1,685 matches
-
de-a lungul unui traseu nou construit de la Dęblin la Dąbrowa Górnicza. Orașul este, de asemenea, situat de-a lungul liniei cu ecartament larg pt. metalurgie. Istoria orașului datează din anul 1311, când regele Władysław Łokietek a dat permisiunea pentru fondarea unei așezări numită Wolwrami, situat într-o pădure mare, la granița dintre Polonia Mică și Silezia. Fondatorii ar fi fost frați pe nume Wolframi și Hilary din Cracovia, iar satul a fost numit după unul dintre ei. Wolbrom a primit
Wolbrom () [Corola-website/Science/297822_a_299151]
-
și-a stabilit aici capitala. Orașul, care a devenit cunoscut ca Ierușalaim sau Ierușalem, a devenit centrul religios, politic, economic și administrativ al regatului evreiesc antic. Narativul biblic în general, și cel cu privire la întemeierea regatului antic unit Israel și la fondarea Ierusalimului ebraic în particular, este obiectul criticii istoricilor (critica Bibliei) și chiar al scepticismului unui număr semnificativ de arheologi, fiind apreciate în vremea modernă ca fiind rezultatul unor redactări mai târzii - denumite deuteronomiste, după numele grecesc al cărții biblice a
Ierusalim () [Corola-website/Science/297829_a_299158]
-
danezi, între care se numără Harald Høffding, care ulterior s-a alăturat pozitivismului. Printre alți adepți ai lui Kierkegaard se numără Jean-Paul Sartre, care a fost impresionat de ideile lui Kierkegaard despre individ, și Rollo May, care a contribuit la fondarea psihologiei umaniste. Un alt important filosof danez este Grundtvig, ale cărui idei au dat naștere unei forme de naționalism neagresiv în Danemarca, și care a fost cunoscut pentru lucrările sale teologice și istorice. Mass media daneze sunt dominate de câteva
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
aflate sub stăpânire musulmană. Regii au devenit capii regatelor centralizate, reducând infracțiunile și violența, însă idealul de unitate creștină era din ce în ce mai imposibil de realizat. Viața intelectuală a fost marcată de scolasticism, filosofia ce empatiza credința cu rațiunea, ceea ce a permis fondarea universităților. Europa se afla sub controlul instituțiilor feudale și ecleziastice. Arta și arhitectura erau caracterizate de teme creștine. În Asia, expansiunea islamică a generat un nou imperiu și civilizație cu contacte comerciale cu Asia, Africa și Europa, precum și la avansarea
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
însă funcția productivă și cea comercială, rolul de centru meșteșugăresc și de schimb de mărfuri. Între secoleel IX-XI, orașele se dezvoltă odată cu progresul lumii rurale. Producția agricolă se intensifică, întreținând categorii non-agricole, ca meșteșugarii și negustorii. Creșterea populației duce la fondarea de noi așezări și se creează o cerere mărită de produse meșteșugărești. Schimburile comerciale se intensifică atât cantitativ cât și calitativ, ceea ce duce la o revigorare a vechilor orașe. Centrele orașelor erau mănăstirile sau castele feudale ce ofereau protecție datorită
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
era format din indivizi proveniți din rândurile țăranilor și orășenilor. După 1200, când s-au dezvoltat primele universități ce formau clericii, clerul recurta și din categoriile neprivilegiate. Țărănimea nu era omogenă, întâlnind țărănime liberă, mai puțin numeroasă. Colonizarea rurală presupunea fondarea unor așezări a căror locuitori să se bucure de libertate personală. Țăranii dependenți erau în dependență personală față de senior, fiind legați de glie, neputând să-și părăsească satul, fiind obligați să-și răscumpere dreptul de a se căsători în afară
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
câteva grădini publice și izlazuri. Orașul se întinde pe câteva coline de altitudine redusă și nu este străbătut de niciun râu sau fluviu. Coordonatele geografice ale orașului Chojnice sunt: . Hermann von Balk, cavaler teuton este considerat fondatorul localității Chojnice, iar fondarea însăși a avut loc probabil în jurul anului 1230. Prima atestare documentară datează din anul 1275. Până la 1466 orașul a aparținut statului monastic al cavalerilor teutoni, când a fost anexat împreună cu întreaga Pomeranie Orientală (atunci „Prusia Regală”) de către Polonia în urma celui
Chojnice () [Corola-website/Science/297949_a_299278]
-
fost creat pe 21 martie 1993, iar prima versiune oficială, NetBSD 0.8, a fost făcută publică în aprilie 1993. Prima versiune multi-platformă de NetBSD, 1.0, a ieșit în octombrie 1994. În același an, din motive controversate, unul dintre fondări, Theo de Raadt, a părăsit proiectul. El a fondat mai tarziu alt proiect, OpenBSD, bazat pe o versiune derivată din NetBSD 1.0 la sfârșitul anului 1995. În 1998 NetBSD 1.3 introduce colecția de pachete pkgsrc. Până în 2004, versiunile
NetBSD () [Corola-website/Science/296571_a_297900]
-
gravă de decădere religioasă și morală a Scaunului Romei și favorizată de instanțele de reînnoire prezente în umanismul creștin (spre exemplu, Erasmus din Rotterdam, Thomas Morus), pe lângă multe alte încercări de reformă catolică și de reîntoarcere la puritatea credinței prin fondarea unor noi Ordine religioase sau prin reînnoirea celor existente deja (exemplu: Francisc de Paolo). Reforma protestantă a găsit în opera lui Martin Luther și în situația germană deosebită originile sale imediate, dar această reformă foarte repede a implicat tot centrul
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
au consecințe practice majore pentru cei care susțin acele poziții. Unii troțkiști susțin că fenomenul este unul specific mai degrabă țărilor dezvoltate decât celor din lumea a treia. Din punct de vedere istoric, acest lucru nu este adevărat, în momentul fondării (1938) "Internaționalei a patra", troțkismul era un fenomen politic de masă în Vietnam, Sri Lanka și, doar puțin mai târziu, în Bolivia. Exista și o mișcare troțkistă substanțială în China, printre membrii săi numărându-se și fondatorul mișcării comuniste chineze, Chen
Troțkism () [Corola-website/Science/298421_a_299750]
-
vara anului 1990, Corneliu Vadim Tudor, împreună cu scriitorul Eugen Barbu, au editat primul număr al revistei „România Mare”. Având la bază ideea de unitate a tuturor provinciilor românești. Această revistă, la numai un an de la apariția sa, a dus la fondarea Partidului România Mare de către Corneliu Vadim Tudor împreună cu Eugen Barbu și profesorul universitar Dr. Mircea Mușat, cu generalii Ion Alexandru Munteanu, Theodor Paraschiv și alți câțiva patrioți români îngrijorați de soarta țării. Partidul și-a început efectiv activitatea pe baza
Partidul România Mare () [Corola-website/Science/298429_a_299758]
-
dându-i o nouă interpretare (începutul fazei premileniale a Judecății, numită și „curățirea Sanctuarului”), au dezvoltat teologia apocaliptică și escatologia millerită, păstrând credința în revenirea iminentă a lui Iisus, dar în același timp și-au sporit impactul constructiv social-cultural, prin fondarea de școli, instituții sanitare, centre media, instituții caritabile, organizații de tineret și de cercetași, campanii pentru sănătate, etc.; au adoptat un stil de viață koșer, de preferință vegetarian, și condamnă uzul alcoolului, tabacului, drogurilor. Au dezvoltat o teologie respectabilă, acceptabilă
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
vine ca urmare a investițiilor făcute de către Abramovici în infrastructura stadionului și în conducerea clubului, în jucători, etc, transformând „albaștrii” într-una din echipele de top din Europa. Chelsea a jucat meciurile sale de acasă pe un singur stadion, de la fondarea clubului până în prezent. Stadionul a fost inaugurat pe 28 aprilie 1877. În primii 28 de ani de existență, a fost folosit aproape în exclusivitate de London Athletics Club, ca o arenă destinată întâlnirilor legate de atletism, nu de fotbal. În
Chelsea FC () [Corola-website/Science/298517_a_299846]
-
cu țările vecine, fiind în esență un amestec cultural . Repetate invazii din partea țărilor vecine, mai ales în al Doilea Război Mondial, au condus la o puternică dorință în această țară pentru medierea între Franța și Germania, ceea ce a condus la fondarea . Țara cuprinde două regiuni principale: în partea nordică, parte a ; și ("Pământ Bun"), în sud. Cu o suprafață de 2586 km², este unul dintre cele (având o întindere aproximativ egală cu jumătate din județul Călărași din România). Luxemburg avea o
Luxemburg () [Corola-website/Science/298529_a_299858]
-
Luxemburg este o , cu o economie avansată și din lume cel mai mare , potrivit organizației Națiunilor Unite în 2014. Amplasarea sa centrală a făcut să aibă de-a lungul istoriei o mare importanță strategică pentru numeroase puteri, ceea ce datează de la fondarea sa ca , urmată de ridicarea aici a unui în , și de rolul său de bastion pentru între secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Luxemburg este membru fondator al , al , al , , și , ceea ce reflectă un consens politic în favoarea integrării
Luxemburg () [Corola-website/Science/298529_a_299858]
-
conduse de Thomas James, care a descoperit golful ce-i poartă numele și respectiv de Luke Fox (sau Foxe) care a descoperit Bazinul Foxe și peninsula Foxe. În 1670, succesul comerțului cu blănuri început de echipajul navei "Nonsuch", a determinat fondarea Companiei Golfului Hudson, care a și primit de la coroana britanică monopolul comerțului cu blănuri în zona bazinului golfului Hudson, zonă numită Țara lui Rupert ("Rupert's land"). Franța, care trimisese mai multe expediții militare în zonă, a renunțat la pretențiile
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
orașului în 1910. A fost redactor și colaborator a mai multor publicații foarte importante, printre care: Farul (1903-1904), (1911-1919), Arhiva Dobrogei (1916-1919), Analele Dobrogei (1920-1931), Drapelul, Liberalul, Dobrogea Jună, Neamul românesc, etc. Alături de prof. Constantin Brătescu se află la originea fondării ""Societății culturale dobrogene"" ce își propunea studiul trecutului și prezentului Dobrogei, răspândirea în cercuri largi a acestor cunoștințe, precum și fondarea unui muzeu regional, înființarea de biblioteci și reviste culturale. În septembrie 1932, la mai bine de un an de la moartea
Ioan N. Roman () [Corola-website/Science/307055_a_308384]
-
Dobrogei (1916-1919), Analele Dobrogei (1920-1931), Drapelul, Liberalul, Dobrogea Jună, Neamul românesc, etc. Alături de prof. Constantin Brătescu se află la originea fondării ""Societății culturale dobrogene"" ce își propunea studiul trecutului și prezentului Dobrogei, răspândirea în cercuri largi a acestor cunoștințe, precum și fondarea unui muzeu regional, înființarea de biblioteci și reviste culturale. În septembrie 1932, la mai bine de un an de la moartea acestuia, autoritățile au dezvelit un bust din bronz, situat astăzi în fața Bibliotecii Județene, operă a sculptorului I. Dimitriu-Bârlad, după masca
Ioan N. Roman () [Corola-website/Science/307055_a_308384]
-
fost consacrată prin alegerea, la 31 mai 1935, ca membru corespondent al Academiei Române. A fost și membru titular al Academiei de științe din București. La 1 aprilie 1944 a fost numit membru permanent al Institutului de Geografie, la a cărei fondare contribuise și el. Conducând Secția Iași a Institutului, a organizat cu regularitate ședințe de comunicări, prezentând el însuși lucrări originale și participând, cu înalta sa competență, la dezbateri. Demis în 1944, M. David a fost pensionat abia la 1 noiembrie
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
limbii grecești datează de la moartea lui Alexandru cel Mare, în anul 323 î.Hr., când culturile aflate sub influență elenistică au început să influențeze, la rândul lor, limba greacă. Trecerea în următoarea perioadă, cunoscută ca limba greacă medievală (bizantină), datează de la fondarea Constantinopolului de către Constantin I în anul 330 d.Hr. Perioada postclasică a greacăi se referă, astfel, la crearea și evoluția dialectului Koine de-a lungul perioadelor elenistice și romane ale istoriei grecești, până la începutul Evului Mediu. Koine (), cuvântul grecesc pentru
Limba greacă comună () [Corola-website/Science/307324_a_308653]
-
înscrisă în lista patrimoniului mondial al UNESCO. "Essaouira" este un oraș-port situat pe coasta Atlanticului, la 173 km la nord de Agadir, la 176 km la vest de Marrakech și la 360 km la sud de Casablanca. Potrivit tradiției, după fondarea Cartaginei în anul 814 î.Hr., negustori punici s-au îndreptat spre extremul Occident, până la "Essaouira" actuală, pentru a instala acolo așa zise "contoare", agenții de comerț. Primii oameni despre care există informații vorbeau o limbă berberă. De atunci Essaouira, acest
Essaouira () [Corola-website/Science/308558_a_309887]
-
S-a decis întemeierea unei Universități ebraice la Ierusalim, pentru moment, cu două facultăți. Jabotinski nădăjduia ca aceasta va fi urmată de înființarea încă unor instituții de învățământ în ebraică în Diaspora. El a fost numit în comisia însărcinată cu fondarea Universității și a pornit la drum în acest scop, pentru a strânge donații și a lega relații cu diverși oameni de știință evrei interesați. El dorea foarte mult ca proiectul universității să fie extins la un număr mai mare de
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și bisericile dreptcredincioșilor și își urmează slobozi legea lor.”" Cercetările arheologice efectuate aici în perioada 1954-1956 au atestat că nivelul de fondare al zidurilor bisericii, ale clădirii de vest, precum și zidul de incintă aparțin perioadei istorice a primei jumătăți a secolului al XVII-lea. Ele au infirmat unele păreri în legătură cu existența aici a unei mănăstiri în secolul al XV-lea și s-
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
Zamca. Acest obicei, numit Madach, era o jertfă adusă zeiței păgâne Anahit, înainte de convertirea armenilor la creștinism, dar a fost păstrat și după creștinarea armenilor. Între anii 1954-1956 s-au efectuat aici cercetări arheologice care au atestat că nivelul de fondare al zidurilor bisericii, ale clădirii de vest, precum și zidul de incintă aparțin perioadei istorice a primei jumătăți a secolului al XVII-lea. Au fost scoase la iveală mai multe complexe de locuire din secolele XV-XVII. În perioada 1957-1965 o parte
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
1936, devenit extrem de popular, este continuu produs până astăzi. După 1950, cele mai cunoscute vase de sticlă realizate de Iittala aparțin designerului Timo Sarpaneva, care a designat de altfel și logo-ul companiei în 1956. Anul 1881 este considerat anul fondarea companiei "Iittala", pentru că este anul în care suedezul "Petrus Magnus Abrahamsson" a construit o fabrică de sticlă, care a devenit ulterior proprietatea Iittala. Inițial, sticlarii au fost aduși din Suedia, datorită lipsei de forța de muncă calificată în domeniul sticlărie
Iittala () [Corola-website/Science/308073_a_309402]