5,108 matches
-
5.2. Profesorul [i conținuturile înv\ț\rii" Raportul profesorului, ca formator, cu conținuturile pe care le poate utiliza se modifică radical. În tripleta cunoștințe-deprinderi-atitudini, toate necesare unei autentice formări, pe primul loc se situează acum atitudinile. În postură de formator, profesorului i se cere să posede el însuși anumite atitudini Ă față de disciplina pe care o promovează și elev Ă pentru a putea induce acestuia baza atitudinală necesară construcției personale. Este evident că pe lângă competența științifică și didactică în domeniul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Simion Mehedinți; demograful Sabin Manuilă; Alexandru-Vaida Voevod, celebrul politician țărănist; Alexandru Tzigara-Samurcaș, unul dintre cei mai importanți etnografi ai momentului și mulți alți intelectuali de renume, toți specialiști de prim nivel În domeniile lor de expertiză și, În același timp, formatori de opinie publică 55. Vorbitorii au oferit definiții foarte diferite pentru noțiunile de biopolitică, biologie și chiar pentru cea de popor. Cu toate acestea, toți erau familiarizați cu ideile Secțiunii Biopolitice și cu abordările teoretice propuse de Moldovan și, În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Cine sunt ei? Acumularea de cercetări empirice în legătură cu toate acestea ne permite să conchidem că ei au un statut social elevat, spre deosebire de „pionieri”, care sunt „de un nivel social mai apropiat de medie”. Statutul lor le conferă un rol de formatori de opinie și sunt în măsură să legitimeze inovația în ochii concetățenilor (ibidem, pp. 78-79). Distanța socială dintre minoritatea „inovatorilor” și masa chemată să-i calce pe urme este o variabilă de o importanță crucială. O anumită distanță conferă responsabilitatea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
directorul regional și negociatorul-șef pentru România, care presau pe închiderea de întreprinderi cu pierderi și echilibru fiscal. Ideologia r. cuprinde, în sens larg, luările de poziție, intervențiile și analizele comentatorilor politici și economici, jurnaliștilor, editorialiștilor, analiștilor și ale altor formatori de opinie din mass-media, ce au ca finalitate producerea unei concepții colective. R. devine astfel și un produs social, prin „verdicte” de genul „r. blocată”, „r. amânată”, „adevărata r.” etc. În spațiul public, consacrarea temei „r.” a venit după alegerile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
se implica în noi activități de învățare. Fie că vorbim despre atitudinea față de sine (am încredere în mine, n-am să fac față unei astfel de situații, n-am reușit niciodată, m-am descurcat întotdeauna), față de subiectul de studiu, față de formator (întotdeauna am fost umilit, întotdeauna am fost apreciat) sau față de expectanța succesului (am toate șansele să reușesc, n-am nici o garanție a reușitei), o valență negativă atribuită uneia dintre ele va afecta serios motivația persoanei de a se implica în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în vârstă nu pot obține rezultate la fel de bune ca cei tineri. Mai mult chiar, o cercetare realizată la Universitatea din Akron a constatat că o astfel de atitudine există nu doar la nivelul personalului executiv și managerial, ci și printre formatori (Reio, Thomas, Sanders-Reio, 1999), 30% din ei susținând plasticitatea redusă a persoanelor între 40-60 de ani, dificultățile și rezistența lor la învățare, sau problemele de memorare. Aceste stereotipuri legate de vârstă crează imaginea unei persoane lipsite de energie, înceată, rigidă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
persoanelor mai în vârstă în grupurile de lucru/învățare are o influență benefică asupra tinerilor, care manifestă astfel atitudini favorabile, sunt foarte motivați în achiziționarea de cunoaștere și dau dovadă de un comportament mai matur. De asemenea, și relația dintre formator și cursanți se construiește pe alte baze, influențată fiind de existența în cadrul grupului a adulților mai în vârstă. Prin toate aceste caracteristici - la care se adaugă un grad mai mare de motivare și implicare în ceea ce fac (mulțumire, loialitate față de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și a României În special. În acest sens, autoarea Încearcă să aducă În discuție mai degrabă valoarea etică decît cea estetică a literaturii române sau străine publicate În perioada respectivă. Cu alte cuvinte, În centrul atenției se află scriitorul ca formator de opinie și ca purtător de cuvînt al unei societăți care se vede Încorsetată de ideologia de stînga fie sub forma grosieră a unui regim impus cu forța, ca În cazul țărilor comuniste, fie ca tipar de gîndire asumată de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a lui G., Trilogia Moldovei și devenirile arhetipului (1996), este o aplicație eseistică, în genul criticii arhetipale, la trilogia dramatică alui Barbu Delavrancea. În Eminescu la infinit (1997) discursul critic se întemeiază pe acceptarea premisei care identifică în poet un „formator de programe (poetice, sociologice, ideologice) și un constructor de embleme identitare”, eseul având ca finalitate ideală reconstituirea unui portret esențializat, cvasimetafizic, din mulțimea de contextualizări critice succesive pe care opera eminesciană le-a provocat. Intențiile sunt într-o bună măsură
GOCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287303_a_288632]
-
observă între persoanele aflate în interacțiune, această distanță distribuindu-se pe palierul a patru niveluri: intimă, personală, socială și publică). Hall și-a sprijinit concluziile pe observațiile și cercetările proprii, efectuate inițial în calitatea de ofițer, în timpul războiului, ulterior ca formator al personalului diplomatic. Unghiul sub care a privit autorul aceste experiențe este cel al raporturilor între culturi diferite, aceste limbaje informale putând fi considerate responsabile de diferitele dezacorduri sau „șocuri culturale” între persoane. ¬ Teoriile structurale. Teoriile structurale presupun un demers
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
distingă emoțiile respective, deși conținutul mesajului (cele șapte litere) nu posedă o semnificație proprie în acest sens. 6. Referitor la legătura dintre comunicarea verbală și cea nonverbală, cursanții își vor alege câte un partener și vor primi un text de la formator (două povestioare); ei vor trebui să-i citească prima povestioară partenerului, fără să aibă nici un fel de reacție nonverbală. Cea de-a doua povestioară va trebui comunicată nonverbal celuilalt - fără să existe nici un fel de comunicare verbală. Se vor discuta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
situației, spre exemplu). Mai precis, vom încerca să surprindem latura acțională a conflictului, principiile sale de generare, precum și pe cele de stingere, în legătură directă cu modul în care această problemă poate să îmbrace forma unui instrument de lucru pentru formator/trainer. Am optat pentru o astfel de manieră de conceptualizare a fenomenului deoarece considerăm că, în caz contrar, riscăm să trecem cu vederea exact schimbările/transformările și progresul dezvoltat pe axa informativ-formativ, ca și elementele de risc, de barieră impuse
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în problematica propusă de cadrul didactic. * * * În viața de zi cu zi, în procesul de comunicare, au loc extrem de multe conflicte, o mare parte dintre ele fiind văzute drept o sursă de perturbare a ritmului clasei, a activităților imaginate de către formator etc. În ce măsură aceste conflicte sunt urmate de achiziții (în toată aria lor: cognitive, afectiv-motivaționale, de relaționare și socializare etc.) și în ce măsură reușim să pozitivăm răspunsurile negative și formele sub care aceste conflicte iau amploare - rămâne o sarcină delicată și aflată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
faptul că aceste numere sunt cele uzuale în activitatea didactică pe grupe (să ne amintim numai procedeul Phillips 66). Reprezintă aceasta un factor de risc de care trebuie să ținem seama? Răspunsul e relativ, probabil că ceea ce ne interesează în calitate de formatori ai grupurilor de elevi/studenți este ponderarea presiunii grupului asupra membrilor; pentru ca acest lucru să se întâmple, o tehnică utilă este cea a comunicării rotative (vezi capitolul 12, secțiunea despre groupthink); - coeziunea este un alt factor important al convergerii spre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
li se va cere să scrie pe o foaie de hârtie persoanele despre care consideră, după comportamentul manifestat față de ele, că au primit bilețele ce le cereau să se comporte ca lideri. Se va observa în ce măsură lista finală (însumată de formator) corespunde celei reale. 2. Pentru observarea necesității de armonizare a funcțiilor de conducător/subordonat, propunem un exercițiu prezentat în literatura de specialitate. Cursanții vor trebui distribuiți în mod aleatoriu și vor forma perechi cu persoane pe care nu le cunosc
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceste roluri. Fiecare cursant va trebui să își aleagă (sau se poate trage la sorți) un rol pe care va trebui să-l joace în activitatea de grup. Acestrol nu este cunoscut însă decât de către persoana în cauză și de formator (care petrece câteva minute punând rolul la punct cu fiecare persoană în parte). Când tipologia rolurilor este epuizată (fiecare rol e jucat de câte o persoană), restul colectivului de cursanți vor fianunțați că vor asista la o activitate de grup
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
va trebui să se comporte față de ceilalți în modul cerut de rolul pe care îl îndeplinește. Observând interacțiunile dintre cei ce „joacă roluri”, restul colectivului va trebui să răspundă la un număr de întrebări pe care le vor primi de la formator sau le vor gândi ei înșiși (întrebările ar putea fi: „Ce rol a îndeplinit fiecare persoană din grup?”, „Cum au reacționat ceilalți colegi la un astfel de rol?”, „Ce implicații poate avea jucarea fiecărui rol pentru activitatea grupului?” etc.). 5
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din aceste aspecte identificate: cum să facem să simțim și să acționăm la fel când este vorba despre grupul de lucru, de echipa organizațională ori didactică. Necesitatea transformării grupului de lucru (educațional) în echipă este un factor evident pentru fiecare formator, dar și pentru managerii care înțeleg să prețuiască legătura dintre coeziune și performanță. Procesul nu este deloc unul ușor și - așa cum vom accentua la finalul acestui capitol -, tocmai când, după eforturi susținute, vom putea considera că, într-adevăr, echipa noastră
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
similară). Totuși, echipa reprezintă țelul oricărei metode de management al unui colectiv. Mai multe persoane ce lucrează ca un tot, ca un singur individ - aceasta este, desigur, un deziderat pe care trebuie să ni-l propunem în activitatea noastră de formatori. Andrew Carnegie „s-a înconjurat de oameni de succes, o practică ideală pentru reușită. Odată a spus: «Nimeni nu va putea fi un mare lider dacă va face totul singur sau dacă își va asuma întregul succes». Pentru a-și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pot lucra împreună cu alții. Aceste trei caracteristici pot fi regăsite și dezvoltate prin utilizarea unei variate tabele de metode ce presupun interacțiunea, dintre care o listă extinsă este descrisă de noi în cele ce urmează. Importanța metodelor de interacțiune pentru formator este evidentă: cursantul (elev/student sau adult integrat în viața activă) posedă astăzi un cuantum de informație (dobândită dintr-o mare varietate de surse - să amintim aici doar impactul fără precedent al rețelei Internet) sensibil lărgit, gradul lui de expertiză
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cazul prezentat acum, este foarte important ca liderul fiecărui grup să cunoască deja implicațiile acesteia și să o poată descrie, să poată răspunde la întrebările colegilor din grup. În cazul grupului de cursanți, acest rol poate fi luat de către profesor/formator, dar și de către un membru al grupuluicare a avut sarcina să se documenteze anterior, în amănunțime, referitor la problema în cauză. Nucleul problemei este astfel enunțat pe o bucățică de hârtie (un post-it spre exemplu) și aceasta va fi situată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ca aceste subgrupuri să se consulte și să negocieze o singură imagine, generală pentru întregul colectiv, asupra problemei inițiale; și - ultimei faze îi este alocat tot un interval de aproximativ 30 de minute, timp în care participanții sunt invitați de către formator să analizeze și să descrie sentimentele, problemele și dificultățile resimțite pe parcursul desfășurării exercițiului. Această tehnică de învățare poate fi utilizată direct de către formator atunci când dorește să dezvolte prin problematizare un anumit conținut ce va fi delimitat în viitoarea secvență de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este alocat tot un interval de aproximativ 30 de minute, timp în care participanții sunt invitați de către formator să analizeze și să descrie sentimentele, problemele și dificultățile resimțite pe parcursul desfășurării exercițiului. Această tehnică de învățare poate fi utilizată direct de către formator atunci când dorește să dezvolte prin problematizare un anumit conținut ce va fi delimitat în viitoarea secvență de instruire. În această condiție, tehnica presupune ca, după ce formabilii vor fidezvoltat imaginea de ansamblu prin negociere, în cadrul prezentării noului conținut,formatorul le va
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fiind identice, ceea ce duce - nu de puține ori - la o demotivare în privința acțiunii de învățare. 13.2.1.4. Jurnalul cu dublă intraretc "13.2.1.4. Jurnalul cu dublă intrare" Această tehnică presupune următorii pași: - cursanții sunt solicitați de către formator să citească cu atenție un anumit text; - fiecare cursant își va alege din text un pasaj care a exercitat asupra sa o influență semnificativă (a avut ecou în experiența personală ori contrazice ceea ce știa el despre acel subiect până în clipa
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
urmează să fie prezentat în text. În acest mod, deoarece nu se pune accent pe corectitudinea sau falsitatea celor notate, cursanților le sunt stimulate creativitatea și gândirea liberă asupra subiectului/temei de discuție. Aceste idei sunt inventariate și notate de către formator pe tablă/flip-chart, formatorul fiind și în situația de a direcționa abil gândirea participanților. În urma acestei activități, cursanților le este împărțit textul propriu-zis și li se cere să adauge pe marginea lui patru tipuri de semne, și anume: - vor bifa
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]