1,262 matches
-
fi considerat în epocă ca unul slab populat. De aceea, țăranii cultivau doar cele mai fertile pământuri și, după ce acestea erau secătuite, se mutau pe alte loturi. Se cultiva în special grâu, orz dar și mei și ovăz, folosite pentru furajarea animalelor. Pescuitul și vânătoarea au contribuit de asemenea la bunăstarea oamenilor de rând, țăranii având dreptul să vâneze în pădurile care acopereau regiuni întinse ale regatului. Coloman a trebuit să facă față în timpul domniei la cel puțin cinci rebeliuni inițiate
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
terenurilor administrate de Primărie și specializarea sătenilor pe creșterea animalelor de lapte și carne folosind metode moderne de creștere și îngrijire (vaci de lapte, ovine, tineret ovin și bovin la îngrășat etc), cultivarea cu preponderență a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special a plantelor tehnice (sfeclă de zahăr, tutun, floarea- soarelui, cartofi, căpșuni etc), legume, cultura viței de vie și pomi fructiferi {pe terasele existente), turism rural și recreere. Dâmburile, în strategia de dezvoltare pe termen
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
cu mustăți lungi. Spicul copt atârnă pe tulpina plantei. Sunt variante diferite de spic de orz cu numărul de grăunțe pe spic variind, de la varianta orzului de vară la cea de iarnă. ul de iarnă este folosit de obicei în furajarea animalelor, datorită calității inferioare a grăunțelor. Orzul este o cultură cerealieră cu utilizări multiple: ca furaj, la fabricarea berii, în alimentație s.a. Timp îndelungat a fost una din culturile principale împreună cu grâul și meiul. În ultimele decenii importanța orzului s-
Orz () [Corola-website/Science/303873_a_305202]
-
se desfășoară alte activități, iar zonele de comercializare a animalelor să fie separate în funcție de specie, deasupra fiecărei zone fiind aplicate indicatoare în care se menționează speciile care pot fi comercializate în zona respectivă; ... l) să dispună de facilități necesare staționării, furajării și adăpării animalelor, amplasate sau construite astfel încât să se evite expunerea animalelor la soare și să se asigure libertatea de mișcare minimă necesară fiecărei specii; dispozitivele de adăpare folosite trebuie să fie în stare bună de funcționare și să fie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263541_a_264870]
-
nr. 8 din 23 ianuarie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 23 ianuarie 2013. (4) În cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde destinate furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit și a celor prevăzute la art. 72 alin. (2) nu generează venit impozabil. ... ---------------- Alin. (4) al art. 72 a fost introdus de pct. 18 al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155573_a_156902]
-
membrii asocierilor fără personalitate juridică ce dețin cu orice titlu suprafețe de teren destinate producției agricole, pentru cele necultivate, pentru cele cultivate cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde, precum și pentru pășuni și fânețe naturale, destinate furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi, pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit și a celor prevăzute la art. 72 alin. (2) din Codul fiscal; ... b) contribuabilii arendători, care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor supuse impunerii potrivit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155573_a_156902]
-
nu există așternuturi de paie, trebuie să fie solide, netede și stabile. 6. Porcinele trebuie hrănite cel puțin o dată pe zi. În cazul în care porcinele sunt hrănite în grup și nu ad libitum sau printr-un sistem automat de furajare individuală, fiecare porc trebuie să aibă acces la hrană simultan cu porcinele din grupul său. 7. Toate porcinele care depășesc vârsta de două săptămâni trebuie să aibă acces la o cantitate suficientă de apă proaspătă. 8. Sunt interzise toate intervențiile
jrc5147as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90315_a_91102]
-
francofoni. Interesant este de observat și că românii se "legitimau" atunci prin Ortodoxie și tradiții. Ce-i drept, Ortodoxie de carte poștală și tradiții de carton presat, dar totuși... Stând la rând la casă pentru a da francul cerut pentru furajarea săracilor, mă gândeam că uneori diamantele se aruncă porcilor. Imposibil să-mi mai continui gândul în scris fără a da naștere la confuzii supărătoare. (Pasaj adăugat ulterior, mai 2005, Canada: astăzi, la televizor, am văzut imagini din Africa dintr-o
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
o vor impune. 2.4. Bursa de produse agricole Din multitudinea produselor agricole, cerealele sunt cele mai tranzacționate în ringurile burselor de produse agricole ale lumii, fie că acestea sunt destinate pentru consumul alimentar uman, fie că sunt destinate pentru furajarea animalelor. Cel mai mare exportator de cereale este S.U.A., urmată de Canada, Australia, Argentina și Franța. Din cele aproximativ 70 de burse de produse agricole, pe primul loc se situează Bursa de mărfuri din Chicago (Chicago Board of Trade), înființată
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
alcătuită în exclusivitate din plancton, aceste componente ale cărnii de crap pot atinge 3-5 procente din total (Pojoga 1977). O rație furajeră alcătuită în procent mare din porumb, duce la creșterea lipidelor până la 5-6 procente într-o singură lună de furajare. De aceea se recomandă rații furajere echilibrate, adaptate la vârsta și condițiile de densitate și regim hidric. Totuși, se remarcă unele modificari în raport cu vârsta, constând în scăderea conținutului de apă și creșterea procentelor proteinelor și lipidelor. Aceste modificări sunt datorate
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
pescuit, transport și lansare a puilor predezvoltați de 1520 zile în eleșteul de creștere, reducând astfel cheltuielile cu manopera și transportul; reducerea cu 30% a pierderilor de material piscicol în urma eliminării operațiunilor de pescuit, transport și lansare; eliminarea operațiunii de furajare a puietului pe durata perioadei de predezvoltare (15 - 20 zile), fază care implică reducerea cheltuielilor cu furajele ce se administrează și a celor cu manopera aferentă; 163 înregistrarea unui spor de creștere de 5 - 8 ori mai mare în perioada
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
piscicole în vederea îmbunătățirii potențialului genetic ce determină însușirile morfoproductive ale noii varietăți de crap obținute. Am remarcat complexitatea și anvergura lucrărilor experimentate care au vizat aspecte multiple: de biologie (lucrări de selecție, încrucișări, histologie, genetică moleculară), de tehnologie (reproducere, creștere, furajare, indici tehnologici), de amenajare a incintelor experimentale (bazine de reproducere, creștere, instalații), etc. și pe care autorul le-a tratat cu multă competență și originalitate asigurând lucrării valoarea științifică și practică. De remarcat analiza profundă a noii variații de crap
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
secțiune complementară: • Cap. I - Venituri și alte intrări în bani ale membrilor gospodăriei; • Cap. II - Cheltuieli și alte plăți ale membrilor gospodăriei; • Cap. III - Intrări și ieșiri de produse agroalimentare în/din gospodărie; • Cap. IV - Produse obținute din sacrificare și furajarea animalelor; • Cap. V - Alte însemnări ale gospodăriei; • Secțiune complementară - Intrări și ieșiri de sume în valută, în luna de referință. − Chestionarul gospodăriei (CG), formularul de bază al anchetei, care urmează a fi centralizat; în acesta sunt cuprinse toate caracteristicile din
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
începând cu 1 ianuarie 2004, era interzisă administrarea în hrana animalelor de fermă, a proteinelor animale procesate, conform art. 5 al Ordinului MAAP nr. 21/2002, pentru aprobarea normei sanitar-veterinare cu privire la unele măsuri de protecție în ceea ce privește encefalopatiile spongiforme transmisibile și furajarea animalelor cu proteină animală. ==> Restructurarea unităților agro-alimentare urmare a evaluării unităților, realizată de Direcțiile Sanitar Veterinare județene și ANSV, România solicita o perioadă de tranziție de 3 ani, până la 31 decembrie 2009, pentru unitățile de procesare de carne roșie (104
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și care pot apărea, în condiții din cele mai diferite, în producțiile agricole și în diferitele alimente ce se obțin din acestea. În România au fost semnalate diverse grupe de micotoxine, atât în produsele alimentare, dar și în furajele destinate furajării animalellor. Acestea sunt produse de diverse specii de ciuperci care aparțin genurilor: - Aspergillus - care produce aflatoxine, ochratoxine (mai ales în zonele calde), sterigmatocistină. - Penicillium - ochratoxine, citrinine, patulină, acid ciclopiazonic. - Fusarium - trichotecene, deoxynivalenol, nivalenol, zearolenone, fumonisine, moniliformine. - Alternaria - acid tenuazonic, alternariol
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Gherase și Gheorghe Sofronea, care au introdus și rasele Merinos și Caridalle (pentru lână și carne). Se extinde creșterea caprelor pentru carne și lapte, reprezentând 25% din numărul ovinelor. Creșterea porcinelor se practică în funcție de tradiție și posibilitățile de furajare, constituind principala sursă de carne pentru iarnă. Rasele care predomină sunt Marele Alb și York. Baza furajeră pentru creșterea porcinelor o constituie porumbul boabe și măcinat, sfecla, dovleacul, nutrețurile combinate, lucerna și resturile alimentare casnice. Creșterea cabalinelor în perioada 1963-1989
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gălbuie mai slabă; lapte de bivoliță și oaie = alb-mat, datorită conținutului ridicat în grăsimi și proteine) și sezon (laptele recoltat vara are o culoare gălbuie sau crem-deschis, datorită carotenului din furajele verzi). Abaterile de la nuanța specifică culorii denotă anomalii în furajarea animalelor sau nerespectarea condițiilor de recoltare și păstrare a laptelui: * culoarea roșie consum de roibă, drăgaică, laptele cucului, pir roșu etc; * culoarea albastră consum de coada calului, lucernă verde sau hrișcă, dar este întâlnită și la laptele din care s-
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
Șipote și factorii naturali favorabili, putem concluziona că piscicultura are condiții reale pentru a se dezvolta, dacă vor fi ameliorați o serie de factori tehnico - organizatorici, precum: asigurarea fertilizării și îngrășării iazurilor, introducerea speciilor fitofage în amestec cu cele autohtone,furajarea peștilor, respectarea perioadei optime de recoltare (15.IX15XI), prin scurgerea apei și înlăturarea speciilor sălbatice, asigurarea uneltelor de pescuit, combaterea mecanică și biologică a vegetației acvatice, specializarea forței de muncă, cooperarea cu unitățile de profil bine dotate și organizate. Gama
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
să-și asigure carnea din propria gospodărie, în special de vită. Pentru turiștii ce solicită carnea de porc, managerul va cumpăra 10-20 purcei. Pentru a avea ouă și carne va crește 70-80 păsări (găini, rațe, gâște), 10-20 curcani. Cheltuielile cu furajarea și cu apa, lenjeria, medicamentele, detergenți, îngrijitori etc., toate acestea vor avea o pondere de 50% din totalul investiției, pentru a răspunde cerințelor agroturismului - oferirea de produse agroalimentare din gospodăria proprie. Veniturile obținute vor crește de 20-30 ori față de cele
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
se face prin intermediul scleroților rămași în sol sau a celor care la recoltare ajung între semințele de secară. Prevenire și combatere. Întrucât alcaloizii conținuți de scleroți sunt toxici, se impune controlul calității furajelor și a semințelor de secară folosite la furajarea animalelor. Industria farmaceutică folosește scleroții obținuți în culturile de secară infectate artificial pentru obținerea de ergotină care are efect hemostatic, pentru separarea acidului sphacelinic care produce contracția mușchilor netezi și a alcaloidului cornutină ce are acțiune asupra sistemului nervos periferic
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
doi, în ordinea suprafețelor însămânțate, se situa porumbul care se cultiva anual pe 1.100-1.200 ha. înainte de colectivizarea agriculturii, porumbul era semănat pe mari suprafețe în loturi individuale constituind alimentul de bază pentru hrana oamenilor și mai puțin pentru furajarea animalelor. După încheierea colectivizării, în anul 1962, s-au introdus noi soiuri de porumb, tot timpuriu, dar cu o productivitate mai mare la ha. care a fost cultivat pe suprafețe mai mari, fiind folosit atât pentru consumul propriu, pentru furajarea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
furajarea animalelor. După încheierea colectivizării, în anul 1962, s-au introdus noi soiuri de porumb, tot timpuriu, dar cu o productivitate mai mare la ha. care a fost cultivat pe suprafețe mai mari, fiind folosit atât pentru consumul propriu, pentru furajarea animalelor și chiar la export. Porumbul recoltat și folosit pentru consumul propriu era măcinat la moara situată în grajdul boierului Frank. înainte sătenii măcinau porumbul la morile particulare existente în comună-la moara boierului Frank de la Velniță, la moara de la Axinte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mlenăuți. Au dispărut morile de apă care la Hudești erau într-o perioadă la modă (moara lui Axinte, moara de la Velniță). Au apărut morile cu ciocănele chiar și din timpul existenței colectivului la care se macină amestecuri de cereale pentru furajare animalelor. Acestea există cam pe lângă fiecare moară pentru consumul uman. Orzul ocupa locul al treilea, fiind cultivat anual pe aproximativ pe 200 ha. din fondul agricol al comunei. în prezent se cultivă pe suprafețe mici, fiind în regres față de perioada
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prezent se cultivă pe suprafețe mici, fiind în regres față de perioada anterioară. Secara și ovăzul s-au cultivat pe suprafețe mici din cauza unei productivități scăzute la ha. Pe suprafețe mai mari în ultimul timp se cultivă ovăzul fiind folosit la furajarea cailor și cu rezultate bune și la păsări. Dintre plantele tehnice, sfecla de zahăr ocupa o suprafață destul de însemnată ajungând la 280-300 ha anual. Aceasta a continuat și după revoluție până s-a închis fabrica de zahăr de la Bucecea. în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la sporirea producției plantelor furajere, mai ales că ele se adresează unei zone în care creșterea animalelor este foarte dezvoltată. Valoarea acestor soiuri a fost stabilită prin cercetarea lor în experiențe speciale, urmărindu-se acele elemente de productivitate care interesează furajarea animalelor, în special a bovinelor. Creația Anul Autorul 1. Soiul de măzăriche „Suceava 54” 1965 Popovici Dumitru 2. Soiul de porumb „Suceava 1” și Hăgănesc de Suceava 1967 Cristea Mihai 3. Hibridul dublu de porumb „Suceava 95” 1976 Cristea Mihai
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]