2,684 matches
-
la tron marchează înlăturarea influenței gotice anterioare cu cea a isaurienilor. Isaurienii ocupau cele mai înalte posturi. Conștientizând de faptul că erau oameni din anturajul său care complotau împotriva sa, a înăbușit revoltă izbucnită în munții Isauriei și a dărâmat fortificațiile. În 475 a fost alungat un scurt timp de la Constantinopol, Basiliskos domniind un scurt timp până în 476, atunci când a revenit Zenon la conducere. Între timp, în vest, Imperiul Roman de Apus își încheiase existența, în 476, Odoacru, căpetenia ostrogotilor, inlaturandu
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
venit, care nu a fost însă destul de suficinet încât să amelioreze situația financiară precară a imperiului. Articolele bizantine din mătase au ajuns și în Europa de Vest, împodobind palatele regilor apuseni și negustorilor bogați. Iustinian a ridicat fortărețe și limes-uri protejate, fortificații "castella" la granițe, în nordul Africii, pe malurile Dunării și Eufratului, în Munții Armeniei și în peninsula Crimeea, refăcând și lărgind un sistem de apărare. După cum scria Procopius în "Despre edificii", Iustinian a "salvat imperiul". Iustinian avea datoria de a
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
fost Capitală Europeană a Culturii împreună cu orașul Luxemburg. Sibiul și împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine păstrate locații istorice din țară. Multe din zidurile și sistemele de fortificații sunt menținute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în proces de a fi înscris în lista patrimoniului UNESCO.. În Sibiu se găsesc muzee care cuprind colecții de artă, pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei și științe
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
a cucerit orașul Byzantion de pe malul Bosfor-ului, după trei ani de asediu greu. Orașul rămăsese credincios lui Niger, contracandidatul lui Septius Severua la tronul Imperiului Roman. Invingătorul s-a arătat necruțător cu Bzantion-ul, distrugându-l din temelii și spulberându-i fortificațiile impresionante. Ulterior, influențat de fii săi, Caracalla și Geta, a revenit la gânduri mai bune, mai ales când și-a văzut tronul asigurat și după ce spulberase pe contracandidații din Orient și Occident. Ca urmare, împăratul a înconjurat orașul cu un
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
de fii săi, Caracalla și Geta, a revenit la gânduri mai bune, mai ales când și-a văzut tronul asigurat și după ce spulberase pe contracandidații din Orient și Occident. Ca urmare, împăratul a înconjurat orașul cu un nou rând de fortificații, a construit câteva palate și clădiri oficiale, dar și un hipodrom. După mai bine de un secol, Constantin cel Mare s-a lăsat impresionat de poziția strategică a orașului de pe Bosfor și l-a transformat în noua sa capitală, la
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
cu donjonul de la Cheresig, cel de la Ciacova apare ceva mai evoluat prezentând și contraforturi cu retragere, element arhitectonic propriu stilului gotic având numeroase analogii în Ungaria și Transilvania”, aflăm de pe portalul turismtimis.ro. Marii magnați maghiari și-au ridicat puternice fortificații pe domeniile lor, îndreptate atât împotriva unui atac extern, având de acum și experiența invaziei tătare, cât și împotriva țărănimii asuprite. Fortificația de la Ciacova a fost asediată și cucerită de turci în septembrie 1551. “Fortificația de la Ciacova este cucerită prin
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
numeroase analogii în Ungaria și Transilvania”, aflăm de pe portalul turismtimis.ro. Marii magnați maghiari și-au ridicat puternice fortificații pe domeniile lor, îndreptate atât împotriva unui atac extern, având de acum și experiența invaziei tătare, cât și împotriva țărănimii asuprite. Fortificația de la Ciacova a fost asediată și cucerită de turci în septembrie 1551. “Fortificația de la Ciacova este cucerită prin asalt la 18 septembrie 1551, iar în anul următor întreg Banatul Timișoarei este transformat în pașalâc turcesc. În cadrul acestuia, Ciacova, împreună cu teritoriile
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
maghiari și-au ridicat puternice fortificații pe domeniile lor, îndreptate atât împotriva unui atac extern, având de acum și experiența invaziei tătare, cât și împotriva țărănimii asuprite. Fortificația de la Ciacova a fost asediată și cucerită de turci în septembrie 1551. “Fortificația de la Ciacova este cucerită prin asalt la 18 septembrie 1551, iar în anul următor întreg Banatul Timișoarei este transformat în pașalâc turcesc. În cadrul acestuia, Ciacova, împreună cu teritoriile din jur, forma unul din sangiacuri, condus de sangiac-bei, ce-și avea instalate
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
septembrie 1551, iar în anul următor întreg Banatul Timișoarei este transformat în pașalâc turcesc. În cadrul acestuia, Ciacova, împreună cu teritoriile din jur, forma unul din sangiacuri, condus de sangiac-bei, ce-și avea instalate la Ciacova o garnizoană cu nucleul în vechea fortificație. Pacea de la Carlovitz din 1699, încheiată în favoarea austriecilor învingători, prevedea pentru turci distrugerea tuturor fortificațiilor din Banat. În 1701 a fost distrusă și fortificația de la Ciacova, cu excepția turnului”, mai scrie turismtimis.ro. După alungarea turcilor din Banat, în urma războiului austro-turc
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
acestuia, Ciacova, împreună cu teritoriile din jur, forma unul din sangiacuri, condus de sangiac-bei, ce-și avea instalate la Ciacova o garnizoană cu nucleul în vechea fortificație. Pacea de la Carlovitz din 1699, încheiată în favoarea austriecilor învingători, prevedea pentru turci distrugerea tuturor fortificațiilor din Banat. În 1701 a fost distrusă și fortificația de la Ciacova, cu excepția turnului”, mai scrie turismtimis.ro. După alungarea turcilor din Banat, în urma războiului austro-turc din 1716-1718, turnul din Ciacova a ieșit din sfera de preocupări a armatei austriece menținându
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
sangiacuri, condus de sangiac-bei, ce-și avea instalate la Ciacova o garnizoană cu nucleul în vechea fortificație. Pacea de la Carlovitz din 1699, încheiată în favoarea austriecilor învingători, prevedea pentru turci distrugerea tuturor fortificațiilor din Banat. În 1701 a fost distrusă și fortificația de la Ciacova, cu excepția turnului”, mai scrie turismtimis.ro. După alungarea turcilor din Banat, în urma războiului austro-turc din 1716-1718, turnul din Ciacova a ieșit din sfera de preocupări a armatei austriece menținându-se în forma sa inițială, cu micile transformări din
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
din fațade cu cărămidă comandată special, asemănătoare cu cea originală. Restauratorii nu au intervenit cu nimic în structura vechiului monument, mulțumindu-se doar cu lucrările de consolidare. Unele săpături arheologice în jurul turnului ar putea stabili aria exactă a incintei de fortificație și ar putea elucida multe din secretele celei mai vechi monumente de arhitectură militară din Banat. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ciacova se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
Descoperiri din Banat"", Ed. Economică, Sibiu, 2005) Zona a fost populată de geto-daci, chiar și în timpul stăpânirii romane când se știe că populația autohtonă locuia la sate. Ținutul este dens populat, mai ales că Mâtnicu Mare este situat în apropierea fortificației de la Tibiscum. Începând cu secolul X în zonă se organizează formațiuni statale cu caracter feudal. Din cauza luptelor dintre feudali, acestea sunt nestatornice, în continuă transformare. Secolul al XI-lea este o perioadă de frământări și pătrunderi ale populațiilor migratoare, în
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
Mataraua este un sat în comuna Belciugatele din județul Călărași, Muntenia, România. La recensământul din 2002 avea o populație de 84 locuitori. În imediata vecinătate a localității arheologii au descoperit rămășițele unor fortificații ce datează din perioada Latène. Acestea au statut de monument istoric și au codurile "CL-I-s-B-14560", respectiv "CL-I-s-B-14559". Biserica ortodoxă din localitate cu hramul "Sf. Împărați" datează din 1810 și este monument istoric (cod: "CL-II-m-B-14690").
Mataraua, Călărași () [Corola-website/Science/301119_a_302448]
-
monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la „Cetățuia”, la sud și vest de satul Buhalnița, la nord de râul Buhalnița, sit ce cuprinde o necropolă birituală din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n., o fortificație din perioada Latène (cultura geto-dacă), și așezări din secolele al II-lea-al III-lea (epoca romană), secolele al VIII-lea-al IX-lea (epoca migrațiilor), secolele al XI-lea-al XIII-lea și secolele al XV-lea-al XVII
Comuna Ceplenița, Iași () [Corola-website/Science/301264_a_302593]
-
Sfanțul Gheorghe” (1743), turnul-clopotniță (1743) și zidul de incinta (secolul al XVIII-lea). În rest, alte patru obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: fortificația medievală timpurie „Palanca”, aflată la 3 km nord-vest de sat; situl de la „Cetățuie” (marginea de sud-vest a satului), cuprinzând trei așezări din perioada Latène (secolele al IV-lea-al III-lea, al III-lea-I î.e.n. și respectiv I î.e.n.
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
și apoi la comună Cornești). Douăsprezece obiective din comuna Miroslava sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Râpă” (1 km nord de satul Brătuleni); fortificația de pământ („Cetățuia”) din secolele al II-lea-al III-lea e.n. de la Valea Ursului; așezarea din perioada Halstatt aflată la est de „Cetățuie” în zona aceluiași sat; și situl de „la Bulgarie” de la marginea nord-estică a satului Miroslava. Situl
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
și se cunosc în schimb întinse așezări de bordeie, unele întărite cu valuri de pământ, așa cum s-a constatat a fi și așezarea de la Cetățuia-Pocreaca, considerată de specialiști așezare fortificată neolitică. „Cetatea de pământ de la Pocreaca face parte din categoria fortificațiilor din prima epocă a fierului, larg răspândite pe teritoriul României, a căror amplasare se bazează mai ales pe apărarea naturală oferită de teren, de obicei un platou înalt sau promontoriu cu pante abrupte, la care se adăugau elemente artificiale de
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
se adăugau elemente artificiale de tip val cu palisadă și șanț. În porțiuni mai puțin abrupte, de regulă, șanțul era mai adânc și valul mai înalt. Cercetările arheologice efectuate în campania din anii 1991-1994 la Cetățuia - Pocreaca au stabilit că fortificația hallstattiană de la Pocreaca, punctul Cetățuia, prin caracteristicle sale, oferă în primul rând imaginea unei cetăți de refugiu și apărare, utilizată cu precădere în momente critice care au impus construierea lucrărilor de apărare în două etape. Lipsa unor complexe de tipul
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
suprafață întreprinse, ci mai degrabă prin caracterul puțin intens a locuirii de aici, cetatea fiind utilizată, în primul rând ca loc de apărare și refugiu. Această particularitate iese mai mult în evidență de existența unor așezări deschise ce gravitau în jurul fortificației. O primă locuire se afla în continuarea cetății, la N - NV, pe dealul Nemțoaica, unde prin cercetări de suprafață au fost găsite fragmente ceramice tip Cozia. Altă așezare se afla pe coastele de vest ale dealului Burduganul în punctul Ciobănești
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
făcând parte din raionul Iași al regiunii Iași. În 1968, ea a trecut la județul Iași. Două obiective din comuna Moșna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, fortificația din punctul „Cetățuia”, aflat la 1 km nord de sat și datând din perioada Latène (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.). Celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este (secolul al XVIII-lea). Economia Moșnei are un caracter preponderent
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
anul 1964 s-a numit "Jadani" sau "Jădani". În trecut s-a mai numit și "Sădeni". A fost locuită de români, germani și maghiari. Astăzi majoritatea covârșitoare a locuitorilor sunt români. Aici se găsesc ruinele uneia dintre cele mai mari fortificații cu val de pământ cunoscute, formată din trei inele succesive. Atribuirea fortificației este controversată, unii arheologi considerând că este preistorică, în timp ce alții o socotesc un ring avar. La 31 martie 1875, în curtea unui locuitor din Jadani a căzut, în timpul
Cornești, Timiș () [Corola-website/Science/301352_a_302681]
-
mai numit și "Sădeni". A fost locuită de români, germani și maghiari. Astăzi majoritatea covârșitoare a locuitorilor sunt români. Aici se găsesc ruinele uneia dintre cele mai mari fortificații cu val de pământ cunoscute, formată din trei inele succesive. Atribuirea fortificației este controversată, unii arheologi considerând că este preistorică, în timp ce alții o socotesc un ring avar. La 31 martie 1875, în curtea unui locuitor din Jadani a căzut, în timpul zilei, un meteorit. Din acesta s-au recuperat 9 fragmente cu masa
Cornești, Timiș () [Corola-website/Science/301352_a_302681]
-
populația, distrug bunuri materiale și ocupă teritorii, înrobind populația. Primarul Izvinului se refugiază în Cetatea Timișoarei (cu banii comunei), împreună cu primarul Bazoșului, îndemnând la aceeasi faptă și pe primarul Girocului. În anul 1552, după căderea cetății Timișoarei, pasă Casîm, restabilește fortificațiile cetății, cu locuitori prinși în satele românești și duși cu forța, printre care și izvinenți. Locuitorii satelor se refugiau prin păduri și pe țărmul apelor, unde se ocupau cu creșterea vitelor, vânătul și pescuitul. Din cetatea Timișoarei cete înarmate dădeau
Izvin, Timiș () [Corola-website/Science/301371_a_302700]
-
de piatră sau lemn. Cetatea este înconjurată de un șanț de apărare cu traseu oval, ce conservă o adâncime care variază între 2 și 6 m, în raport cu curtea irlterioară, având lățimea cuprinsă între 7 și 10 m. Curtea interioară a fortificației are dimensiunile de 10/10 m. Rezultatele cercetărilor au fost consemnate în "Revista Muzeului Militar", XVIII, nr.1, 1987, pp. 12-17.
Gladna Română, Timiș () [Corola-website/Science/301365_a_302694]