1,614 matches
-
undeva un articol scris de tine. Maternitatea a făcut-o să Înflorească. O foarte frumoasă tînără femeie...“. Am crezut o clipă că o să adauge: „Aveai gust!“. Nu eram eu un vizual? Dar a schimbat subiectul și a tunat și a fulgerat Împotriva instalării unei baze de lansare pentru rachete atomice pe platoul Albion. Și eu eram furios. Toate locurile copilăriei mele erau Încet și sigur devastate, toată această regiune pe care o numeam cînd eram mic „Paradisul terestru“. Atîta vreme cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
să coboare la ora stabilită. Trec minutele, se aude ușa, ea apare coborînd treptele în fugă... El se întoarce și cînd o vede prin semiîntunericul holului are impresia că a răsărit soarele chiar acolo unde se află: ori că a fulgerat un blitz și l-a umplut de căldură instantaneu... surîde fără să-și dea seama, bucuria e imensă... iat-o cum se apropie, e chiar acolo! Chiar în fața lui, chiar vine la el! Și arată excelent, nu-și poate lua
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
gulerul. ă Bineînțeles, bineînțeles... Dar știi, nu vreau să mă bag, eu vreau doar să îți ofer ajutorul meu. ă Iar eu îți sunt recunoscător. Totuși... Saliatov fusese locotenent în armată. Se pare că acolo învățase să tune și să fulgere. Lui Porfiri însă îi venea greu să creadă că obținuse vreodată respectul subalternilor săi. Era slab de gură, iar firele mustății sale îngrijite nu puteau compensa pentru asta. ă Cum ne-ai mai speriat data trecută, Ilia Petrovici! Noi, prietenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Eu am propus să mergem cu autobuzul. Dar nu, tu trebuia să te oprești să bei ceva. — Tocmai ajunsesem, după un zbor lung, simțeam nevoia. Timpul trecea și ele se plimbau de colo-colo prin intersecție, căutând din ochi un taxi. Fulgerată de o idee, Desert Rose se Întoarse brusc spre Kitty. — Kitty, tu ești În formă... — Mulțumesc, și ce-i cu asta? Desert Rose Începu să-i aranjeze hainele lui Kitty. Mai Întâi Îi Înnodă cămașa la mijloc, lăsându-i talia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Însemna mult mai mult decât atât. Ceva asupra căruia ea trebuia să-i deschidă ochii și inima. Se tot gândi la un lucru pe care putea să-l facă singură, ca să nu riște să fie dezamăgită de altcineva. Atunci o fulgeră ideea: să scrie! Asta era! Nu avea nevoie de aprobarea sau fondurile nimănui pentru asta. Dintotdeauna Își dorise să devină scriitoare, dar până acum Îi fusese teamă; scriitorii nu aveau o viață ușoară. Stăteau mii de ore În singurătate, Sylvia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
se mai poate face nimic, Se spune că timpul vindecă totul, Nu trăim de ajuns ca să avem dovada, spuse Cipriano Algor, și, în aceeași clipă, își dădu seama că lucra la masa peste care se prăbușise soția lui când o fulgerase atacul cardiac. Atunci, obligat de onestitatea lui morală, se întrebă dacă, în atotcuprinzătoarele păreri de rău de care vorbise, era inclusă și această moarte, sau era adevărat că, în acest caz particular, timpul își făcuse treaba de vindecător emerit, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
sute de metri. Dacă Dumnezeu s-a compromis în multe locuri plămădindu-și creația, trebuie să recunosc că acolo și-a dat măsura adevărată. Văzând dunele de marmură inima mi-a bătut cu putere și mi s-a tăiat respirația. Fulgerau albe în lumină, deasupra ierburilor crescute pe peticele de pământ dintre stânci. Păreau puse acolo anume ca să le aducă aminte bătrânilor că nu trăiau într-o lume oarecare, că nu trebuiau s-o judece după azilul lor mizerabil. Dincolo de zidurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
și ne urmărește de-acolo. Se distrează...” De data aceasta toți tăcură, cu un amestec de aprobare și spaimă. Dar oricât de proastă era părerea pe care o aveam despre mine, tot am rămas perplex în clipa când m-a fulgerat bănuiala că amintirile la care se refereau bătrânii puteau fi, în întregime sau în parte, pură închipuire. Asta s-a întâmplat într-o zi în care Mopsul se lăuda: „Hei, puișori, în meseria mea n-aveam voie să greșesc. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pe Jupiter cu muritoarea ta necuviință. El își încheie ultimul nasture, apoi se spală pe mâini și se examinează în oglindă. Tu aștepți, desigur. Nu se cade să vă reflectați amândoi în aceeași oglindă, fie și acolo. Riști să fii fulgerat de divinitatea lui. A fi muritor de rând îți impune unele obligații. Una dintre ele e aceea de a fi cuviincios. Trebuie, deci, să stai de o parte, să nu te uiți prea atent, ca să nu-i vezi cumva ridurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cu dragostea ei?” Se parfumase, avea un miros de femeie provocator și eram gata să ascult de chemarea ei tacită și de instinctele care mă îndemnau s-o răstorn în pat, s-o dulce maltratez cum dorea, când mi-a fulgerat prin minte o bănuială. Nu cumva era o cursă? Dacă vroia doar să mă scoată din minți ca să se plângă apoi Bătrânului? Dinu mă avertizase că Moașei nu-i convenea, probabil, sosirea mea la azil; risca să-și piardă exclusivitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
nimic! se preling obraznice cuvintele, cu vocea Marianei, de pe buzele Cybellei. Wakefield pare să cadă pe gînduri. — Vreau o casă care să fie mobilă, dar staționară, situată Într-un loc sigur, fără frontiere, cu oameni iubitori de pace. Redbone Îl fulgeră cu privirea dintr-un colț Întunecos. — Vreau și eu o casă din asta, spune barmanul. — Hm, vrei să trăiești Într-un paradox, observă Cybelle. O să trăiești singur În casa asta sau te imaginezi alături de o femeie frumoasă? — Femeile Înțeleg bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
din partea lui Gaston... Nu-i rămânea decât să-l urmeze fără un cuvânt. Poate va găsi pe drum o modalitate de a liniști acest suflet răvășit. Endō-san, nu mâncați? Dacă nu mâncați, rău pentru sănătate, foarte rău. Endō l-a fulgerat cu privirea. Expresia tristă, omenoasă, de acum câteva minute, a dispărut cu totul și a fost înlocuită de masca rece, ca de șarpe, a asasinului. Când au ieșit în stradă de pe coridoarele întunecate ale secției de poliție, Takamori și Tomoe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
brațe. Când Endō a reușit iar să se ridice, hainele îi erau rupte de parcă fuseseră tăiate cu un cuțit ascuțit. Prin îmbrăcămintea sfâșiată se vedea sângele care îi curgea pe piept și pe brațe. Cei doi respirau greu. S-au fulgerat o clipă din priviri. Endō, care nu mai putea mișca umărul stâng, stătea cu spatele la mlaștină. S-a dat câțiva pași îndărăt, dar Kobayashi a reușit să-l atace din nou cu cazmaua. Respira greu, de i se scuturau umerii. Endō-san
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
lângă mine, tovarăși! Că mîine-o să mor, dar vă las moștenire, superbul meu craniu, din care să beți pelin când vi-e dor de vieață, și-otravă când vreți să-mi urmați! - Veniți după mine, tovarăși. VARA La orizont - departe - fulgere fără de glas Zvâcnesc din când în când ca niște lungi picioare de păianjen - smulse din trupul care le purta. Dogoare. Pămîntu-ntreg e numai lan de grâu și cântec de lăcuste. În soare spicele își țin la sân grăunțele ca niște
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Antonio se așeză pe portbagajul mașinii și Își dezveli o bomboană. Voia să-i dea impresia că așteaptă pe cineva, sau ceva, dar nu aștepta nimic. Totul se sfârșise. Își pipăi instinctiv pistolul din teaca prinsă la subraț și Îl fulgeră o dorință arzătoare și irezistibilă de a ridica siguranța și de a-și trage un glonț În cap. Dar trebuiau să mai vorbească, măcar o dată. Totul putea să se Îndrepte, și să mori chiar În ajunul Împăcării era la fel de stupid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cu gentilețe să-i recunoască În acele fantasme dezrădăcinate și singuratice pe frații săi. Odată, unul Îl jefuise, dar el nu-l denunțase, nu-și lăsa Înfrânte atât de ușor propriile convingeri. Sus, pe Ponte Garibaldi, trecu un automobil, farurile fulgerau printre zăbrelele parapetelor. Pe malul stâng al Tibrului erau deja niște activități În desfășurare - poate că, În sfârșit, dragau brațul Îngust al fluviului, Înfundat și Înnămolit de atâția ani. Un grilaj de tablă se Întindea pe toată lungimea debarcaderului. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cenușiu, fără decoruri, simplu ca o cărămidă - Îi amintea de o hală industrială, și probabil chiar asta fusese până cu puțin timp În urmă. Zero ridică draperia care despărțea ringul de dans de casa de bilete, iar ochii Îi fură fulgerați de luminile Împrăștiate de o sferă acoperită de pătrățele mici de oglindă, care atârna de tavan, rotindu-se cu o lentoare hipnotică. Câteva clipe fu orbit de acele reflexe, dar apoi chipul tatălui său se ivi dintr-o pădure de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și a lui Kevin. Iar el avea să doarmă lângă Emma pentru totdeauna. Și dacă va fi să fie ceva pe lumea cealaltă, dacă există o altă viață, n-avea s-o irosească. Dar În timp ce introducea plicul În cutie, Îl fulgeră, ca o viziune, chipul Emmei. Amintirea tuturor lucrurilor. Și urma infimă a unei speranțe. Azi-dimineață, la telefon, vocea Emmei tremura. Și dacă ea, fără s-o știe măcar, dacă ea, Îl voia Încă? Dacă printr-o minune, dintr-o părere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
sexual era ultimul bastion al libertății umane individuale, Într-un univers al maselor. Dar anumite probleme de lubrifiere, de erecție, de orgasm și sincronie, anumite stânjeneli hidraulice, mirosuri animalice, gemete nu Îl convinseră că actul era preferabil masturbării. GINECOLOGIE. Îl fulgeră un gând Înfiorător. Poate că Maja avea vreo boală și a avut puterea de caracter de a nu-i spune tatei pentru a nu-l neliniști În timpul campaniei electorale. GINECOLOGIE. Boli venerice? Cistită? Cancer? SIDA? Villa Stuart. Aris Începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
urlase cel cu eșarfa roșie. Zogru îi privea cu uimire și cu teamă. Îi admira într-un mod vag și îl și speriau. El a coborât primul. Apoi, unul câte unul, s-au dat jos și ceilalți. Ghighina l-a fulgerat cu privirea pe cel care vorbise, iar acesta a remarcat-o, în sfârșit. - Fata rămâne cu noi. - Asta nu se poate! Tocmai vi s-a dus vestea că nu vă atingeți de oameni și acum vreți să ne faceți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
trăsurile domnești și vacarmul. Dinspre palat venea echipajul străjuit de arnăuți, iar din susul podului se vedea un călăreț cu cârpa neagră a molimei, încât nu știa încotro să se uite. A văzut-o pe fereastra cupeului și l-a fulgerat în capul pieptului. Apoi trăsura a încetinit și s-a oprit brusc, chiar lângă el. O vedea bine, prin ochii indiferenți ai lui Gligore, calmă, hotărâtă, uitându-se drept-nainte, spre casa boierului Văcărescu. Avea zulufi mărunți, ridicați ușor pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
alb, iar mașinăria s-a întins după mâna mea, dar încet și scârțâind, eu fusesem mult mai rapid, și atunci mașinăria a mârâit și s-a uitat la mine și, pentru o secundă, mi s-a părut că ochii-i fulgeră furios, pe urmă cu o mișcare violentă a brațului scârțâitor a măturat de pe tabla de șah piesele, care s-au împrăștiat prin cameră, apoi și-a dat capul pe spate, și-a căscat gura și a început să râdă, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
de stropi. Se scufundară pe loc. Fersen nu-și putu opri uun șuvoi de Înjurături. Morineau Își luă un aer Îngrozit: - Tot materialul de supraveghere video! E o nebunie, vă pricepeți cumva la deochi sau ce se Întîmplă? Luca Îl fulgeră cu privirea. - Mișcă-te, ce dracu’! Încearcă să recuperezi tot ce mai poate fi recuperat! - Luați-vă nădejdea, aparatele electronice ajunse În apa de mare s-au dus dracului. Rezistînd cu greu poftei de a-l Îneca și pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
capul. Tocmai văzuse că, la poarta cimitirului, polițistul parizian o oprise pe mama ei. Fersen o atacă pe Yvonne fără delicatețe. - Există vreo legătură Între moartea gemenilor dumneavoastră În 1960 și paginile smulse din registrul bătrînului doctor Pérec? Yvonne Îl fulgeră cu privirea. - Asta nu privește nicidecum poliția. - Dar nu tăgăduiți legătura. Așadar e un răspuns. Fersen se Îndepărtă, lăsînd-o pe fosta brutăreasă să-și Închipuie cum Îi Înfige pe tăcute un cuțit În spate. Gwen, ajungînd lîngă maică-sa, văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o santinelă de piatră, la fel ca menhirii. Nu reacționă decît o singură dată, cînd Marie atinse unicul ei punct sensibil. - Ești dură la durere. Gwen va fi poate mai puțin atunci cînd o s-o interogăm. Răspunsul țîșni pe dată, fulgerînd de ură. - Marie Kermeur! Semeni nenorocirea de cînd te-ai Întors! Bretonii nu uită niciodată, fato! Ai să descoperi poate adevărul, dar ai să-l plătești foarte scump! Și n-o să mai ai niciodată loc pe această insulă! - Băgați-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]