2,203 matches
-
Cluj-Napoca, 1990; Finlanda, la noi acasă, București, 1993; Ave, Maria, București, 2000. Repere bibliografice: Al. Tănase, Criteriile progresului cultural, RL, 1981, 34; Dem. Niculescu, Evocarea tradițiilor rurale, CNT, 1987, 16; Mihai Ungheanu, „Funia de nisip”, LCF, 1987, 18; Laurențiu Ulici, „Funia de nisip”, RL, 1987, 27; I.P. Haneș, „Aniversarea” - un roman vizionar, „Evenimentul”, 1990, 23; Victor Bârlădeanu, O premieră în biblioteca românească: „Ave, Maria” de George Radu, „Ultima oră” (Tel Aviv), 2000, 1772. Șt.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]
-
nimănui Născoci, atunci, un cui. Și l-a scos și arătat. Cuiul nou o săptămână A umblat din mână-n mână. A fost strâns și pipăit, pus pe limbă, mirosit, Nici-un om nu înțelege Cuiul țeapăn cum să lege, Fără funii și curele, Scândurile între ele. Năzdravanul și golanul Îl înfipse cu ciocanul. Zice unul: „Dragul meu, Așa cui făceam și eu, Poate chiar mai dichisit, Însă, vezi, nu m-am gândit.” Anexa 5 Coeficientul de inteligență (IQ) Coeficientul de inteligență
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
picioare. Dar statura aceasta, oricât era ea de mică, îl putea face totuși să-și piardă echilibrul și să-l dea peste marginea micii nacele, de n-ar fi fost o obadă circulară, care-i ajungea până la piept, legată de funiile balonului. Trupul omulețului era peste măsură de lătăreț și dădea întregii sale făpturi o rotunjime fără niciun rost. Picioarele, desigur, nu puteau fi văzute deloc, deși o substanță cornoasă, de proveniență dubioasă, apărea ocazional printr-o crăpătură din fundul nacelei
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lumești, „s-a reîntors la vietățile sălbatice. Dar cînd gazela l-a zărit, s-a dat înapoi; cînd lighioanele l-au văzut, au rupt-o la fugă. Enkidu s-ar fi luat după ele, dar trupul său părea legat cu funii, genunchii i se muiaseră cînd vru să alerge, nu mai era așa de iute la fugă. Iar jivinele se îndepărtară toate”. Nici oile n-au vrut să-l mai recunoască pe păstorul din povestea folclorică amintită. Cînd stăpînul, iubit pînă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dogmatism ascuns sub acest hiper-empirism, un autoritarism larvar sub acest anarhism vizual: ideea de sac. Am azi dreptul să bag aici totul și orice flacoane cu urină de artist, suporturi de sticle, uscătoare de păr, rame fără nimic în mijloc, funii cu noduri, un scaun lângă perete, cu fotografia respectivului scaun alături. Dar n-am încă dreptul să arunc sacul la gunoi. Se admite că "totul este artă"; dar încă nu că arta nu este nimic decât o iluzie eficace. În
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sufixul în de la substantivul chlĕvŭ, „grajd“), așa cum ar sugera formele Hlĕvna, Hlevna, Hlemna sub care a fost atestat începînd cu 1589. Pentru numele satului și al văii Leamna a fost propus substantivul romînesc leamă, „chingă de lemn prin care trece funia de tras năvodul“, căruia i s-a adăugat sufixul slav -na (cu toate că acest sufix nu se poate adăuga și unor teme romînești), sau care a fost adaptat de slavi prin contaminare (ca Vistieria > Vistierna). Ni se pare exagerată fărîmițarea toponimelor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
o vedea drept „spiritualism” „adaptat la forme de viață”) - centru ordonator al imaginarului său. Poetul dovedește un adevărat har al sublimării vieții și al transfigurării ei printr-o melodicitate pură: „Dar noi am prins de talpă rădăcini, / Mâinile ni-s funii de lumini”. Peisajul păduros de acasă arată, în frânturi, îndrăgite icoane („Mestecenii visează încă sub coajă de lapte/ La frunze și la câmpurile coapte”, Anotimp), însă acestea nu reprezintă decât o fracție a plămadei divine ce se urzește din vocile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
cum se mișcă ușor, înainte și înapoi și spuse imediat: elefantul este ca un evantai mare. Al doilea atinse picioarele mari și nemișcate și exclamă: nu, este ca un copac. Ați greșit amândoi, spuse al treilea. Elefantul este ca o funie cu noduri și foarte dură. Acesta tocmai atingea coada elefantului în acel moment. Imediat al patrulea orb puse mâna pe un fildeș al elefantului și-i contrazise pe ceilalți spunând: așteptați, elefantul este ca o spadă ascuțită și puternică. Al
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
pază, și în felul cum darul trebuie înțeles, sau folosit - ceea ce cam depășește atribuțiunile legitime ale oricărei organizații. − Păi, de, când te joci de-a Dumnezeu, trebuie să fii polivalent și răbdător ca el...! − La jumătatea drumului, funambulul descoperă că funia se dezleagă și că o altă investiție de curaj - mai nebunesc, de data asta - e chemată s-o prelungească pe prima, și-apoi încă o alta, și mereu alta. Funia s-a transformat acum în pantă, pe care se alunecă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și răbdător ca el...! − La jumătatea drumului, funambulul descoperă că funia se dezleagă și că o altă investiție de curaj - mai nebunesc, de data asta - e chemată s-o prelungească pe prima, și-apoi încă o alta, și mereu alta. Funia s-a transformat acum în pantă, pe care se alunecă de la sine înspre o formă de curaj sacrilegiu, de hubris nebunesc, în aplauze din ce în ce mai puternice. Înțeleg reacția Strasbourgului, dar în același timp nu mă pot împiedica să nu deplâng lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să le facă și să le întrebuințeze. Uneori casele lor, spun arheologii, aveau și etaj în care se făcea activitate de artizanat, meșteșuguri, la mansardă. Majoritatea caselor aveau un antreu, unde se păstra mătura pentru curățenia din curte și casă, funiile pe care se uscau obiectele de îmbrăcăminte, etajere pentru păstrarea ori uscarea încălțămintei. Imaginația ne ajută să vedem și cum erau populate ulițele satelor, cum mergeau și cum aruncau oamenii, ca și în zilele noastre, gunoaiele, oasele, cioburile; cum se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
abso‑ lut necesar și sufletul, care este unit cu materia, ajunge În foc, până ce va fi Înlăturat toată acea materie de rând și falsă care este mistuită În foc. Și mai amintesc și altă pildă : dacă ar unge cineva o funie cu lut gros pe toată lungimea ei și apoi i‑ar băga capătul printr‑o gaură mică și ar trage la sine cu o forță mare funia Înăuntru, toată funia urmează tracțiunii iar lutul cu care a fost unsă rămâne
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În foc. Și mai amintesc și altă pildă : dacă ar unge cineva o funie cu lut gros pe toată lungimea ei și apoi i‑ar băga capătul printr‑o gaură mică și ar trage la sine cu o forță mare funia Înăuntru, toată funia urmează tracțiunii iar lutul cu care a fost unsă rămâne acolo, dincolo de orificiu, fiindcă funia se curăță de el. De aceea funia nici nu trece cu ușurință prin gaură, ci așteaptă să se depună o forță mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mai amintesc și altă pildă : dacă ar unge cineva o funie cu lut gros pe toată lungimea ei și apoi i‑ar băga capătul printr‑o gaură mică și ar trage la sine cu o forță mare funia Înăuntru, toată funia urmează tracțiunii iar lutul cu care a fost unsă rămâne acolo, dincolo de orificiu, fiindcă funia se curăță de el. De aceea funia nici nu trece cu ușurință prin gaură, ci așteaptă să se depună o forță mai mare din partea celui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
toată lungimea ei și apoi i‑ar băga capătul printr‑o gaură mică și ar trage la sine cu o forță mare funia Înăuntru, toată funia urmează tracțiunii iar lutul cu care a fost unsă rămâne acolo, dincolo de orificiu, fiindcă funia se curăță de el. De aceea funia nici nu trece cu ușurință prin gaură, ci așteaptă să se depună o forță mai mare din partea celui ce o trage. Cam tot așa să ne Închipuim că sufletul 42 Suferința și creșterea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
băga capătul printr‑o gaură mică și ar trage la sine cu o forță mare funia Înăuntru, toată funia urmează tracțiunii iar lutul cu care a fost unsă rămâne acolo, dincolo de orificiu, fiindcă funia se curăță de el. De aceea funia nici nu trece cu ușurință prin gaură, ci așteaptă să se depună o forță mai mare din partea celui ce o trage. Cam tot așa să ne Închipuim că sufletul 42 Suferința și creșterea spirituală fiind prins de Îndeletniciri materiale și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
încît le-a stîrnit umorul. aprilie 2004 Cînd e să se aleagă praful Cocaină! O asemenea veste despre Mutu era ultimul lucru care ne mai lipsea! Praful am zis? Nu e bine să vorbești de praf în preajma Briliantului și de funie în casa spînzuratului. Cu toate astea, tabloidele londoneze își permit s-o facă. Ei nu sînt ca noi, o nație de șuetari și palavragii, ci un neam sătul de pakistanezii periferiilor, de imigranții de toate culorile tegumentare, cu excepția celor de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Zona etnografică brâu (reproducere după „Zona etnografică - a Colinelor Tutovei”) Grafică a Colinelor Tutovei). Fig. 4 Ustensile folosite în industria casnică: 1 - raghilă;2 - rășchitor;3 - furcă de tors; 4 - scripete;5 - mai de rufe;6 - piepteni; 7 - crivală pentru funii;8 - vârtelniță; 9 - fofează de vârtelniță (detaliu) Concluzionând, se poate afirma că prelucrarea cânepii, a inului și a lânii a constituit o îndeletnicire străveche a locuitorilor ce au populat aceste meleaguri, tehnicile și uneltele folosite fiind aceleași ca cele folosite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe gospodari să aibă un an mai îmbelșugat în această zi, oamenii nu munceau, ci doar făceau curățenie prin case. SĂRBĂTORI DE PRIMĂVARĂ De 1 Martie se poartă un șnur din alb și roșu, șnur care mai este numit și „funia anului”, simbolizând cele 365 de zile adunate în cele două anotimpuri distincte - vara (roșu) și iarna (alb). În trecutul îndepărtat, oamenii înstăriți legau de șnur câte o monedă de aur sau argint, pentru a fi sănătoși și curați precum metalul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se lua sânge de la cap, tăindu-se un pic urechea. La bovine se stricnea la gât, la burtă sau la coadă. Caii erau stricniți la gât sau la burtă. Procedeul folosit era următorul: se leagă de gât animalul cu o funie și se sucește călușul până când apare vâna, se așează stricneaua pe lungimea acesteia și se lovește cu un bețișor până ce o crestează. Se lasă să curgă sânge până la 1-1,2 litri, după care se dă animalului pe gât un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cunoaștere realizată în timpul desfășurării comunicării lingvistice: • substantive reluate în succesiunea sintactică a textului: „Era odată un moșneag și o babă; și moșneagul avea o fată și baba iar o fată...” (I. Creangă, p. 233), „Un om legase o vacă cu funia de gât și suindu-se pe o șură, unde avea aruncat oleacă de fân, trăgea din răsputeri de funie, să urce vaca pe șură. Atunci omul ascultă și vaca scăpă cu viață.” (I. Creangă, p. 260) • substantive denumind „obiecte” devenite
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
babă; și moșneagul avea o fată și baba iar o fată...” (I. Creangă, p. 233), „Un om legase o vacă cu funia de gât și suindu-se pe o șură, unde avea aruncat oleacă de fân, trăgea din răsputeri de funie, să urce vaca pe șură. Atunci omul ascultă și vaca scăpă cu viață.” (I. Creangă, p. 260) • substantive denumind „obiecte” devenite cunoscute prin desfășurarea anterioară a textului: „Măăă... duc în toată lumea! Și de-oi găsi mai proști decât voi, m-
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Sybaris nu suntem, lângă capiștea spoielii, Nu se nasc glorii pe stradă și la ușa cafenelii? N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți În aplauzele grele a canaliei de uliți, Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii, Măști cu toate de renume din comedia minciunii?” (M. Eminescu) 2. parțiale: „Cine mai distinge, în grimoarul orașului, în tabloul proteiform al orașului, chipul spectral al mulajului?” (B. Fox, 179) Sub aspect structural, se realizează ca interogative retorice numai enunțurile
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ipotetică sau presupusă, care ia naștere, intervine (sau numai se revelă) în timpul desfășurării acțiunii verbale: „Mă gândesc că aș fi putut veni pe lume orb, olog, să mă uit în lumină ca un ciob și să mă târăsc ca o funie prin țărână...” (T. Arghezi, VI, 104), „Știu eu tare bine că boierul m-a luat de nebun, dar nici cuminte nu sunt, după cum văd eu acum.” (I. Creangă, 175) • calitatea cu care este implicat subiectul sau complementul în desfășurarea acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu va fi. Realizarea ei depinde de poet. Sigur că pot fi și iluzii involuntare numai că ele nu sunt o regulă și reprezintă o altă categorie spirituală. Mă simt perfect. Acum sclipește-o gheață stoică în mine. Mă-nveselește funia asta rubinie ce-mi scârție prin vine1216. Închipuire, o legătură imaginară, o încorsetare [...] poate că este o exprimare mai aproape de ce se întâmplă într-o falsă imaginație, într-o iluzie. Dai chip, închipuești, închipuiești întru ceva ceea ce ai vrea să
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]