3,509 matches
-
Vino de vrei în șoaptele lunii din vis! Sau poate într-o înflorire de cais Vino într-un divin răsărit de soare! Să nu te temi ,eu voi rămâne-n în așteptare. Iubite îmi cresc aripi în mijloc de suflet Frământare și-un lăuntric scâncet... M-aș transforma într-o pasăre care... Zboară și niciodată nu moare. Referință Bibliografică: Prin neguri și vremi / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2234, Anul VII, 11 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
PRIN NEGURI ȘI VREMI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368805_a_370134]
-
României la Primul Război Mondial” și prof.univ.dr. Petre Țurlea a prezentat cartea „Nicolae Iorga.” În comunicarea Domniei Sale prof.univ.dr. Ion Giurcă a formulat puncte de vedere proprii cu privire la multe din aspectele abordate precum: numele de România Mare și Războiul cel Mare, frământările din interiorul Casei Regale cu privire la intrarea României în război și alegerea aliatului, rolul lui Brătianu și al reginei Maria în istoria acestor ani, problemele avute de România în relație cu marile puteri, evacuarea tezaurului românesc în Rusia și cauzele neînapoierii
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
din considerație față de spiritul tradiției familiale. Îndoielile / întrebările au crescut... Biologia, teoriile evoluționiste, aduceau multe și mari dileme, iar răspunsurile erau niște simple nonsensuri...Aberații! La urmă, am decis să rămân fidelă concepțiilor și ritualurilor strămoșești. Credința mea, brăzdată de frământările rațiunii, a rămas falnică, sub pretextul echilibrului spiritual. Sătulă de a fi umilă, în incertitudine, sătulă de toate constrângerile unor științe limitate, am ales calea libertății absolute, întorcându-mă, cu speranță și convingere, spre credință. Dumnezeu sălășluiește în ființa noastră
DUMNEZEU SĂLĂŞLUIEŞTE ÎN FIINŢA NOASTRĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368961_a_370290]
-
de munte, ba molcomă, ca urcușul turmelor pe panta muntelui - se derulează după legi nescrise, bine cunoscute de oamenii locului. O importanță deosebită se dă efec¬telor vizuale, motrice, sonore, gustative, olfactive, ce sunt în perfect acord cu emoțiile și frământările personajelor: în Tainele continitului, natura este în perfect acord cu stările emoționale ale nepoțelei Anisiei, furtuna vine în plin soare, fără nici un semn prevestitor. Profesoara Sidonia (de română, un alter-ego al autoarei, desigur) este, cum vedem în Nana, punte între
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
că arde, că e inevitabil să alegi, să smulgi/ cuvintele din furtunoasa lor încolăceală și să le/ ordonezi cum poți, după șuvoiul încinsei lave ce/ țâșnește dinăuntru, și astfel, să încerci să mori/ într-un chip ideal." Dincolo de toate inerentele frământări se situează neobosita căutare a strălucirilor Adevărului. Spiritualizata comuniune cu natura poate lua dimensiuni soteriologice. "O entitate înflorită prin râs", așa ar arăta posibila dimensiune eliberatoare. Până atunci, persistă "un rest tragic", mereu revelatoriu, fără a fi pierdută din vedere
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
și alți bani... Cine și ce îi puteau garanta că aceștia erau ai lui sau că nu erau folosiți de funcționari in alte scopuri, mai ales când el se afla departe de bancă? Urmă încă o săptămână de neliniști și frământări, din nou pescarul cel norocos veni la banca din oraș, ceru iarăși întreaga sumă, o primi, numără banii, erau acolo, îi depuse iar... Si treaba asta se repetă în fiecare săptămână. Mi-am amintit de această întâmplare zilele acesta, când
SCHIŢE UMORISTICE (18) – MARELE PREMIU de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368995_a_370324]
-
obișnuiți, pentru unii dintre aceștia din urmă ele nefiind decât semne de slăbiciune, de care se rușinează și pe care caută să le ascundă de semeni. Nu și pentru Jean Jacques Rousseau, care iată cum se prezintă pe el și frământările sale sufletești în primul volum al Confesiunilor: „Totul mă intimidează...Frica și rușinea mă stăpânesc atât de mult, încât aș vrea să fug din ochii tuturor oamenilor...” Ceea ce s-a și întâmplat atunci când prietenii influenți i-au aranjat o audiență
AFLAREA ÎN TREABĂ, O CONSTANTĂ A MAJORITĂŢII CĂRŢILOR LANSATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369044_a_370373]
-
ajută Cerul ! și sigur o să izbândești ! În orice clipă-a vieții tale, fii ce gândești, dar și ce simți Și-ți vei picta portetul sincer : oglinda bunilor părinți ! Pe oameni ochii îi ajută, să vadă în exterior Și le reflectă frământarea sau calmul interior... Istețimea e un dar ; bunătatea-i opțiune Ce ne ajută să trăim în bună comuniune ! Copilăria are arme, spre cele rele îndreptate Care-n oamenii maturi, au intrat și-s colmatate... DOMNUL IISUS ne-A învățat : dacă
HAI SĂ FIM MAI BUNI ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370914_a_372243]
-
1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Vin ploi, iubirea mea... Vin alte ploi... Or să se stingă macii și-o să-i doară Devremele din țipăt... Pentru noi N-au încolțit semințele de vară Decât timid, în lut de frământări... N-au timp să-și scrie lujerii-n lumină Poveștile și se ascund sub zări Atâtea stări cu aripi de rugină... Vin ploi, iubirea mea... Vin alte ploi... Balanța iar mă-nclină către moarte... Mă prăbușesc cât pentru amândoi În
ALTE PLOI de AURA POPA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369794_a_371123]
-
Acasa > Eveniment > Recomanda > ÎN LOC DE PREDOSLOVIE Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 671 din 01 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Iubirea - constanta vibrantă a umanului - o descriptivă și sinergică actualizare în romanul lui Virgil Stan Frământările curente ale cotidianului și presiunea imensă pe care acestea le pun pe umerii contemporanului, obligă omul să iasă din atmosfera curent-banală, să-și caute refugiu într-o nouă lume creată de el, doar pentru el, o lume în care suntem
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369929_a_371258]
-
aprinsă dacă nu este alimentată cu oxigen. Ca să exemplifice acest lucru acoperi o lumânare cu un pahar făcând ca aceasta să se stingă. Iubirea nu poate fi durabilă dacă nu este protejată.”. Printre întâmplările derulate rapid, pe firul poveștii transpar frământări, întrebări, implicații și consecințe pe care unii dintre eroii și le asumă, iar alții le neagă cu vehemență. Povestea în sine nu are ceva senzațional, dar surprinde prin epicul articulat, bine structurat, prin situațiile create și pasajele descriptive generoase. Finalul
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369929_a_371258]
-
cu adierea părului tău când dorința ți-o reverși spre mine mă-ncondeiez cu arsura buzelor tale când dăruirea ți-o reverși spre mine mă-ndestulez cu rodia sânilor tăi când iubirea ți-o reverși spre mine mă-mpreunez cu frământarea trupului tău când dragostea ți-o reverși spre mine mă-mprospătez cu roua lacrimilor tale *** [Artist: Nelina Trubach-Moshnikova] Referință Bibliografică: când ... spre mine / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1864, Anul VI, 07 februarie 2016. Drepturi de
CÂND ... SPRE MINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370106_a_371435]
-
Casa Memorială Eusebiu Camilar și, apoi, la Casa Memorială Mircea Motrici m-au marcat profund și încă de atunci încolțise în mine ideea creării unui tablou, dar zbaterile afective nu mi-au zămislit încă soluția. Am ținut în mine această frământare, dar eram sigur că ea va răzbate spre suprafață cândva. Tot ceea ce trebuia de făcut era să fiu răbdător cu mine însumi. Simțeam cum arde în mine această idee, dar nu vroia să se lase conturată. Și nici în taberele
TABLOUL MIRCEA MOTRICI, EPOPEEA UNEI PÂNZE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370347_a_371676]
-
meu, Te strig la bine și la greu, Doamne, să mă ajuți mereu ! Te rog într-una zi și noapte, Cu glasul tare, sau în șoapte Și urc spre tine grele trepte... În trupul meu se dă o luptă, O frământare neîntreruptă, Oglinda vede fața-mi suptă. Prin Fiul Tău-Mântuitorul Vorbesc cu Tine. Salvatorul Mereu, mi-e Binefăcătorul, Când ochii nu mi se-nchid seara Și greul zilei varsă-și para, Cine din mine azvârle fiara ? Doar Bunul meu Iubit Iisus
GRUPAJ DE POEME de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370515_a_371844]
-
câmpul literar fără grabă, după un îndelungat travaliu, Georgeta Resteman debutează cu o carte limpede și convingătoare, urmând filonul tradițional al poeziei ardelene (Coșbuc, Goga). “Fărâme de azimă” nu este produsul unor eprubete sterile, autoarea lor nu este contaminată de frământările generaționiste ci urmărește cu fidelitate graiul simțirii aparent fără preocupări estetice. Rostirea poetică este directă; nu se lasă strivită în contorsiuni stilistice, nu apelează la durități de limbaj, nu ascunde patimi revanșarde și ambiții elitiste: «... las departe tristeți adunate / Mă
RÂNDURI: SCRIITORUL DANIEL DRĂGAN DESPRE... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369439_a_370768]
-
echipamente adecvate. Numai că pereții cavernei pictate poartă urme de gheare ale urșilor de peșteră, o specie dispărută din fauna arealului cu mii de ani în urmă (aprox 30.000). Prin urmare, se poate concluziona că, probabil în perioada marilor frământări tectonice datorate marelui dezgheț petrecut cam între 20.000 și 10.000 de ani în urmă intrările în peșteri s-au modificat, de fapt întreaga orografie a locurilor a suferit transformări severe. Cu toate acestea amintirea lor rămâne în tradițiile
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
Prin iarba-nrourată de pe Valea Șasei./ Răsfoind cartea afli că mama, ultima casă cu teiul de la poartă, stejarul, apele Sașei, dealurile Zgubii și Bude, sunt câteva din componentele acestui album cu care poetul Ion Părăianu ne face părtași trăirilor și frământărilor sale. El nu rămâne insensibil la greutățile și necazurile oamenilor din jurul său, ba din contră ia atitudine și arde, alături de ei, ca o lumânare pe altarul jertfei colective: Cuvinte le ridic, de slavă,/ Ca cel mai ieftin meu prinos,/ Că
RECENZIE LA VOLUMUL DE POEZIE ” ALBUM DE SUFLET ” AL DOMNULUI ION PĂRĂIANU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369489_a_370818]
-
nesiguranța iubirii totale, la fel și culcușul tainei, în care și-a cuibărit nerostitul cuvânt, neantul ce-l subjugă, clepsidra cu aur și lumi paralele. Atâta sfială în prezența iubirii! Atâta gingășie ascunsă în cămară! Atâta zbucium lângă femeie, atâtea frământări înaintea rostirii! Deși totul e dor: viața, rostul, zorii, amurgul, căutarea, ieri-ul și mâine-le, azi e incertă secunda, pentru că inevitabil vine și taina ce și-o ascunde și argintul oglinzii o deformează-n grimase, pentru că sigur, absolut sigur
DORINA MANU DESPRE VALERIU COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370646_a_371975]
-
de a comunica prin vibrațiile sufletului, prin fluidul poeziei - lacrimi-literă vie, ce vindecă de urât și uitare, ce purifică". Lacrimile sufletului d-nei Olguța Trifan curg în versuri ce mângâie sufletul cititorului, versuri ce par a fi prelungirea propriilor gânduri și frământări, dar și o rază de speranță, o cale de a găsi drumul spre lumină, spre iertare, spre împlinire... Născută pe pământ sfânt românesc, crescând și respirând aerul parfumat de teii lui Eminescu, pășind deseori pe cărări bătătorite cândva de genialul
ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369567_a_370896]
-
arme!" Apoi... câteva poezii inspirate din graiul pietrei, piatră ce ascunde și păstrează cu sfințenie, din vremuri ancestrale, "mărturii ale existențelor anterioare, de unde am plecat ca specie, modul în care am evoluat până să ajungem în acest moment." Urmează apoi... frământări și șoapte de toamnă, iarnă și noi... și despre primăvară - o renaștere perpetuă, ajungând apoi la... "Și despre iubire", capitol în care autoarea a dorit să atragă atenția cititorilor săi asupra faptului că iubirea trebuie să fie înțeleasă, respectată și
ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369567_a_370896]
-
târziu. Vara anului 1864 a fost pentru ea cea mai plăcută din verile pe care le trăise de când era suverana țărilor române. Deși stătuse singură la Ruginoasa, în refugiul ei, ferită de viața publică, Elena Cuza era atentă la marile frământări politice și sociale pe care lovitura de stat a lui Vodă, soțul ei, le dezlănțuise. Proclamația lui Cuza, după lovitura de stat, prin care înfăptuise împroprietărirea țăranilor, stârnise, de la un capăt la altul, un entuziasm al cărui ecou era perceput
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
cumpără, nu produce. Asta era! O firmă de import. Ce să aduc? Orice, că fraierii cumpără orice din import. Și gunoaie! Mai ales, gunoaie, denumite „mărfuri second hand”. Că asta am ajuns: Țara „Second Hand”.Sufletul lui Mărășteanu, viforât de frământări, se-ngropa încet-încet în omătul de gânduri negre, disperate. Nici nu și-a dat seama că s-a golit ceainicul și...ar mai fi vrut țuică fiartă să-i întrețină pârjolul care-l mistuia. Dar era secătuit de voință. Mai
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
și rănea inimi. Nu va mai fi lut pentru oale, nu va mai fi lut... Au crăpat sărăturile și încovoierea cojilor gri îmbogățea imaginația vreunui creator rătăcit de ziua de azi. Câte forme, câte nuanțe, câtă risipă, câtă căldură, câtă frământare! Pe-aici, la o palmă distanță de lanul cu grâu, șerpuia pârâul vechi de când știm noi. Au rămas pietrele goale și albia s-a pierdut. S-a pierdut? Se respiră neputință peste tot. Zile și nopți de trudă devenite scrum
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > FRĂMÂNTĂRILE DE AZI! Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Frământările de azi! Poetei AP Ne frământăm adesea în tăcere Nepăsători când pietrele suspină Le ignorăm durerea în surdină Și savurăm dansuri cu
FRĂMÂNTĂRILE DE AZI! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368205_a_369534]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > FRĂMÂNTĂRILE DE AZI! Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Frământările de azi! Poetei AP Ne frământăm adesea în tăcere Nepăsători când pietrele suspină Le ignorăm durerea în surdină Și savurăm dansuri cu baiadere Chiar de vibrăm la cântul de vioară Și ne lăsam, în vis, purtați de vrajă Privim în
FRĂMÂNTĂRILE DE AZI! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368205_a_369534]