1,352 matches
-
lună. În sfârșit, anomaliile de pe harta lui Mark i se par logice. Știe ce s-a întâmplat. —Prietenul lui Karin, spune el. Ecologistul. L-ai intervievat prin telefon, acum un an. Ochii ei sunt o jale, iar nările ei roșii freamătă ca ale unui iepure. Ceva din ea rămas încă tenace eliberează acea ultimă părticică din el care n-o iubește încă. —Apa, spune ea. Nepăsător. Jurnalistic. — Era un reportaj despre apă. Mai străbat jumătate de kilometru în întunericul care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pentru un scurt răgaz, se cunosc unul pe altul, tocmai pentru că au stat departe. Măcar cineva tot rămâne pe-aici. Eu asta fac. Mai bine stai unde cunoști. Unde să te duci, când peste tot se dezlănțuie iadul? Nările ei freamătă, iar ochii îi ard. Nicăieri, încearcă ea să spună, dar nu poate. —Vreau să zic, câte case are un om? Flutură din mână spre fereastra cenușie. Nu-i chiar cel mai nasol loc unde poți să te întorci. —E cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
simt nevoia să fie În preajma ei, să i se destăinuie, să-și reverse cuvintele peste tăcerea ei: ochii ei mari și liniștiți le trezesc dorința de a vorbi. Între timp, Rosen zîmbește. Astfel, În timp ce furnicarul uman fără număr al pămîntului fremăta În jurul meu, stăteam acolo și mă gîndeam la aceste lucruri și la acești oameni. Mă gîndeam la domnul Rosen, la femeia aceea și la sora ei, la miile de clipe ciudate și tainice ale vieții noastre. Mă gîndeam ce bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
somnolent. Se simțea atât de bine, de confortabil, întins în apa caldă, matrice călduță din care s-a ivit viața. Revenit în mările arzătoare ale originii lucrurilor, în sânul Mamei Comune, luat de pulsația lentă a unei bătăi de inimă fremătând totuși cu o nouă viață. Un ciocănit în ușa dormitorului îl readuse, leneș, în realitate. - Da? - Enro a sunat, răspunse vocea neliniștită a Nirenei. Dorește să te duci imediat să-i raportezi. Gosseyn simți cum șocul îl străbătu pe Ashargin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Gosseyn avu parte de al doilea șoc. O navă cosmică! Templul din deltă era o navă interstelară sferică, îngropată în aluviunile veacurilor trecute, poate de milenii. Urcară pe lângă peretele opus. Ajunseră la planșeul central și intrară într-o sală care fremăta de murmure subterane. Gosseyn bănuia prezența unui mare număr de mașini, dar nu avea creierul secund pentru a verifica această supoziție. Peretele din față se curba în încăpere. Din fiecare colț pleca un pilon arcuit. Cei patru piloni ajungeau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
critic, acum, erau complet moi, cu mușchii relaxați, ca și cum orice tensiune ar fi dispărut din trupurile lor. Inima lui Leej bătea. Se lăsase atât de moale în brațele sale încât crezuse că era moartă. Gosseyn se îndreptă, îi văzu pleoapele fremătând și ochii care încercau să se deschidă. Dar îi trebuiră aproape trei minute ca să se poată ridica pe canapea și spuse pe un ton obosit: - Doar n-o să ne mai întoarcem? - O clipă, zise Gosseyn. Căpitanul Free se agita și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Pe cînd stăteam la bătrînul MacTaggart, în Kinlochrua, în timpul războiului, îmi amintesc două-trei nopți în care am văzut clar stelele. Vezi mai multe stele cînd ești la țară, mai ales dacă te pișcă și gerul, și în nopțile alea cerul fremăta de stele. Am simți... ceva apropiindu-se tot mai mult pînă l-am atins aproape, dar cînd am încercat să mă gîndesc ce e, dispăruse. Și asta s-a-ntîmplat de mai multe ori. — Nu știu ce vrei să zici. Ce fel de lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
glas: „mama“, spuse el la un moment dat, și imediat după aceea, „lumea“, dar nu mai era conștient de gîndurile lui și, mai tîrziu, nu-și aminti gîndurile. — Și totuși, tu... murmură el, întinzînd mîna și atingîndu-i obrazul curios. Ea fremătă puțin și zise: — Cred că e cazul să plec acum. Bineînțeles, spuse el și se ridică în picioare. Visam. O să te conduc acasă. O ajută să se îmbrace și coborîră. Se opri în gura gangului și-i arătă siluetele gemînde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
a orașului se întinse jos, cu străzi ca niște puncte luminoase. Mici bucăți din acea hartă ardeau. O floare mare de flăcări îl atrase spre ea. Văzu un turn de sticlă în flăcări, o piață cu statui, motoare și capete fremătînd în toate direcțiile; auzi mugete și sirene, încercă să-și păstreze poziția, dar se prăbuși într-o parte pe aripile zdrobite, prin scîntei, căldură și fum înecăcios, acolo unde o coloană imensă și întunecată încercă să-l lovească, îl rată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Fără îndoială, era o închizătură care trebuia decuplată. Tubul făcu clic! Brusc, un voal des îi întunecă privirea. Camera se balansă cu el ― deși complet uluit, rămânea conștient, iar răspunsul, respectiv perceperea celor ce se petrecea, era clară ― apoi oscilă, fremătă, vibră din toate moleculele, se tulbură ca o imagine reflectată de oglinda apei unui lac în care s-a aruncat o piatră. Capul începu să-l doară. Bâjbâi cu buricele degetelor în căutarea tubului, dar vederea aproape că 1 părăsise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
somnolent. Se simțea atât de bine, de confortabil, întins în apa caldă, matrice călduță din care s-a ivit viața. Revenit în mările arzătoare ale originii lucrurilor, în sânul Mamei Comune, luat de pulsația lentă a unei bătăi de inimă fremătând totuși cu o nouă viață. Un ciocănit în ușa dormitorului îl readuse, leneș, în realitate. - Da? - Enro a sunat, răspunse vocea neliniștită a Nirenei. Dorește să te duci imediat să-i raportezi. Gosseyn simți cum șocul îl străbătu pe Ashargin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Gosseyn avu parte de al doilea șoc. O navă cosmică! Templul din deltă era o navă interstelară sferică, îngropată în aluviunile veacurilor trecute, poate de milenii. Urcară pe lângă peretele opus. Ajunseră la planșeul central și intrară într-o sală care fremăta de murmure subterane. Gosseyn bănuia prezența unui mare număr de mașini, dar nu avea creierul secund pentru a verifica această supoziție. Peretele din față se curba în încăpere. Din fiecare colț pleca un pilon arcuit. Cei patru piloni ajungeau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
critic, acum, erau complet moi, cu mușchii relaxați, ca și cum orice tensiune ar fi dispărut din trupurile lor. Inima lui Leej bătea. Se lăsase atât de moale în brațele sale încât crezuse că era moartă. Gosseyn se îndreptă, îi văzu pleoapele fremătând și ochii care încercau să se deschidă. Dar îi trebuiră aproape trei minute ca să se poată ridica pe canapea și spuse pe un ton obosit: - Doar n-o să ne mai întoarcem? - O clipă, zise Gosseyn. Căpitanul Free se agita și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Fără îndoială, era o închizătură care trebuia decuplată. Tubul făcu clic! Brusc, un voal des îi întunecă privirea. Camera se balansă cu el ― deși complet uluit, rămânea conștient, iar răspunsul, respectiv perceperea celor ce se petrecea, era clară ― apoi oscilă, fremătă, vibră din toate moleculele, se tulbură ca o imagine reflectată de oglinda apei unui lac în care s-a aruncat o piatră. Capul începu să-l doară. Bâjbâi cu buricele degetelor în căutarea tubului, dar vederea aproape că 1 părăsise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
-i încorda ghearele ascuțite ca niște lame. Tentaculele groase care-i creșteau din umeri se încordară și ele. Corl își răsuci dintr-o parte în alta enormul său cap de pisică, în timp ce filamentele păroase din care-i erau alcătuite urechile fremătau cu putere, iscodind fiecare adiere de vânt, fiecare vibrație a eterului. Nu primi nici un răspuns. Complicatul lui sistem nervos nu înregistra nici o mișcare. Nimic nu vădea prezența acelor ființe, care erau unica lui sursă de hrană pe această planetă pustie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
aproba necesitatea acestei acțiuni, deși cam în silă. Marea bătălie între om și inteligența extraterestră era, așadar, pe punctul să înceapă. 28 Anabis umplea ca o masă informă spațiul celei de-a doua galaxii. Miliardele de particule ale corpului său fremătau ușor, ferindu-se instinctiv de radiațiile distrugătoare ale celor două sute de miliarde de sori scânteietori, dar ținând sub presiune miriadele de planete clocotitoare de viață, în speranța ca- și va astâmpăra insațiabila foame. Înspăimântătoarea certitudine că va muri de foame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
scăpat, acum se făcuse lumină, sub el case, multe case mici, le vedea acoperișurile și hornurile cu fum și biserici cu turnuri, avu grijă să nu se lovească de ele, și câmpii, și păduri, vedea numai vârfurile verzi ale copacilor fremătând moale, apoi parcă iar era să fie tras în jos, dar se forță, se opinti și se ținu sus și nimic rău nu-l mai putea atinge acolo. Auzi un cocoș, tot mai aproape, tot mai tare. O, Doamne, ce
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
stradă, ia-l acasă. Nu trebuie să mai întârzie seara pe afară. Îndată ce Creel dispăru în lumina slabă a felinarelor îndepărtate, Fara se răsuci pe călcâie și se duse repede la atelierul-magazin. Mulțimea creștea cu fiecare clipă și văzduhul nopții fremăta de glasuri agitate. Văzu bine că firma Arsenalului e o chestiune de simplă iluzie. Indiferent din ce unghi se uita la ea, o vedea mereu frontal. Când se opri în fața uriașei vitrine principale, cuvintele se lipiră de fațadă și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Laleh Khanum ar fi aruncat-o pe scări! Își punea halatul de la spital, dar era parfumată și avea grijă întotdeauna ca russari-ul să îi alunece și să îi vedem coafura! La rândul ei, Shahla își amintea despre asta cu inima fremătând. I-o spusese și lui Ghazal, ca unei prietene: — Nasser Mohammad nu e un om oarecare, dar nu s-a purtat cu mine ca o vedetă. M-a plăcut, mi-am dat seama, și pe urmă a început să mă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
îl simți pe Omar arătându-i-se, cu spinarea teșită și cu tâmplele înspicate. Nu îi mai părea, dar era chiar el, Shahriarul ei, împăratul de rouă. Sultanul desculț al împătimirii, al nopților arse și al uitării. Presimți cum că freamătă el însuși văzând-o, dar era o închipuire. — Omar, ce e cu ochii tăi? întrebă. — Am orbit, zise el în șoaptă. — Ai orbit? repetă întristându-se. — Da, dar să nu te îngrijorezi, văd mai bine ca înainte... Cezar Paul-Bădescu - Tinerețile
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Mă afundam în reverii nebunești din care reveneam, răsplătit, la o viață sălcie, cu care mă învățasem, așa cum te înveți să trăiești nespălat. Am mințit-o pe Emilia că începusem o sculptură care va revoluționa arta. M-a privit admirativ, fremătând, spre marea mea surpriză, de curiozitate. Ea, atât de seacă de obicei, dorea să afle cum arăta sculptura. A trebuit să improvizez un subiect. Mi-am adus aminte de cerceii Liviei și i-am spus că încercam să înfățișez un
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
deasupra orașului, lovind la întâmplare și înălțându-se însângerată, împrăștiind în sfârșit sângele și durerea omenească "pentru însămânțări care ar pregăti recoltele adevărului". La capătul frazei sale lungi, părintele Paneloux s-a oprit, cu părul căzut pe frunte, cu trupul fremătând de un tremur pe care mâinile lui îl transmiteau amvonului și a reluat, mai înăbușit, dar pe un ton acuzator: Da, a sosit ceasul să meditați. Ați crezut că e de ajuns să-l vizitați pe Dumnezeu duminica pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
era singurul care nu plângea. Privea drept înainte cu ochii lui negri, uscați. Maggie simțea mulțimea în spatele ei. Nu era sigură ce trebuia să facă. Ar fi trebuit să-și aștepte rândul pentru a face cunoștință cu familia, dar încăperea fremăta. I-ar fi luat o oră să ajungă în față. Dar dacă ar fi plecat acum, gestul ar fi fost interpretat ca o insultă - și așa s-ar fi scris despre el. Nu putea să lege conversații cu străinii între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Uri l-au găsit pe fiul lui Baruch Kishon. Maggie l-a observat la intrare, la scurt timp după ce au ajuns. Aproape că i-a zâmbit cu simpatie: o altă persoană trecută de treizeci de ani, rătăcită într-un club fremătând de tineri sprinteni, superbi. A urmărit-o atunci - și a urmărit-o și acum. Scopul lui era neîndoielnic. Orice avea ea să descopere, va vrea acel lucru pentru el, pentru a-l da mai departe cine știe cui. Oamenilor care o uciseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cititor. Cum ți-am spus și mai lânainte, am reușit să aștern o patină, ca să spun așa, peste agitația și nebunia din biroul nostru. Toate activitățile neesențiale sunt încetul cu încetul reduse. Pentru moment sunt ocupat cu decorarea stupului nostru fremătând de albine cu guler alb (trei). Făcând analogia cu cele trei albine îmi vin în minte trei „a“-uri care descriu foarte bine activitatea mea de funcționar: a activa, a actualiza, a ameliora. Sunt de asemenea trei „a“-uri care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]