1,316 matches
-
în același timp la vatra de lumină a liceului lui Șaguna și Popazu din Brașov, pentru intelectualitatea Ardealului”. Planul de învățământ cuprindea, pe durata tuturor celor opt ani de liceu, studiul religiei greco-ortodoxe, care a fost predată de către marele folclorist, membru al Academiei Române, Simeon Florea Marian, apoi limbile latină, germană și română și, din clasa a II-a, adăugându-se limba greacă, cărora le urmau geografia, matematica și științele naturii, în cadrul cărora se studiau zoologia, botanica, minerologia, chimia
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
lui Emil Satco și în Dicționarul Teologilor Români al lui Păcurariu, în Indicele general al revistei „Candela”, precum și la toți biografii lui. Înclinația spre scris a avut-o tânărul Nicolae încă din timpul studenției, când a fost colaborator al cunoscutului folclorist S. Fl. Marian, în sensul că a cules creații populare din satele de pe valea Suhei bucovinene, parte dintre acestea fiind valorificate în cunoscuta monografie Înmormântarea la români (Cernăuți, 1892). Tot în timpul studenției, a cochetat cu poezia, primele încercări fiindu-i
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
întoarcem privirile la o altă preocupare cu "ale noastre", foarte interesantă, la folclor, constatăm că primii colectori ai poeziei populare și primii teoreticieni ai curentului poporan (încă de la 1840) au apărut în Moldova, unde găsim și pe cei mai mari folcloriști, pe S. Fl. Marin și Tudor Pamfile - precum și publicația cea mai valoroasă din acest domeniu, bătrâna Șezătoare, a dlui Artur Gorovei, el însuși un eminent folclorist. Așadar, și istoria literaturii și istoria științei române dovedesc cu prisosință teza noastră. Legătura
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
încă de la 1840) au apărut în Moldova, unde găsim și pe cei mai mari folcloriști, pe S. Fl. Marin și Tudor Pamfile - precum și publicația cea mai valoroasă din acest domeniu, bătrâna Șezătoare, a dlui Artur Gorovei, el însuși un eminent folclorist. Așadar, și istoria literaturii și istoria științei române dovedesc cu prisosință teza noastră. Legătura dintre atașarea și preocuparea de realitățile noastre, pe de o parte, și înflorirea prozei artistice și a științelor istorice, pe de alta, se confirmă și prin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Tutova și Vaslui, zona fiind reprezentativă pentru Podișul Central Moldovenesc. în cercetarea etnografică a teritoriului actual al județului Vaslui remarcăm adevărate fluxuri și refluxuri, care au determinat rezultate undeva parțiale, deși există bogate tradiții în acest sens. Primul etnograf și folclorist român , Dimitrie Cantemir (3), prinț al cărturarilor și cărturar al prinților, a fost originar de aici și, având în vedere timpul foarte scurt cât a stat în Moldova, presupunem că bogatele sale informații s-au datorat slujitorilor de casă, proveniți
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
aici și, având în vedere timpul foarte scurt cât a stat în Moldova, presupunem că bogatele sale informații s-au datorat slujitorilor de casă, proveniți, și ei, de pe Valea Elanului, din ținutul Fălciu. A urmat, după multă vreme, activitatea unor folcloriști : I. Caranfil (4) publică, în 1870 (cu reluare în 1872), „Cântece de pe Valea Prutului”, Gheorghe Ghibănescu (10), istoric, în primul rând, se ocupă de arta țesutului, Ioan (Iacov) Antonovici (1) subliniază aspecte etnografice în monografiile sale dedicate comunei Bogdana sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
un spirit, vindecarea prin sucțiune etc.”. În schimb, pune un accent deosebit pe folosirea substanțelor halucinogene și a ceremoniilor colective de inițiere; * șamanismul românesc? Mircea Eliade are chiar un studiu (cu același titlu) pe această temă. Amintește că, în 1925, folcloristul maghiar Györffy istván atrăgea atenția asupra caracterului șamanic al practicilor magice la moldoveni. El își baza afirmațiile pe datele oferite de misionarul Marcus Bandinus (secolul al XVII-lea). După părerea lui Eliade, românii ar fi trăit spre sfârșitul Evului Mediu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
, Christea N. (8.IX.1874, Roșiori de Vede - 1.V.1926, Tulcea), folclorist. După cursuri gimnaziale la Giurgiu și liceale la București, urmează, tot în Capitală, Școala Normală Superioară și Facultatea de Litere și Filosofie (1894-1897), unde îl va avea profesor pe B. P. Hasdeu. Predă latina și greaca veche la Liceul „Unirea
ŢAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
Christea N. Țapu, REF, 1978, 2; Ovidiu Papadima, O lucrare fundamentală, RMB, 1981, 11 456; Traian Cantemir, Restructurarea unei vechi ediții folcloristice, CRC, 1981, 47; Cristea, Teleorman, 690-691; Datcu, Dicț. etnolog., II, 258; Datcu, Repere, 27-59; Dumitru Vasile Delceanu, Doi folcloriști cu har: Christea N. Țapu și Florian Cristescu, „Caligraf”, 2003, ianuarie. I. D.
ŢAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
TELEGRAFUL ROMÂN, cotidian apărut la București de la 1 noiembrie 1888 până la 3 martie 1892. În urma unei înțelegeri, la sfârșitul lunii octombrie 1888 I. C. Fundescu cedează ziarul „Telegraful” omului politic liberal și folcloristului I. G. Bibicescu. Acesta, nerespectând probabil o anumită clauză a contractului, schimbă numele în „Telegraful român”, ceea ce provoacă protestele lui Fundescu și chiar o încercare, nereușită, de continuare a vechiului periodic. De fapt, Bibicescu nu modifică numai denumirea, ci întreaga
TELEGRAFUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290122_a_291451]
-
Mihai (20.XI.1863, Siret - 21.XII.1902, Siret), gazetar și prozator. Părinții lui se numeau de fapt Tilleman, tatăl fiind funcționar la Gardă Financiară. Ț. învăța la „școală reală inferioară” din Siret (1875-1877), având, un timp, printre profesori pe folcloristul S. Fl. Marian, si la Liceul Real din Cernăuți (1877-1882). Cu o bursă oferită de Fondul Religionar Ortodox din Bucovina, a putut pleca la Viena, unde timp de cinci ani frecventează cursurile Școlii Superioare de Arte și Meserii, secția desen
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
, Horia (4.IV.1897, Râșnov - 2.VIII.1942, Sighișoara), istoric literar și folclorist. Este fiul Elizei (n. Comănescu) și al preotului protopop Ion Teculescu, care după moartea soției a devenit, sub numele Iustinian, episcop al Armatei, cu reședința la Alba Iulia. Urmează la Brașov școala primară și Gimnaziul Greco-Ortodox, absolvit în 1909, apoi
TECULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
TEODORESCU, G. Dem. (25.VIII.1849, București - 20.VIII.1900, București), folclorist, istoric literar și gazetar. Dumitru este fiul Sultanei și al unui antreprenor de construcții, Gheorghe Tudor (nume după care fiul este înscris la școală Teodorescu Gh. Dem.), venit din Oltenia și numit apoi Tudor Olteanul. Primele clase le face la
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
a fost monumentala colecție Poezii populare române (1885), care se numără, alături de cele ale lui Vasile Alecsandri și Grigore G. Tocilescu, între cele mai importante culegeri de folclor din secolul al XIX-lea. Pornind de la un punct de vedere realist, folcloristul adună materialele așa cum sunt, de acolo unde le întâlnește și de la cine le află. Deși predomină poezia din Muntenia și Oltenia, T. aduce și date noi despre literatura populară din celelalte provincii. El include și multe producții de proveniență orășenească
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
tipuri parlamentare, București, 1892, 157-159; În amintirea lui G. Dem. Teodorescu (1849-1900), București, 1902; Aderca, Contribuții, II, 406-408; Petre V. Haneș, Gh. Dem. Teodorescu, PL, 1942, 1; Ovidiu Papadima, G. Dem. Teodorescu, RFR, 1944, 5; Maria Frunză, G. Dem. Teodorescu, folclorist, ALIL, t. XI, 1960, fasc. 2; Ovidiu Papadima, G. Dem Teodorescu, REF, 1961, 3-4; Vrabie, Folcloristica, 219-228; Adrian Fochi, Recherches de folklore comparé sud-est européen en Roumanie (XIX-e siècle), RSE, 1968,1; Gheorghe Vlăduțescu, G. Dem. Teodorescu sau Nostalgia Antichității
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
Vrabie, Folcloristica, 219-228; Adrian Fochi, Recherches de folklore comparé sud-est européen en Roumanie (XIX-e siècle), RSE, 1968,1; Gheorghe Vlăduțescu, G. Dem. Teodorescu sau Nostalgia Antichității grecești, TMS, 1969, 3; Ist. lit., III, 889-896; Bârlea, Ist. folc., 250-259; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 96-109; Dicț. lit. 1900, 847-848; Ornea, Actualitatea, 96-104; Cioculescu, Itinerar, V, 35-41; Datcu, Dicț. etnolog., II, 250-251; Dicț. analitic, III, 392-394. L. Cș.
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
prin latinizare și alfabet latin), precum și câteva încercări, stângace (unele par chiar prelucrări din H. Zschokke), de poezie filosofică și patriotică, alături de traduceri din Schiller. După exemplul lui George Barițiu și al lui Vuk Karadzić, a avut și preocupări de folclorist. Culege balade populare cu subiect istoric (între care cunoscutele Iovan Iorgovan și șarpele, Salabeg împăratul, Mihai Viteazul și Boierul Dobricean), pe care At. M. Marienescu le-a folosit în colecția sa din 1867, Poezia poporală. Balade culese și corese. SCRIERI
TINCU-VELIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]
-
, Alexandru (28.VI.1885, Biserica Albă, azi în Ucraina - 12.XI.1938, Cluj), folclorist și publicist. Tatăl său, Ioan Țiplea, avocat, a fost prim-pretor al Izei, iar bunicul pe linie paterna jude la Biserică Albă. Urmează școală confesionala în satul natal, apoi liceul la Beiuș (1896-1904) și Facultatea de Teologie la Budapesta (1904-1909
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
Predescu, Encicl., 247; Ovidiu Bârlea, Academia Română și cultura populară, REF, 1966, 5-6; Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1970, 53-84; Bârlea, Ist. folc., 422-423; Scrisori către Ioan Bianu, V, îngr. Marieta Croicu și Petre Croicu, București, 1980, 325-335; Gavril Istrate, Un folclorist maramureșean: Alexandru Țiplea, CRC, 1985, 27; Dumitru Pop, Cărturarul patriot Alexandru Țiplea, ST, 1985, 8; Liviu Petrina, O evocare a folcloristului și istoricului Alexandru Țiplea, FLC, 1985, 41; Ion Cuceu, Alexandru Țiplea (1885-1938), AAF, 1987; Țepelea, Rememorări, 144-146; Alexandru Borza
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
folc., 422-423; Scrisori către Ioan Bianu, V, îngr. Marieta Croicu și Petre Croicu, București, 1980, 325-335; Gavril Istrate, Un folclorist maramureșean: Alexandru Țiplea, CRC, 1985, 27; Dumitru Pop, Cărturarul patriot Alexandru Țiplea, ST, 1985, 8; Liviu Petrina, O evocare a folcloristului și istoricului Alexandru Țiplea, FLC, 1985, 41; Ion Cuceu, Alexandru Țiplea (1885-1938), AAF, 1987; Țepelea, Rememorări, 144-146; Alexandru Borza, Prietenul meu Alexandru Ciplea, folclorist, AAF, 1994-1996; Datcu, Dicț. etnolog., ÎI, 258-259; Otilia Marinescu, Lăură Temian, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureșeni. Dicționar
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
1985, 27; Dumitru Pop, Cărturarul patriot Alexandru Țiplea, ST, 1985, 8; Liviu Petrina, O evocare a folcloristului și istoricului Alexandru Țiplea, FLC, 1985, 41; Ion Cuceu, Alexandru Țiplea (1885-1938), AAF, 1987; Țepelea, Rememorări, 144-146; Alexandru Borza, Prietenul meu Alexandru Ciplea, folclorist, AAF, 1994-1996; Datcu, Dicț. etnolog., ÎI, 258-259; Otilia Marinescu, Lăură Temian, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureșeni. Dicționar biobibliografic, Baia Mare, 2000, 139-140. I. D.
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
, Grigore G. (26.X.1850, Fefelei, j. Prahova - 18.IX.1909, București), istoric și folclorist. Urmează școala primară la Ploiești, trecând, ca bursier al statului, la Liceul „Sf. Sava” din București. Publică primele versuri în revistele „Elevul patriot” (1866-1867) și „Națiunea română” (1867- 1868). La Universitatea din București urmează literele, studiază dreptul (licența în 1874
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
de revoluționar și de om de litere. A mai publicat articole pe teme culturale (Instrucțiunea publică în România, Ceva despre Constantin din Golești ș.a.). Orientarea sa democratică apare mai evidentă în amplul studiu Țăranul român (1879), premiat de Academie. Ca folclorist, T. a făcut parte din școala lui B. P. Hasdeu, a cărui influență e vizibilă și în celelalte domenii ale activității sale. Materialul publicat (descântece, superstiții, balade ș.a.) i-a servit uneori pentru ilustrarea faptelor istorice. Optica lui asupra folclorului
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
cântece de joc, satire și cimilituri, descântece. Masiva culegere intitulată Materialuri folkloristice (1900), din care au apărut două volume, în trei părți (al doilea tom cuprinde o culegere de folclor aromân adunat de Pericle Papahagi), trebuia să fie, potrivit intenției folcloristului, un „corpus al literaturii populare”. Pentru adunarea materialului au fost trimiși pe teren numeroși culegători, în același scop T. alcătuind în 1898 un Chestionar folkloristic, adresat învățătorilor, referitor la cele mai diverse aspecte ale culturii populare. Instrucțiunile pentru colectarea datelor
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
Literatura populară, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, Minerva, 1976, 142-149; Gr. G. Tocilescu, RIAF, 1910, 7-16; N. I. Apostolescu, Hasdeu și Tocilescu, RIAF, 1912, 24-25; Ovidiu Papadima, Folclorul în periodicele lui Hasdeu („Traian” și „Columna lui Traian”), SIL, 292-296; Chițimia, Folcloriști, 193-216; Vrabie, Folcloristica, 228-235; Maria Frunză, Grigore Tocilescu și integrarea sa în evoluția preocupărilor folcloristice naționale din veacul al XIX-lea, AUI, literatură, t. XVI, 1970; Ist. lit., III, 896-904; Bârlea, Ist. folc., 310-313; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]