1,379 matches
-
și 1949 și apărut în 1953, de curând în a treia ediție. Tema, definită de autorul însuși într-o scrisoare pe care am publi-cat-o în Gazeta literară din 17 martie 1966, a fost să arate "cum trăiesc spiritele academice vremurile furtunoase". Sub raport epic, romancierul se servește de mitul folcloric al meșterului Manole pentru a analiza încă o dată soarta creatorului de geniu într-o societate meschină, obtuză, incapabilă de a promova valori. Se pare că avem de-a face cu o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și fragilă, faptul că era delegat și primar i se părură o evadare prostească din realitatea care conta cel mai mult pe lume și strigă: „Nu!“, luptîndu-se să iasă, dar în acel moment aripile curbate se răsuciră cu un vump-vump-vump furtunos și fu zvîrlit cu picioarele în sus ca o suliță și o pală usturătoare de aer înghețat îl izbi în frunte și-l lăsă fără simțire. CAPITOLUL 40. Provan Se trezi legănat în nemișcare, privind luna plină care strălucea. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
săpa canale de irigații și vor planta copaci. Excrementele umane vor fi redate pămîntului. Iluzionistul se scarpină, își amintește Se confruntă cu faptele, cască, regretă Nu știu cum va propune Monboddo acest nou sistem, dar aș putea îneca detaliile practice în ovații furtunoase. Oricum, e o fericire să trăiești acești zori, și sume foarte importante și ajutor tehnic sînt votate pentru readucerea orașului Unthank într-o stare de funcționare sănătoasă. Te urci în aeronava ta pentru a te întoarce acasă, pentru că acum te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mândrit mult timp. Pe scena Căminului cultural, în afară de hore, nunți, filme, ședințe și conferințe științifice, au avut loc spectacole muzicale și de teatru. Artiștii amatori din Tătăruși, care erau renumiți în zonă, au jucat piesa lui I.L. Caragiale, O noapte furtunoasă, pusă în scenă de profesorul Săndulescu. Artiștii amatori din Heci au jucat cunoscuta piesă a lui V. Alecsandri, Chirița în provincie, cu Olga Rodinciuc în rolul Chiriței, piesa bucurânduse de un mare succes. În alte roluri au mai jucat Petru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lui Gundovek o descria ca pe o ființă plină de viață, dăruită cu curaj și cu o inteligență ascuțită și nu lipsită de spirit, dar și lunatică, predispusă la imprevizibile atacuri de melancolie, precum și de crize de furie, repetate și furtunoase, care descurajaseră, până în momentul acela, nu puțini pretendenți. „Un caracter imposibil, o nebună!“ îi spusese în concluzie, adăugând că nu era de mirare că ajunsese la nouăsprezece ani nemăritată - asta și pentru că nu ar fi acceptat niciodată un soț pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ale brațelor, să părăsească terasa și să urmeze pe unul din servi ca să ajungă în locul pe care tatăl și bunicul său îl numeau totdeauna „reduta“: un turn masiv, pătrat, ca de castel, ridicat în apropierea depozitelor în vremurile, aproape la fel de furtunoase, ale invaziei gotice. Era lipit de zidul înconjurător, întărit cum se cuvine, în unghiul dintre laturile de miazănoapte și de apus ale edificiului, iar calea cea mai scurtă pentru a ajunge la el era o galerie, care, interpunându-se între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Ați aflat acum aceea Ce trebuia să știți demult... că eu Sânt tot eu?... DOCH[IA] N-astă lume turbur-crudă Cum a intrat de rece, liniștit! Parcă e marmură, gândești c[ă] o statuie Părăsind piedestalul coborî În adunarea noastră furtunoasă. Aceștia-s ei... drept zice Iaromir: {EminescuOpVIII 47} Indiferenți, ne-nduplecați - și mari. Cum mă privește c-ochii lui imobili Parcă-mpietresc... așa mă infioară Da, da! Așa trebui s-arate zeii! D[ECEBAL] Nu-mi dai nici un răspuns? L
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a lor danț fantastic eolicul prelud - Eu glasul tău cel dulce îmi pare că-l aud. L-aud or nu? [M[AIO] Da, Doamne! L-auzi! Sfărmata liră Odată-ncă din visuri, din fum, din vin se-nspiră Și-ți cântă furtunoasă ca marea în turbare, Ca viscolul ce-o sapă cu brazdă lungă, mare, Și valurile-i rumpe și fundu-i răscolește De-n el cântare mândră gândiri adânci găsește. Ascultă! ȘT[EFAN] Cântă june cu inima nebună. Gândesc precum gândește pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mării. * risipite Și pe frunți încoronate trec a calului copite. Sufletului plin de umbre tu dai liniștea uitării Și răsai ca un luceafăr pe cutremurele mării, Verși lumina ta cea dulce-n visu-mi [și-n] singurătate-mi, Dând viața valurilor furtunoasei mele patemi. Dulce-i trupul alb ca spuma, dulce-i glasul de sirenă, M-ai înnebunit cu totul și visez veghind, Irenă. De pe crucile plecate se aude glasul cobii Și grămezi-grămezi pe uliți tremur sclavele și robii. * Și în trei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nefericite... Taină E frumusețea vieții-mi ș-a sufletului haină. În taină e amoru-ți... și-n vecinic întuneric Va rămânea ființa-mi pentru-al tău ochi himeric. Urmează-mă în luntrea ce dusă e de lebezi Pe undele oceanici ce furtunoase, repezi, Ne-or duce-n depărtare... N-auzi un jalnic țipet? Răsună lung din noaptea străvechiului Egipet. (Ei intră-n luntre. Aceasta e trasă de lebede... CĂLUGĂRUL șade țiind de mână CHIPUL, ce stă în picioare) REGELE SOMN Nu știi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
urmașilor voștri (privire ucigătoare, Zecheru nepăsător) în veacul (liniște în sală, nu pleacă aplauzele, privire spre Traian care își rodea unghiile), în veacul (idem și maestrul răcnește), în veacul vecilor, bate tablele, Traiane (Zecheru le bate, publicul pornește în aplauze furtunoase), amin! Ce s-o fi ales oare de tabla aceea istorică? Praful și pulberea. ― Unde sunt Goian și fiara paloșului, Boldur.... Dar Vasilica! Cabiniera noastră, ce femeie! Plecăm noi la Paris și vine Vasilica la mine ca mă roage să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
iarăși, să ne trezească la nimicnicia existenței umane”. Poate că nu este, În definitiv, o caracterizare greșită. New York, 28 februarie 1996 (Euphorion, nr. 1/1996) Post-scriptum 1999tc "Post‑scriptum 1999" Curând după moartea lui Cioran s-a iscat o controversă furtunoasă (numită de unii „a doua moarte a lui Cioran”, deși putea fi privită mai degrabă ca o renaștere) În presa franceză și română. Controversa se concentra asupra extremismului politic al mizantropiei și revoltei sale de tinerețe, asupra implicării lui În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
onestității și curajului intelectual, au Însemnat, În acești ultimi 10 ani, o experiență regeneratoare. Întâlnirea cu William Philips oferea acea mult așteptată confirmare că oamenii legendari care au trăit vremuri legendare și au izbutit realizări legendare ( În cazul său, acea furtunoasă, stimulatoare, seducătoare - Într-un cuvânt, senzațională Partisan Review a anilor ’30 și ’40) sunt destul de puternici și autentici pentru a refuza sacralizarea trecutului, ca și Îmbălsămarea muncii lor actuale. William ne dăruia multe glume și evaluări critice despre trecut, ferm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
acțiunea pe care o face ca să-și realizeze visul, de faptul că s-ar putea să devină o victimă a acestui vis. O eroină tragică perfectă. Ar putea să plângă, se gândește ea, zâmbind. Mao își face apariția în aplauze furtunoase. Mulțimea ovaționează cât poate: Tovarășul președintele Mao! El începe cu o glumă populară stilată, pe care foarte puțini o pricep. Fata e ca lovită cu leuca. De parcă l-ar fi întâlnit pe Buddha însuși. Bărbatul de pe scenă vorbește despre legătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
și banderola roșie de pe brațul stâng constituie înfățișarea la modă. Mulțima cântă: Soarele auriu răsare la est. Viață lungă marelui nostru conducător și salvator, tovarășul președinte Mao. Ora unsprezece. În toiul melodiei „Estul e roșu”, vine un ropot de aplauze furtunoase. Cei un milion și jumătate de oameni strigă. Curg lacrimi. Unii își mușcă mânecile ca să-ți rețină țipetele. Mao apare în vârful Porții Păcii Cerești. Pășește încet către barele de la marginea platformei. Poartă o uniformă militară și o banderolă identice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
revărsat și pe trotuar. Pe unde să ies, pe unde să plec?! O turmă Întreagă de rinoceri! Și se spune că este un animal simpatic! Fals, această concepție trebuie revizuită. Au dărâmat toate băncile de pe bulevard. Rinocerii! Rinocerii!” Aplauze, puternice, furtunoase! Cortina cade și În sală se face lumină. Actorii ies la rampă și se Înclină. Publicul, În picioare, aplaudă Îndelung. Tu În sală. Pentru prima oară În viață Îi vezi pe Radu Beligan și pe Ion Lucian de aproape, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
spectacol, coborâți pe strada Smârdan, ieșiți la Națiunii și Neluțu stă cu tine până vine un 23 În care te sui la clasa a doua. El ia un 13 și merge la Farmacie În comuna Militari. Afară este noapte, parcă furtunoasă. Nori roșiatici se plimbă bezmetic pe cer. Te cobori la Agricultori. În dreptul Fabricii de oglinzi, te fugărește o haită de câini străini de cartier și cu chiu cu vai intri În casă. Pe bâjbâite te duci la bucătărie, unde te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tînăr seducător, care i se potrivea doar În ’70!) ; din alt afiș, aflu că doi mari actori ai Teatrelor Național și Evreesc, joacă În orașul nostru : cei doi sunt Maia Morgenstern & fiul. Alt caz asemănător : o montare bucureșteană a Nopții furtunoase ne invită să vedem - cum altfel? - tot mari actori ai Teatrului Național București. Apoi, Într-un interviu dat de unul din ei, ni se precizează că e vorba de garnitura tînără a venerabilei scene. Dacă numele A lexandru Georgescu, Eugen
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
interpreților, În care caută să atragă și segmentul de public interesat efectiv de regie, de noutatea estetică a spectacolului; pentru acesta, nu ajung epitete gratuite, precum mari sau tineri, ci musai să bagi În discuție daraveli spectaculare șocante : noutatea Nopții furtunoase adusă de la București ar consta, după de clarația unui cunoscut interpret al piesei, În faptul că „acțiunea se desfășoară Întro familie de machedoni, ținînd cont de faptul că Însuși Caragiale a fost, după mamă, aromân”. Și mai departe interpretul adaugă
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
În Vogue, că marele lăutar Dona Dumitru Siminică face furori În lume, la Berlin apărîndu-i un album care-a urcat În fruntea melodiilor preferate ale melomanilor lumii (sic!). Și-mi amintesc că-n 1980, la Sibiu, cînd am montat Noaptea furtunoasă, cu ilustrație muzicală aleasă de pe discul lăutarului, o regizoare și un critic au strîmbat din nas, reproșînd că-l cobor pe Caragiale În țigănie. Mda... În Contemporanul din decembrie 2006, citesc un interviu cu marele pictor Dan Hatmanu. La un
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
devenit invidios pe libertatea compozitorului de teatru și film, În general. Un dramaturg nu poate scrie aceleași replici pentru o comedie cu studenți de azi și o piesă istorică despre Decebal ; un regizor nu poate monta identic Hamlet și Noaptea furtunoasă ; un costumier musai să diferențieze Franța secolului XIX, de Africa secolului XXI. Dar compozitorii...oho! Un cîntec despre Iași (pe versuri de un poet român contemporan), a fost reluat Într-un spectacol după ...Petronius ; coloana sonoră a filmului Mihai Viteazul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
bine, să nu ne băgăm În discuție... Particip la un simpozion dedicat conceptului de succes: actorii sunt niște copii care au nevoie de succes. De acord. Dar...de care din ele? Succesul lui Guță, ori al lui Tompa Gabor? Noaptea furtunoasă, În 1879, a fost fluierată. CÎntăreața cheală, la premiera absolută, a fost un eșec. Revizorul lui Pintilie nici nu s-a mai jucat, după a treia reprezentație. Andrei Șerban a fost izgonit de la Teatrul Național. În schimb, o piesă azi
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
unește aceste două secvențe, despărțite de 30 de ani de viață ? Sintagma din titlu. Frica (falsul respect?) față de memorie. Dar, să le iau pe rînd, cronologic . 1973.Discuția cu celebrul artist al poporului pornise de la o recentă premieră a Nopții furtunoase ; Întrebîndu-l pe actor dacă a văzut montarea de la Teatrul de Comedie, mi-a răspuns, demn/jignit : „ Nu! Nici nu mă duc s-o văd! Fiindcă eu știu cum arăta tata, nu trebuie să-mi arate poza lui un altul, care
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
pe toți.) Ah, că tare a mai fost licoarea ta, Cupidon! Mă văd cum sînt, un prinț singuratic. Un tiran peste un popor absent. Fericiți cei ce mor de dragoste! Își înfige sabia în burtă și moare și el.) (Aplauze furtunoase, curtenii, Prințul, Prințesa, ies. Prințul după ce agață sabia în cui. Regele și Regina se ridică, pun în cui mantiile și coroanele, sînt acum Charles și Emma, care se comportă ca un cuplu burghez din secolul XIX la întoarcerea de la teatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
răstește prin ziar. "Speriați", cei din afara ies în fugă. 6. Leonida, cu nasul in ziar, in timp ce Efimița are ochii în ziarul ei, începe să rostească în crescendo-uri retorice tip Hitler/Ceaușescu articolul din actul I al "Nopții furtunoase". Îl spune, tot mai tare, de mai multe ori eventual, pe tonuri diverse, aruncînd ziarul, ridicîndu-se, urcîndu-se în picioare pe scaun. "Democrațiunea romană sau mai bine zis ținta democrațiunii romane...este de a persuada pe cetățeni că nimeni nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]