1,684 matches
-
1970; Convergențe. Concepte și alternative ale lecturii, Cluj, 1972; Povestirea. Destinul unei structuri epice, București, 1972; Lecturi constructive, București, 1975; Lectura - un eveniment al cunoașterii, București, 1977; „Cărțile” lui Mihail Sadoveanu, Cluj-Napoca, 1981; Lectura romanului, Cluj-Napoca, 1983; Pavel Dan. Zborul frânt al unui destin, Cluj-Napoca, 1986; Lectura prozei, București, 1991; Aventura formelor. Geneza și metamorfoza „genurilor”, București, 1996; În labirintul lecturii, Cluj-Napoca, 1999. Ediții, antologii: Romanul românesc contemporan (1944-1974), introd. edit., București, 1974; Studii literare. Din istoria presei culturale și literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
existențialului, ar fi posibilă o alternativă: prietenia virtuală. în fond, în virtualitate, aceasta ar putea fi protejată de un paravan de plasmă... și ar părea mult mai comodă... (Ghiță de pe Facebook) Conchizând, lumea reflectată de Petre Barbu pare colțuroasă, (în)frântă, chiar „istovită psihic” și „sfâșiată spiritual” (după cum afirma despre un alt timp, Ernesto Sabato). Ceea ce este relevant (pare a ne transmite indirect scriitorul) este că depinde doar de noi să ne desprindem de aceste obscurități cotidiene. și credem că prin
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
evidență confuzia redactorilor. Proza lui Vlahuță din V. dă tonul unei literaturi încărcate de compasiune pentru năpăstuiții vieții: La arie, De la țară, Ion, în timp ce Amintiri din școală se opresc asupra suferințelor îndurate de copii nevinovați. Momente ale unor existențe nefericite, frânte, dezrădăcinate, lipsite de iubire formează subiectul multor schițe: Vlahuță, În străini, Ion Gorun, Moștenirea lui Panait, Constanța Hodoș, Janeta, Trei surori. Vlahuță cere, cu o formulă ce va fi vehiculată și de programul poporanist, o literatură de „documente omenești” (Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
artei privindu-le în eficiența lor imediată. El știe că dacă ar închide porțiile acestor oaze de triumf al strălucirii sufletești, dacă ar prigoni și interzice artistul și admiratorii săi atunci s-ar deschide posibilitatea unei cumulări copleșitoare de vise frânte, de ascendențe și tendințe neîmplinite. Atracția pentru paradigma artei ar crește în intensitate debordant odată cu încercarea de prigonire și deplină estompare a manifestărilor ei. Posibilul final s-ar reduce aici la o implozie a superficialului cotidian pe fondul presiunii excepționale
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Soissons (1177-1320), Chartres (1194-1260), Bcauvais (1250-1300) etc. Istoricii artei medievale au renunțat astăzi să mai definească stilul gotic printr-o referință exclusivă la formele arhitecturale și, mai ales, la criteriile tehnice considerate, în mod absolut, ca specifice acestui stil: arcul frînt sau "ogiva", des folosite în epoca romană, bolta situată pe întretăierea ogivelor, apărută la sfîrșitul secolului al Xl-lea în Anglia și nefolosită sistematic în epoca gotică, arc-butantul, esențial în echilibrul maselor, dar a cărui descoperire este posterioară lui 1180. Ceea ce
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
găsesc în colțul din dreapta sus al tabelului, în timp ce în colțul din stânga jos se găsesc cele mai puține eleectronegative, deci puternic electropozitive. Trecerea de la elementele electropozitive la cele electronegative este continuă. Elementele, care se gă sesc în dreapta și stânga liniei groase, frânte, au proprietăți intermediare între metale și nemetale și de aceea se mai numesc metaloide. În grupa a VIII ăa se găsesc gazele rare, elemente ce au stratul electronic de valență complet și anume doi electroni la heliu și opt electroni
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ilariant. — Nu e absolut perfect? — Este. Îi ating unghiuța minusculă. Și când te gândești că a crescut înăuntrul lui Suze, tot timpul ăsta. — Vreți o ceașcă de ceai? zice o asistentă, intrând în camera caldă și luminoasă. Cred că sunteți frântă. — Mulțumesc foarte mult, zic cu recunoștință, întinzând mâna spre ceașcă. M-am referit la mămică, spune asistenta, aruncându-mi o uitătură piezișă. — A, zic fâstâcită. Da, sigur. Scuze. — Nu, nici o problemă, spune Suze. Dați-i-o lui Bex. O merită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și pasărea focului nu își conturează prezența; dar tocmai absența le decupează fulgurant în văzduhul acestei peșteri platoniciene. Dimpotrivă, cele ce apar abia par pe ecranul lumii spălat de ape; ele nu sunt decât umbrele iluzorii ale potopului eshatologic. Zborul frânt al porumbilor sfâșiați de vânturi, focul stins care nu mai fâlfâie peste pereți nu arată nimic din ceea ce ar putea fi, ci doar ceea ce nu este, imposibila deschidere a posibilului. Deja neființare, "un fagure sterp" este ultima emblemă a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe care nu-l recunoaștem și prin care nu vedem lumina, nici chiar atunci când "lăsându-și gâtul alb pe spate,/ Cu capul moale aplecat în moarte,/ Alunecă învolburat pe mare./ Și spuma mării se făcu de purpur/ Când aripa lui frântă o atinse,/ Și valul se făcu de aur vânăt/ Strălucitorul trup când se topi". Zeu rănit de nerecunoaștere, ucis în privirea omului care îl crede nor32. Ivirea sa inaparentă e filtrată în semnele mundane, figură fără formă care coboară în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mai ales ne înrudește cu divinul"47. Când însă, "prin cine știe ce năpastă, de viciu și uitare", sufletul se îngreunează, el "își vatămă aripile și cade pe pământ", "mulțime de suflete se schilodesc, iar alte multe își află mulțime de aripe frânte", iar "din această clipă, părelnicia rămâne să le fie hrană"48. Este situația în care se află - în poemul discutat - cel care, simțindu-se doar "o fărâmă de zeu", exclamă: Unde mi-s, Doamne, arìpile?// De ce mi-ai dat sfinte-aspirații
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vorba, "până ce față nu va mai fi și nici față/ ce ar putea ține loc de față"14. Se poate coborî mai adânc, în muțenia lăuntrică, în non-peisajul acestei răsfrângeri, în fractura întoarcerii pe dos? Dar abia întors pe dos, frânt și răsfrânt, poemul spune ceva; abia în chipul gol al morții se vede dincolo, mai presus de orice închipuire: "Pulverizează-te, fii lumina pe care o vede limbajul/ când îl simte în tine/ pe cel care va muri"15. "Arătarea
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
inaparent al unui veșnic (re)început. 16 Așa cum întâlnim și în poemul Dionisiacă, unde actul de desființare implică pierderea - vitală, regeneratoare - în informul orgiastic al elementarului: "Zdrobiți centura ființei, topiți-vă cu glia;/ Iar peste lutul umed și trupul vostru frânt,/ Enorm și furtunatec să freamăte Orgia!". 17 Căci, scrie Adonis (Ali Ahmad Saïd Esber), "transparența este și ea un văl" (La pierre chante, în Célébrations, Éditions La Différence, Paris, 2005), pentru că " Lumina nu-și divulgă tainele/ Ele sunt dizolvate/ În
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o altă însemnare 114, începea tragedia, adică era momentul cînd se făceau selecționările, se separau elementele, cînd unii începeau să se regenereze printr-o confruntare cu angrenajul patimilor "veșnic nesatisfăcute", perioadă nescutită însă de incertitudini, scrîșniri și convulsii, de elanuri frînte și de explozii întîrziate. Pe scurt, tragicul stării de spirit ce caracterizează o atare vîrstă ar fi fost dat de lupta dintre "sensibilitatea metafizică, îndrumată spre recrudescența religioasă, și incertitudinile și anchilozarea în materialism și nihilism"115. Sînt însă semnificative
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
parazitate prezintă pete ovale de decolorare, cu țesuturi îngălbenite, pe suprafața cărora apare un puf cenușiu-violaceu. Frunzele și tijele plantelor mănate se frâng din dreptul zonei afectate, așa încât partea lor superioară se usucă. Frunzele capătă aspectul cifrei 1, iar tijele frânte nu mai produc semințe (fig. 129). Țesuturile distruse se usucă sau, dacă vremea este ploioasă, sunt acoperite cu micelii brune negricioase de la alte ciuperci saprofite (Macrosporium etc.). Bulbii rămân mici, iar în timpul păstrării se înmoaie și putrezesc. Transmitere-răspândire.Transmiterea patogenului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
necontenit al vremilor, Chișinău, 1988; Cu fața spre carte, Chișinău, 1989; Dreptul la critică, Chișinău, 1990; Poeme de dragoste, Chișinău, 1993; Alte poeme de dragoste, București, 1995; Atât de drag..., Chișinău, 1995; Literatura română contemporană din Republica Moldova, Chișinău, 1998; Zborul frânt al limbii române, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Conștiința civică a poeziei contemporane, Chișinău, 1976, 199-210; Vasile Coroban, Dialog continuu, LA, 1977, 30; Mihai Cimpoi, Dialogul continuu, LA, 1990, 3; Stancu Ilin, Dreptul la critică, VR, 1991, 7; Călin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286247_a_287576]
-
prozodiei clasice, comunicând însă efuziuni romantice, bine temperate prin intelectualizare. Rețin atenția în special gingașe cadențe de timbru blagian postbelic: „Prăpăstii moi cu umbre calde / ivesc măceluri printre raze; Zvon aprig, necurmat, în tâmple, / dăruitor de vechi extaze, / aduce lunecarea frântă”. Asemenea lui Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Pillat, V. Voiculescu, autorul Poemelor depărtării (1977) valorifică, mai ales în ciclul Jienești, elemente de folclor ezoteric, compune descântece, evocă vârcolaci și pe „muma ploii”, dă „în bobi”. Contraponderea o susțin orațiile cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
Dar nu aveam timp de meditații sterile. Viața își cerea imperios drepturile fundamentale, pe primul loc fiind procurarea hranei. Cea mai chinuită era mama: lupta în linia întâi. Toată ziua, de dimineață până târziu seara, era plecată la muncă. Venea frântă de oboseală, intrând în schimbul al doilea: spălat, cârpit, gătit. Când se mai odihnea mama noastră? Când? Chinuită viață a mai avut și mama! Șase copii de crescut și de îngrijit singură-singurică, deoarece tata fusese arestat. Mâncare, haine, cărți și caiete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
sau sfârșitul unei etape dificile 32 7. Imagini prinse-n chihlimbar 32 Tata... 32 Moș Danilov... 32 Șobolanii... 32 Mita Fâru... 32 Ultima locuință... 32 Miți... 32 Ciocălăii... 32 Șintărul... 32 Toboșarul... 32 Arestarea... 32 Nașterea... 32 Bedros Horasangian Destine frânte de comunism. Mărturii 32 Mirela Stănciulescu Memoriile... ........................... 5 În colecția "MEMORIA CLEPSIDREI" au apărut: Dana KONYA-PETRIȘOR, De pe mal de Prut, pe malurile Senei Valentin COȘEREANU, 100 de zile cu Petru Creția Mircea Radu IACOBAN, Trăim o singură dată 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mare fluctuație a cadrelor, unele au plecat, altele au venit, dar spitalul și o mare parte din oameni au stat însă neclintiți la datorie în decursul anilor, au rămas ca o coloană vertebrală ce nu a putut fi îndoită sau frântă. În visul lor și al nostru ne apar greutățile, necazurile, dar și bucuriile împlinite. Aceste generații de personal care au trecut prin acest spital, s-au succedat ca și frunzele; unele cădeau pentru a se naște altele 71 și astfel
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
totul”, acasă. Călătorim cu trenul, care abia se târâie, într-un vagon fără compartimente, „deschis”, cu bănci de lemn așezate față în față. Bineînțeles, nu găsim locuri și stăm în picioare. Toți suntem obosiți, dar Doina e pur si simplu frântă, atât fizic cât și moral, căci cele două zile de trudă și agitație i se par acum inutile, „nu a ieșit cum trebuie”, a lipsit solemnitatea, pioșenia... E îmbrăcată în negru, palidă, abia se ține pe picioare. Nu știu cum s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fi făcut destul atunci când a refuzat conviețuirea cu falsul, ci simte continuu și imediat datoria de a se ridica în apărarea Adevărului. Capitolul VIII «Duhul Sfânt și noi am hotărât» — 66. Conciliul de la Ierusalim — 67. Catolicitatea Bisericii — 68. O unitate frântă ce trebuie refăcută — 69. Caracteristicile exclusiviste ale lumii noastre și consecințele ei dezastruoase — 70. Iubirea față de omenire nu o exclude pe cea față de patrie; cele două iubiri formează o unitate — 71. «Război războiului». Strigătul papei Pius al XII-lea trebuie
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de creștin romano-catolic, care s-ar fi extins fără nici o deosebire la toți ucenicii lui Cristos din lumea întreagă, adunați în unitate în Biserica Sa. «Ca să fie o singură turmă și un singur Păstor» (In 10,16). 68. O unitate frântă ce trebuie refăcută Așa au fost rânduite lucrurile din partea Bisericii încă de la început. De atunci, cele două brațe ale Crucii au chemat cu insistență toate popoarele despărțite și împrăștiate, de la Răsărit și de la Apus, pentru a fi primite în propriul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
mai puteam de oboseală și de cald. Ea însă reușea să se țină dreaptă, ca și cum asta ar fi fost o activitate a ei normală, de zi cu zi. Cum nu mă mai simțeam în stare să lucrez, m-am depărtat, frânt, lungindu-mă la umbra unui stejar crescut în mijlocul câmpului. Pe când mă fura somnul, am avut o viziune înspăimântătoare: un hău imens se deschidea la picioarele mele și eu vedeam cum lunec încet înăuntru, fără nici o posibilitate de-a mă opri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
o recomandare, aceea ca să le învăț până la Sarmisegetuza, să fiu pregătit să răspund când voi ajunge în fața marelui preot. Imaginea șarpelui fantastic îmi va ocroti gândurile și trupul, ferindu-mă de orice fel de rău. Plec, și inima mi-e frântă. Am simțământul că aceasta va fi ultima mea călătorie. Și totuși, multele mele griji sunt aproape anulate de dorința aceea inexplicabilă de cunoaștere ce impune întotdeauna schimbările cele mai bruște în propria-ți viață. Fiece plecare e un nou început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
4. Iași... drumeț în jurul cetății, album-ghid, Ed. Helios, Iași, 2002 5. Tristeți învinse, proză scurtă, Ed. Helios, Iași, 2002 6. Prin Iașii din suflet, album-ghid, Ed .Helios, Iași, 2003 7. Iașii lui Eminescu, album-ghid, Ed. Helios, Iași, 2003 8. Aripi frânte, proză, Ed. Helios, Iași, 2003
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]