25,640 matches
-
potrivește defel celui care scrie acest jurnal în doliu și care, conturând un portret biografic al lui Matthew, găsește în chiar acest demers o alinare, un mod de a fi împreună cu băiatul său. Scrisul nu înseamnă, în cazul de față, fugă de realitate, o formă de evaziune, retranșarea în sine. El constituie, dimpotrivă, o verigă de legătură între tată și fiu, o punte de cuvinte și imagini pe care primul o aruncă spre celălalt, peste groapa căscată între ei. Timp de
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]
-
ilegalități, martor și acuzator absolut fiind însuși Tache, deghizat și vorbind cu accent: "Interviurile i le dădeam pe gratis. Am apărut în mai multe roluri decât a avut Al Pacino în toată cariera lui la Hollywood: traficant, pește, aurolac, marinar fugit de pe un vas românesc sechestrat într-un port din Egipt, munictor în Israel, profesot dat afară pentru că bătuse doi elevi care se drogau în closetul școlii, manelist, clarvăzător, bolnav de Sida - ideile de personaj îi aparțineau lui Muie în funcție de context
Un roman cu loseri ratat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11853_a_13178]
-
de multe ori în Rusia și am tradus, cu ajutor de la specialiști, câțiva poeți importanți, inclusiv Marina }vetaeva (îi găsești în Collected Poems). Tocmai am încheiat biografia Annei Ahmatova. L.V. Citesc în Allegiance: "moștenirea mea/ - Kovno, Odesa, strânge tot și fugi -". Nu spui mai mult. Mă duce gândul la Chagall și imaginile lui de pogrom. Te bântuie acest posibil infern de care ai scăpat? E.F. Da. L.V. În Still Life scrii: "biologia tandreții se uită." În această lume de "intruși" (calitate
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
de cîteva milenii încoace. Poezia sa este una a vieții adevărate, care se recompune în jurul unor obiecte tradițional nepoetice. Într-un fel în aceasta stă originalitatea liricii lui Petre Stoica. Poezia sa este una antipoetică. Poetul face totul pentru a fugi de căile bătătorite ale "Poeziei". El ajunge astfel în zone aparent periferice ale existenței. Universul său poetic se compune din parantezele mici ale vieții, care ascund însă chiar esența vieții adevărate. În volumul Iepuri și anotimpuri, din 1976, publică o
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]
-
amiază soarele încălzește pietrele și miroase dulce a miere de albine", umbrele cresc din ce în ce...Din ce în ce mai tăcut, din ce în ce mai înșelat, trecut prin decepțiile războiului și prin "școala" comuniștilor "de bine", este, în amintire, o siluetă îndepărtată, după care degeaba fugi, la ani distanță. Brașovul, orașul vacanțelor cu tata, rămîne, pentru Bianca Balotă, de nevizitat o vreme. Străbătîndu-l, într-un tîrziu, la pas, cu niște turiști străini, întîlnește o "siluetă" de bătrîn, semănînd atît de bine cu "domnul Marcu", acela de pe
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
refugiu: viața literară era în România tot mai ideologizată, iar Universitatea - un loc ceva mai ferit de politizare. După Tezele din iulie atmosfera sufocant dictatorială, infiltrarea vieții cotidiene de către Securitate și sentimentul că lucrurile sînt ireversibile l-au împins să "fugă", să "rămînă" în America De fapt, comunismul era foarte fragil, dar noi nu ne dădeam seama"). Acum, eliberat de constrîngerile academice, Matei Călinescu poate reveni la vocația sa inițială: "Nu mai vreau să scriu cu note de subsol, cu referințe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
prima oară în ochii ei semnele crizelor devastatoare de nervi ce aveau să-i marcheze. În timpul căderilor depresive, obsedată de gîndul că ar putea, ea, atît de devotată soțului și copiilor, să le facă rău, chiar să-i ucidă, Lisa fugea de acasă, iar băiatul o căuta, uneori în compania unui prieten, la periferia dezolantă a orașului. Repetatele internări în spitalul de psihiatrie, tratamentele (și prin barbarul electroșoc) nu dădeau speranțe, dar fiul, crezînd cu cerbicie în vindecarea ei, a susținut
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
Venise în vizită într-o zi de vară călduroasă, lungă, plină de praf, așa cum erau zilele din copilărie, de nu se mai terminau, o zi cât o săptămână. Se auzea de departe pufăitul motorului, apoi un pârâit prelungit, hurducat. Am fugit în stradă cu sora mea mai mică, era un eveniment să treacă vreun vehicul pe drumul din fața casei noastre, motociclete nu treceau niciodată. Cel mai des treceau tractoare cu remorcă, noi alergam în drum și ne prindeam de marginea remorcii
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
din casă: de ce nu vii? Nu cred că Ți-e frică, nu ai mai mers niciodată, poți să încerci, dar ea nu se lăsa îndu plecată, ci refuzând politicos se scuză că ar avea treabă și plecă de lângă motocicletă. Am fugit după ea: ce vrea să faci, ce ai refuzat? Vrea să mă ducă pe motocicletă, dar nu vreau! De ce? am întrebat-o stupefiată, cum să ai așa o șansă în viață și să-i dai cu piciorul... Să mă lase
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
cizmar dintr-un alt sat, ea avea o legătură cu un băiat de vîrsta ei. Se simțea gata de orice nebunie în pasiunea ei compensatorie. Ascultam pudicele confidențe materne într-o stare de Ťpanică-dinaintea-ființeiť": puțin lipsise ca tinerii îndrăgostiți să fugă la oraș pe totdeauna! Iar eu refuzam cu îndărjire o asemenea continuare a poveștii: mama TREBUIA cu orice preț să-l întîlnească pe viitorul meu tată, pentru ca eu să pot veni pe lume!" Nu mai puțin, Ralița Constantinescu însăși s-
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
îndeamnă la scepticism și negativism. Marian Popa are ceva de spus despre participarea nepotrivită a lui G. Ivașcu la un congres internațional ceea ce îi dă ocazia lui Mircea Micu de a strecura și el o succintă delațiune: "Fiica i-a fugit în Franța". Fiica lui George Ivașcu, desigur. După ce sfârșiră toți de vorbit luă cuvântul Ceaușescu, ascultat cu legitimă aviditate de scriitorii reclamagii, curioși la culme de cum va reacționa el după ce-i împuiaseră capul cu atâtea laude deșănțate și cu critici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11921_a_13246]
-
și Dan Petrescu, dacă nu cumva l-a uitat). Nu stă lumea toată doar în spinarea unui singur om. l Aceleași tînguiri și nostalgii după o lume literară egalitară, în articolul lui Ovidiu Pecican din Tribuna cluneană nr. 58: pămîntul fuge de sub picioarele provinciei culturale, în vreme ce acela de sub tălpile Capitalei se îngrașă. Doar că dintre editurile beneficiare de avantaje și priorități, citate de Ovidiu Pecican, două sînt din provincie, Polirom la Iași iar Paralela 45 la Pitești. Și-au deschis ele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
staliniști; ei ar fi preluat inițiativa, ei l-ar fi ucis pe inutilul Maiakovski încă înainte ca el să aibă primele semne de îndoială. Sinuciderea lui Maiakovski în anul 1930 a fost din punct de vedere istoric absolut logică. îi fugise pământul de sub picioare. Livrându-se cauzei partidului cu totul, a murit dându-și seama că nu este de folos. Poetul a marcat printr-un foc de armă sfârșitul epocii romantismului revoluționar și i-a făcut partidului, prin sinuciderea sa, un
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
secretelor nedemne și ignorarea tuturor ordinelor. înstrăinare Nu mai recunosc copacii drept copaci. Crengile nu mai au frunze cu care să oprească vântul. Fructele sunt dulci, dar lipsite de dragoste. Și nu te satură niciodată. Ce au devenit acum? Pădurea fuge din fața ochilor mei, păsările tac lângă urechile mele, pajiștea mi-a dispărut dinaintea patului. Sunt înfometată de timp, dar timpul nu mi-e de ajuns. Ai vrea să-mi deschizi, să mă alătur celorlalți? Dar nici o cale nu mai găsesc
Poeme de Ingeborg Bachmann by Emil Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/11988_a_13313]
-
creatorului contemporan, tot mai neînțeles într-o lume care pare a-și fi rătăcit definitiv sistemul de valori. Face Răsvan Popescu o precizare ale cărei valențe autobiografice sînt greu de ignorat: Ce rost are cartea asta într-o lume care fuge de carte? Și chiar cînd se mai deschide cîte una, este politică sau memorialistică. Încet, încet, literatura se retrage dintre noi, face loc imaginii. Numai ea poate uni milioane de oameni. De aceea am renunțat la uneltele mele clasice și
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
a mea viață, Dar am uitat că nu îmi aparțin doar mie. Cât aș fi vrut să te sărut, să-ți mângâi chipul Și focul să ți-l sting în noaptea pătimașa, Dar am plecat căci mă forță destinul, Să fug fără să-i dau iubirii nici o șansă! De ce există vină în marea de iubire? Când singură să crimă de care-i acuzată, Este că n-are decât dreptul de-a alege, Între legi scrise și dragostea curată. Și mi-am
IMPOSIBILA IUBIRE de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382689_a_384018]
-
în week-end în afara orașului în care locuiau. Ajung într-un sat și în locul de popas, într-o pădure, noaptea, are loc un ritual satanist de ucidere a unor persoane, în mod groaznic. Văzând ce se întâmplă, membrii familiei doresc să fugă, dar fac zgomot și sunt remarcați de participanții la ritual, care îi fugăresc cu înfrigurare. Oamenii aleargă într-un suflet să ceară ajutor la autorități, dar realizează curând că, persoanele care se ocupă cu ordinea în zonă, polițiștii locali, ca
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
mine veți veni : Lacrimi calde veți scotea, dacă ne vom întâlni. Și cuminți o să rămâneți, sub obrazul meu să stați -, Iar din când în când, luceferi..., o să fiți și sărutați. Voi să-mi spuneți de greșesc?... Ce rost avea să fugiți! De-mi stăteați cu mine alături, ați fi fost mai ocrotiți. De-am greșit, puteți ierta? Jur, necazul și durerea...uit; E prea trist să-mi stați departe.., dor îmi e să vă sărut! Hai, rămâneți, ochi albaștri!... Sunteți floare
OCHI DE FATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382750_a_384079]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ELIBERARE Autor: Mihaela Mircea Publicat în: Ediția nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului ELIBERARE Hai !să fugim ,să respirăm văzduhul Să ne-ntrupăm din geruri simultan Acum când iarna-mpodobește totul Și-afară-i început de an Hai !prin poeme,dacă nu prin gânduri Să hoinărim o dată amândoi Căci se preschimbă secundele în rânduri Iar timpul ninge,ninge peste
ELIBERARE de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382756_a_384085]
-
de vegetație, putea să se facă că nu a auzit chemarea bărbatului și să-și continue drumul trecând la o oarecare distanță prin dreptul lui. Poate va crede că doar i s-a părut să fie ea, cea care acum fuge pur și simplu din calea lui. - "Da, este de preferat să-mi caut de drum", își spuse tânăra și păși mai departe ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat, chiar dacă inima stătea să-i sară din piept. Simțea cum îi
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > CAT DE MULT TE IUBESC.... - ROMAN - CAP. III Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului 3. Noaptea de dragoste Trăiește clipa. Nu fugi înainte. Mai sunt multe de gustat în viața prezentă. Mircea stătea în gazdă la o văduvă în vârstă, pe o stradă în apropierea șoselei principale, nu prea departe de școală, primărie sau căminul cultural. Bătrâna locuia într-o cămăruță, în
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
fictive, ci mi-am permis să visez la proiecția fictivă a acțiunilor mele. Prima carte, scrisă la persoana I "feminin", ceea ce m-a mirat chiar și pe mine în termenii acestei identificări, redă o realitate individuală, experiența unei femei care fuge din România pe jos. După aceasta, am scris o carte care prezenta viața mea în momentul convorbirilor cu această femeie, care îmi spunea deja o poveste care era și a mea. Ca și cum aș fi pus o a doua foaie de
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
magie, de, să spunem, inefabil; e vorba despre răul de neînvins, care crește din adîncuri și pune stăpînire pe cel damnat: Ianda (din povestirea omonimă) e un astfel de spirit ce poartă însemnele unui păcat de care nu are unde fugi, la fel Pinhasl (în travesti), ori Breh din Pribeagul. întreagă această lume ajunge să se elibereze din cercul strîmt al greșelii într-un singur mod - rostirea, fie că �întîmplarea cu tîlc" e adusă la lumină de un martor din trecut
Europa de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16047_a_17372]
-
nimic. Filosoful În lume nici o faptă nouă, Pe a progresului cărări: Musca Țzețze face ouă, Domnul Iorga cugetări. Monumente Iată fapte omenești Ce sfidează orice vis: Turnul Eiffel la Paris, Domnul Iorga-n București. (continuare din numărul anterior) Intervenționistul În răsboiu-ntregitor, Fugind de gloata interlopă, Marele învățător A fost mobilizat ca popă. Amintim cititorului acestor rânduri că, mai sus, a lecturat un text în proză, cu titlul „Vesela spovedanie” în care Păstorel pretindea că, în timpul prezenței nemților la Iași, Iorga s-ar
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
a avea prejudecata incompatibilității unor valori și interogații cu o anumită categorie de obiecte și ființe din regnuri "minore", Aurelia Mocanu își transformă cu ușurință povestirile în adevărate poeme despre o lume în filigran. Ibrișim este răspunsul la întrebarea " Unde fugim de-acasă?". Oriunde. Aurelia Mocanu ne arată cum. Înclinația autoarei pentru artele vizuale se dovedește, astfel, a fi de un bun augur. Aurelia Mocanu - Ibrișim, Editura Brumar, Timișoara, 2000, cu 14 desene policrome de Emilia Kiss, colecția de proză, 40
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]