunitățile biologice de tip continental (păduri de foioase și pajiștile derivate) sau alpin (molidișuri, făgete și pajiști montane) se suprapun arii sărăturate și/sau aride, propice instalării elementelor stepice. Zona este habitat al pădurilor de foioase, care se găsesc în zonele deluroase, pana lângă munți. Etajul se subdivide
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
complet al biodiversitaii buzoiene: peste comunitățile biologice de tip continental (păduri de foioase și pajiștile derivate) sau alpin (molidișuri, făgete și pajiști montane) se suprapun arii sărăturate și/sau aride, propice instalării elementelor stepice. Zona este habitat al pădurilor de foioase, care se găsesc în zonele deluroase, pana lângă munți. Etajul se subdivide în câteva subetaje: Subetajul fagului (700-1250/1300m) se extinde în asociere cu gorunul și înafara acestor limite. Între 1000-1200 m, fagul se gaseste împreună cu coniferele. Extensiunea pădurilor de
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
este inclusă în Parcul National Buila-Vânturarița și reprezintă o zonă cu un relief diversificat, cu pajiști, păduri, vai, cascade, luminișuri; ce adăpostește specii de plante și elemente faunistice specifice Meridionalilor. Floră rezervației este constituită din vegetație arboricola (cu specii de foioase: fag, tei, mesteacăn), arbuști și dintr-o mare varietate de plante erbacee. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii, printre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), tulichina ("Daphne mezereum"), didiței ("Pulsatilla montană"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), ciucușoara de munte
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
pentru o gamă diversă de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Aria protejată dispune de clase de habitate naturale de interes comunitar constituite din păduri de foioase, păduri în tranziție, păduri caducifoliate, luciu de apă, mlaștini, plaje de nisip, dune de coastă, lacuri, turbării, stepe, pajiști naturale uscate, terenuri arabile și culturi cerealiere. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
fag, păduri de brad, păduri de brad și molid, tufărișuri alpine cu arbuști, pășuni alpine sau pajiști mezofile, cu o mare varietate de floră și fauna specifică Munților Carpați. Floră este constituită din: • specii arboricole (păduri de conifere, păduri de foioase și arbuști cu jneapăn sau scoruș de munte); • ierboase (peste 200 de specii de plante vasculare dintre care unele foarte rare și ocrotite prin lege și aproape 200 de specii de mușchi și licheni) cu exemplare de rogoz ("Carex pulicaris
Parcul Național Babiogórski () [Corola-website/Science/327956_a_329285]
-
Guvern nr.1143 din 18 septembrie 2007" (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice) și reprezintă o zonă muntoasă aflată la la poalele Obcinelor Mari, acoperită cu păduri de conifere în asociere cu foioase, stepe și pajiști naturale.
Pădurea Voivodeasa () [Corola-website/Science/327274_a_328603]
-
în sălbăticie. Alte 8 exemplare (din care 6 aduse din Anglia) urmează a fi eliberate în primăvara 2014. Zona Chitele - cea în care se află în libertate zimbri - aparține administrativ de comuna Crăcăoani, fiind un areal izolat cu păduri de foioase și amestec cu o suprafață de aprozimativ 5000 ha, ce are altitudinea de 800 - 1000m . În cadrul rezervației se găsesc trei iazuri (Zimbrilor, Cerbilor și Căpriorilor). Existența rezervației se înscrie într-un cadru mai larg, anume cel al conservării speciei printr-
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
în România) și se întinde pe o suprafață de 66 hectare. Situl reprezintă o suprafață împădurită încadrată în bioregiune continentală) aflată în Câmpul Leu-Rotunda din Câmpia Cracalului (subunitate geomorfologică a Câmpiei Romanațiului); ce conservă habitate naturale de tip: "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos" și protejază un arboret de stejar din specia "Quercus pubescens" (stejar pufos, cu vârste ce depășesc 100 de ani), care vegetează în asociere cu arbori de salcâm ("Robinia pseudoacacia"). În vecinătatea sitului
Pădurea Studinița () [Corola-website/Science/330566_a_331895]
-
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.826 hectare (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pajiști naturale, pășuni, păduri de foioase, păduri în amestec și păduri în tranziție). reprezintă o arie naturală (încadrată în bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș, pe valea Oltului) ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum" și "Tufărișuri alpine
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 240 hectare. Situl reprezintă o zonă (râuri, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, păduri de foioase) împădurită (încadrată în bioregiune continentală) aflată în Podișul Târnavelor (subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare a Transilvaniei), în lunca stângă a Târnavei Mari. Pădurea de pe Târnava Mare conservă habitate naturale de tip: "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Vegetație forestieră
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.302 hectare, zonă montană acoperită cu pajiști naturale, pășuni, stepe, păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec și păduri în tranziție. Valea Ierii reprezintă o arie naturală (încadrată în bioregiune alpină aflată la nord-estul Munților Apuseni) ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.230 hectare. Situl reprezintă o zona montană (pajiști naturale, stepe, păduri de foioase, păduri de conifere și păduri în amestec) încadrată în bioregiunea alpina a Carpaților de Curbura (grupa sudică a Carpaților Orientali); ce conserva habitate naturale de tip: "Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 8.631 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală în nordul Podișului Central Moldovenesc (terenuri arabile, pășuni, culturi, păduri de foioase și păduri în tranziție); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (dintre care unele foarte rare și protejate prin lege). La baza desemnării sitului se află mai multe
Pădurea Miclești () [Corola-website/Science/330676_a_332005]
-
ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.489 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală în lunca Dunării (râuri, lacuri, plaje de nisip, terenuri arabile, pășuni, păduri de foioase); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (dintre care unele foarte rare și protejate prin lege). La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
România) și se întinde pe o suprafață de 22.226,10 hectare. Aria protejată reprezintă o întindere aridă în Podișul Casimcei (subdiviziune geomorfologică a Podișului Dobrogean) încadrată în bioregiune geografică stepică (pajiști naturale, terenuri arabile cultivate, stepe, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl este important atât pentru populațiile cuibăritoare (în perioada de migrație); cât și pentru cele care iernează aici
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
naturale Cheile Dopca și Pădurea Bogății. Aria protejată (străbătută de Valea Bogății și râul Măieruș) este încadrată în bioregiunea geografică alpină și continentală corespunzătoare părții centrale a munților Perșani și reprezintă o zonă naturală (râuri, mlaștini, turbării, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 46.873 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști, pășuni, terenuri cultivate) încadrată în bioregiunea alpina și continentală a munților și Depresiunii Maramureșului; ce conserva habitate natural de tip: "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește și protejează floră și faună de mlaștină. Acesta este străbătut de mai multe pâraie (Hârtopa, Băgău, Valea Dosului) tributare râului Mureș. Situl Băgău constituie o zonă naturală (pășuni, terenuri arabile cultivate, păduri de foioase) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri dacice de stejar si carpen" și "Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat)" și protejază floră și faună rară specifică Dealurilor
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
subterane. Circulația spre suprafață a dioxidului de carbon și cea a altor gaze, este facilitată de numeroasele dislocări ale scoarței. Zona se încadrează regiunilor biogeografice atât alpină cât și continentală Vegetația este formată din păduri de conifere în amestec cu foioase. Se mai găsesc turbării asocitate vegetației forestiere, locuri unde apar plante rare specifice zonelor mlăștinoase. Dintre acestea, roua cerului ("Drosera rotundifolia") și curechii de munte ("Ligularia sibirica") - specie de interes comunitar a sitului Natura 2000 "Ciomad-Balvanyos", sunt relicte glaciare. Fauna
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
în apropierea "Pasului Turia", pe versantul din spatele hotelului "Best Western" și, închinat Sfintei Fecioare. Are codul LMI și, este acum în ruine, accesul făcându-se din centrul stațiunii pe un drum și apoi printr-o pădure de conifere amestecate cu foioase (coordonate: 46.113694, 25.965243). Nu există o unanimitate de păreri privind momentul construirii ei, acesta fiind situat fie în secolul XI, fie în secolul XIII după invazia mongolă. Construirea ei este atribuită familiei nobiliare "Apor".. Prima atestare documentară are
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]