25,627 matches
-
lui Suciu, la fel cum pătrunde violența, sugerată prin imaginile sângelui ori ale rănii, o violență însă cu atât mai insidioasă, mai neliniștitoare cu cât se desfășoară, în genere, într-un decor domestic. Citim astfel despre un „geamantan burdușit cu frică”, despre dimineața care e „ca o gheară-n stomac”, despre „palmele îmbibate de spaimă”, despre o „coerență a fricii” sau despre panica încolăcindu-se „ca iedera”. De asemenea, într-un poem, „un opium tăcut/ culege rănile viitoare”, în altul, lumina
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
mai insidioasă, mai neliniștitoare cu cât se desfășoară, în genere, într-un decor domestic. Citim astfel despre un „geamantan burdușit cu frică”, despre dimineața care e „ca o gheară-n stomac”, despre „palmele îmbibate de spaimă”, despre o „coerență a fricii” sau despre panica încolăcindu-se „ca iedera”. De asemenea, într-un poem, „un opium tăcut/ culege rănile viitoare”, în altul, lumina din cameră „scuipă cheaguri de sânge”. Poemul Noptiera, amintește, în final, de „un sânge cu lama subțire/ pregătit să
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
culegerii din care remarcăm și o imagine memorabilă, de adăugat la tropismul universului vulnerabil (deșertul este o „rană a apei”). Astfel, la fel ca deșertul, poemul „cere mult și oferă puțin”. În câteva versuri definitorii din acest punct de vedere, frica („intonații subtile ale fricii”) și panica („entuziasmul abstract al unui nod în gât”) reprezintă „două ipoteci pe-o singură respirație”, și anume respirația artei. În Foaie de observație, poetul încearcă să readucă la viață, prin respirație gură la gură, „poemul
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
și o imagine memorabilă, de adăugat la tropismul universului vulnerabil (deșertul este o „rană a apei”). Astfel, la fel ca deșertul, poemul „cere mult și oferă puțin”. În câteva versuri definitorii din acest punct de vedere, frica („intonații subtile ale fricii”) și panica („entuziasmul abstract al unui nod în gât”) reprezintă „două ipoteci pe-o singură respirație”, și anume respirația artei. În Foaie de observație, poetul încearcă să readucă la viață, prin respirație gură la gură, „poemul cel mai slab cel
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
deplorabile, agonizante, poemul își păstrează aura de noblețe, căci este „poemul care nu poate fi împărțit cu nimeni/ pâinea noastră/ cea de toate zilele”. Versuri sensibile, de vibrație interioară comunică, în același timp, sentimentul singurătății, izvorât, și acesta, dintr-o frică de realitate: „Singurătatea se naște/ la marginea patului/ poartă nume de privighetori/ îngropate cu capul în jos/ îmbolnăvește apa de băut/ cu strictețea perversă/ a luminii din nord;/ ascultă bătăile inimii/ și pleacă/ cu toate cuvintele/ găsite prin casă/ realitatea
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
fond, nici pe sine - așa cum n-o face cu cei evocați -, și nu se ferește să recunoască, adesea, că în purtarea lui - în cazul convocărilor scriitoricești, la USR, în redacția revistelor etc. etc. - era inclusă și o mare doză de frică. O frică omniprezentă într-un regim opresiv, o frică pe care trebuie s-o fi resimțit - alături de anxietățile legate de propria- i creativitate de poet, speculează Agopian - chiar Nichita Stănescu (unul dintre defectele lui era... „frica de milițieni”) și pe
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
pe sine - așa cum n-o face cu cei evocați -, și nu se ferește să recunoască, adesea, că în purtarea lui - în cazul convocărilor scriitoricești, la USR, în redacția revistelor etc. etc. - era inclusă și o mare doză de frică. O frică omniprezentă într-un regim opresiv, o frică pe care trebuie s-o fi resimțit - alături de anxietățile legate de propria- i creativitate de poet, speculează Agopian - chiar Nichita Stănescu (unul dintre defectele lui era... „frica de milițieni”) și pe care acesta
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
cei evocați -, și nu se ferește să recunoască, adesea, că în purtarea lui - în cazul convocărilor scriitoricești, la USR, în redacția revistelor etc. etc. - era inclusă și o mare doză de frică. O frică omniprezentă într-un regim opresiv, o frică pe care trebuie s-o fi resimțit - alături de anxietățile legate de propria- i creativitate de poet, speculează Agopian - chiar Nichita Stănescu (unul dintre defectele lui era... „frica de milițieni”) și pe care acesta din urmă și-o îneca în vodcă
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
o mare doză de frică. O frică omniprezentă într-un regim opresiv, o frică pe care trebuie s-o fi resimțit - alături de anxietățile legate de propria- i creativitate de poet, speculează Agopian - chiar Nichita Stănescu (unul dintre defectele lui era... „frica de milițieni”) și pe care acesta din urmă și-o îneca în vodcă. În Un fel de concluzie: Vise de glorie și trândăveală, scriitorul explică, de altfel, cu o ironie amară, la limita sarcasmului, că regimul comunist i-a împins
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
în cadrul Adunării Generale. Ana Anghel spune însă că adevăratul motiv din spatele nemulțumirilor șefilor de asociații este acela că, dacă tot mai mulți locatari părăsesc aceste structuri, ei își pierd funcțiile și, implicit, sursa de venit. „Președinților de asociații le e frică că-și pierd funcțiile. Noi nu-i încurajăm să rămână cu datorii, există o lege pe care trebuie să o pună în aplicare, dar ei se tem că-și pierd pâinea. Mai avem vreo 146 de asociații în oraș și
Război între asociaţiile de proprietari şi Primăria Slatina () [Corola-journal/Journalistic/24413_a_25738]
-
Sibiu, s-a dovedit o natură minuțioasă fără aplecări meticuloase, ceea ce înseamnă că și-a convertit iadul în expresii de cultură scenică. Minuțios e spiritul a cărui acuitate caută detalii în virtutea nevoii de ordine, pe cînd meticulosul e stăpînit de frica (metum) de a nu greși. Amîndoi sunt obsedați de detalii, numai că meticulosul o face din spaima de a nu-i scăpa vreunul, pe cînd minuțiosul e disciplinat în numele cultului pentru ordine. Sadova a făcut parte din această categorie, chiar dacă
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
se înlătură, dacă vederea se crapă, dacă impulsul vestește, o barcă le pescuiește și le cară în susul râului. Dacă barca e urcată în cer prin apele verzi ca printr-un tunel luminat, vâslașul cântă toată noaptea cu pieptul gol, fără frică. Îi apar în cale capete de lei și lighioane ale deșertului, vise și inorogi, dar el cântă și frica dispare. Pătrunde prin strâmtori și furtuna se potolește. Dacă vâslașului i se aprind oasele ca ochii bestiilor în pădure, o pasăre
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
barca e urcată în cer prin apele verzi ca printr-un tunel luminat, vâslașul cântă toată noaptea cu pieptul gol, fără frică. Îi apar în cale capete de lei și lighioane ale deșertului, vise și inorogi, dar el cântă și frica dispare. Pătrunde prin strâmtori și furtuna se potolește. Dacă vâslașului i se aprind oasele ca ochii bestiilor în pădure, o pasăre îi ciugulește lumina de calcar a oaselor și planează în altă boltă. Dacă pasărea devine aer, bolta se topește
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
care au fost nevoiți să vină pentru declarații. Din întâmplare, primul om care m-a interpelat, a fost chiar inspectorul care urma să mă audieze. Împreună cu avocatul care mă reprezenta, ne-a condus în biroul său pentru a începe audierea. Frica și teama pe care jandarmii se străduiesc să o bage în oameni, a fost brusc înlocuită de un comportament normal și civilizat. Mă așteptam la o înfrățire a forțelor de ordine împotriva protestatarilor, dar așteptările mi-au fost date peste
REPORTAJ: Piaţa Universităţii se mută la Poliţia Capitalei. Cum vede un poliţist violenţele jandarmilor () [Corola-journal/Journalistic/23809_a_25134]
-
brațele întinse și tot ce le pică în față este măturat spre dube. Este vorba de patru dube care au oprit și apoi au demarat în trombă. Una dintre ele era să dea peste un om. În aer se simte frica, nu teroarea, frica. Cei mai mulți sunt tineri, total neobișnuiți cu astfel de manifestări, iar situația pare ireală pentru ei. Împotriva jandarmilor exista o ură vecină cu demența. Vedeam în jurul meu oameni care strângeau din dinți, pentru că abia se abțineau să nu
REPORTAJ SPECIAL - Mărturie din piaţa Universităţii: ziua în care a murit democraţia () [Corola-journal/Journalistic/23895_a_25220]
-
tot ce le pică în față este măturat spre dube. Este vorba de patru dube care au oprit și apoi au demarat în trombă. Una dintre ele era să dea peste un om. În aer se simte frica, nu teroarea, frica. Cei mai mulți sunt tineri, total neobișnuiți cu astfel de manifestări, iar situația pare ireală pentru ei. Împotriva jandarmilor exista o ură vecină cu demența. Vedeam în jurul meu oameni care strângeau din dinți, pentru că abia se abțineau să nu sară peste ei
REPORTAJ SPECIAL - Mărturie din piaţa Universităţii: ziua în care a murit democraţia () [Corola-journal/Journalistic/23895_a_25220]
-
falsificare a biografiei de către ceilalți ar fi dezgustul față de cărți, față de scris. Nu doar neputința de a scrie. Și, imediat mai jos: „Note la Ce se vede, în Dialog nr. 77- 78, de Liviu Antonesei. Eu, sceptic! Haida-de! Mor de frică numai la un singur gând, să nu fiu victima unei false morți și să fiu înmormântat de viu...” Teamă întărită două pagini mai departe: „Lucrul cel mai îngrozitor care i se poate întâmpla cuiva: să se trezească, viu, în sicriu
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
străbate neobosit munții Bucegi, ai Făgărasului, Ciucașul, masivul Retezatului, munții Parângului și apoi Ceahlăul, coborând Bistrița pe pluta. Vine rândul studiilor liceale în străinătate: "Animația Parisului la început m-a zăpăcit, insă încep a ma obișnui și a trece fără frică stradă. Ghici ce mi-a placut mai mult din Paris: Mi-e rușine să-ți spui, sunt automobilele. Trec și pe stradă, unele mai frumoase decât celelalte." Scrisoarea este din decembrie 1905. "Feu et flamme" pentru chimie, se va îndrepta
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
se explică eliberările stupefiante ale unor infractori dovediți și răsdovediti, așa se motivează uluitoarele decizii de "neîncepere a urmăririi penale" împotriva unor bandiți care ar bagă spaimă și-n Jack Spintecătorul. Nici unul din marile procese, debutate zgomotos mai ales de frică și sub impulsul presei, nu a fost finalizat. Cine-si mai aduce azi aminte de mega-escrocheriile "Caritasului", patronat pe fata de șmecherul Stoica, iar din umbră de tot felul de mafioți politici și securiști? Rarefiate că fumul sunt și procesele
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18177_a_19502]
-
totuși procesul reformei s-a pus vizibil în mișcare, iar în ultimele luni el a căpătat o anumita viteza. Reproșurile care se fac guvernului - că nu are o strategie, ca privatizează pe bani puțini sau că închide întreprinderi nerentabile de frica FMI sînt, pînă la un punct, justificate. Dar în clipa în care viteza reformei a crescut, acuzele care se aduc executivului s-au întețit și ele. În asemenea împrejurări, e de înțeles și ceea ce face guvernul - decizii maximale care sînt
Prejudecăti si iluzii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18204_a_19529]
-
fidelă a lui Paleologu... Cînd ne-am revăzut, după ani, el mă felicitase pentru că "sfidasem tribunalul" declarînd că "nu se făcuse nici un fel de politică". N-aș fi crezut. Că eu fusesem în stare de un asemenea lucru. Probabil, de frică. Îi mulțumesc confratelui Paleologu pentru cuvintele lui generoase de dupa, si, - de ce nu aș spune? - pentru împăcarea avută. Dar Balotă, catolicul, umanistul profund, naratorul cel nou, rămîne în ochii mei cel mai important dizident.
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
Newton SUROGATUL RAȚIONAL al "sufletului" medieval? Astfel a aparut individualismul monadic occidental al individului rațional, autonom și perfect repliat asupra lui însuși. Respectul pe care îl are occidentalul de azi față de legea juridică derivă dintr-un instinct de conservare, din frică să de a nu rămîne singur pe lume, izolat de semenii lui. Comunicarea "individului" rațional cu sinele, cu aproapele și Dumnezeu a fost dintotdeauna problematică. Prin vechiul, "suflet", omul medieval confruntă direct lumea. Fără "suflet", comunicarea devine mediata prin legi
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
speranța și salvarea românilor în vremi de restriște. Odinioară, românul la nevoie nu-și prea făcea griji. Las că-i am pe tata, pe mama, vărul de la primărie, și dacă nu, mare e Dumnezeu". Rar spune românul: "Nu mi-e frică, am legea de partea mea"; rînduielile omenești nu-i inspiră mare încredere. De la Newton și Descartes încoace, vesticul s-a tot știut singur, abandonat în mijlocul unui univers ostil. Iată de ce a trebuit să-și ia destinul în propriile sale mîini
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
aveam... Viață și cariera mea au avut momentele lor de banalitate... Nu le regret, n-au depins de mine. Dacă regret că am refuzat rolul Ilie Moromete? Da. Acum, da. Îl iubeam prea mult pe Ilie și mi-a fost frică să nu-l ștric.(...) La actoria de film m-am adaptat repede și din mers. În cinema, șansele mele mari s-au numit Pintilie și Daneliuc. D^ale Carnavalului și Patul conjugal. Dar teatrul rămîne iubirea mea. E adevărat că
Gheorghe Dinică - 65 PUZZLE ANIVERSAR by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18201_a_19526]
-
viziunea noastră este cea care trebuie să rămână constantă, nu vorbele". Compromisul în politică este necesar - credea el - doar pentru a evita războiul, tirania, certurile inutile. Credința lui Cicero era aceea că "acela care încearcă să guverneze o țară prin frică este nebun. Căci, oricât ar încerca un tiran să răstălmăcească legile și să înăbușe spiritul libertății, mai devreme sau mai târziu, acesta se va manifesta și mai intens prin manifestări publice violente sau la cabinele de vot"", continuă Adrian Năstase
Adrian Năstase, cuvinte dureroase. 'Țara supraviețuiește doar în cuvinte. Am pierdut totul' by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21369_a_22694]