1,331 matches
-
apare în două reprize: prima între anii 1922 1923, când în paginile ei se afirmă viitorul maestru al penelului Octav Angheluță și Constantin Crișan - viitor publicist, a doua între 1930 1932, superioară calitativ, când numele cele mai răsărite sunt Octavian Gâdei, D.Mercaș, C. Emandi, D. Alistar și Gh. Chiper, pseudonimul încă din liceu al publicistului M. Serdaru Dinograncea.” * Zorile, revistă literar științifică a liceului teoretic “Cuza Vodă” din Huși, reapare - în cea de a patra etapă în ianuarie decembrie 2006
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Todice scu, Gr. Veja, Romulus P. Voinescu Dim.I Zaharescu, C.Zancu, iar de la Huși - D. Alistar, Octavian Angheluță, I.P.S.Nifon Criveanu, Gh. Cotescu, Marin Benchiuj, Al. Bendorf, Costache Calligari, M.Cișman, V. Chisocof, Ion David, Const. I. Dinescu, Octav Gâdei, Cornel Grumăzescu, Gh.Harnagea, C.S.Le țcae , N.Lapteș, I.Munteanu, Ion Mitache,Const. Macovei, Gh.I.Popescu, Th.Șovăială, Hara Steinberg, V.Ursăcescu, Gr. Vericeanu, Căpitan N.Voinescu. Lăsând ca pe cei de la Vaslui să i găsească dl. I oan
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
un mișel slugarnic, La viciile stăpînei-atît supus, Pe cît dorea răutatea-i. GLOUCESTER: Ce, e mort? EDGAR: Stai jos, tăicuța, odihnește-te. Să văd în buzunar: scrisorile-acelea-mi Pot fi prieteni. Mort e. -Mi pare rau Doar că n-avu alt gîde. Să vedem. Dă-mi voie, ceară; nu-mi dați blam, maniere: Taină dușmanului s-o știm, le rupem inimi; Hîrtiile e mai îngăduit. (Citește scrisoarea) "Adu-ți aminte jurămintele noastre. Ai multe prilejuri de a scăpa de el; dacă nu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
chestiune de bun-simț. Mai dificilă a fost, desigur, încadrarea în lege (scrisă sau nescrisă) a persoanelor cu comportament morbid, dar cu integritatea mintală aparentă (a caracteriopatiei în general), dintre care se disting unele funcțiuni represive, ca psihopatul curtean sau chiar gâde oficial și alta față de indivizi cu aceeași structură psihologică, dar de o clasă inferioară, contravenienți față de legiuiri. În aceste cazuri, limitrofe, sensul legislației nu a putut lua în considerație starea patologică a individului în cauză, stare mai greu de evidențiat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alungat chiar și pe străinul care se afla într-o simplă vizită la noi. Apropiindu-se de târgurile noastre, călătorul era întâmpinat de la porți de urlete groaznice. Răzbăteau din piepturi de haiduci și tâlhari. Pentru luare aminte, erau schingiuiți de gâzi în văzul lumii. Erau arși, sfârtecați și trași pe roată, pentru nelegiuirile lor. În mulțimea adunată buluc, străinul își intersecta vederea cu privirea avidă a hoților care îl măsurau din ochi. Pungașii l-ar fi furat și de vise dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vol. XXXIX-XL, 2002-2003, pp. 459-487. Dobrincu, Dorin, Iordachi, Constantin (ed.), Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii În România (1949-1962), cuvânt Înainte de Gail Kligman și Katherine Verdery, Polirom, Iași, 2005. Frunză, Victor, Istoria stalinismului În România, Humanitas, București, 1990. Gâdea, Anghel, „Se trage fără avertisment”, 22, nr. 36/11-17 septembrie 1992, p. 10. Gheorghiu-Dej, Gheorghe, Articole și cuvântări, Editura pentru Literatură Politică, București, 1953. Gheorghiu-Dej, Gheorghe, Articole și cuvântări, iunie 1961 - decembrie 1962, Editura Politică, București, 1962. Gheorghiu-Dej, Gheorghe, Raport
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
CCES); În cazul lui Palade, este vorba În special de Uniunea Artiștilor Plastici, Comitetul Municipal București al PCR, Primăria Bucureștiului, Uniunea Generală a Sindicatelor, Uniunea Tineretului Comunist și Ministerul Apărării. Palade păstrează mai multe amintiri despre Întrevederile sale cu Suzana GÎdea (președinta CCES din august 1979 până În decembrie 1989). Atunci când dorea să-l vadă pe Palade (fie pentru o nouă comandă, fie pentru a-i cere unele retușuri, așa cum vom vedea mai jos), pictorul era invitat la sediul CCES; uneori, Îl
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
vadă pe Palade (fie pentru o nouă comandă, fie pentru a-i cere unele retușuri, așa cum vom vedea mai jos), pictorul era invitat la sediul CCES; uneori, Îl aducea o mașină a instituției. Foarte frecvent, Înainte sau după Întâlnirea cu GÎdea, Palade discuta cu primul-adjunct al acesteia, Ladislau Hegedus. În opinia pictorului, aceste discuții Îi ofereau „un veritabil suport moral”, Hegedus Încheind constant cu cuvintele: „Haideți, domnule Palade, Încă un efort, nu mai e mult până vom scăpa”. În fața acestei Încurajări
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
respect față de meseria sa, și nu față de personaje. Această idealizare era independentă de sugestiile pe care, În rare ocazii, le primise din partea comanditarilor săi. De obicei, nu i se cerea să-și Îmbrace subiectele Într-un mod precis. Odată, Suzana GÎdea a cerut ca Elena să poarte o eșarfă albă la gât. Pictorul e convins că GÎdea aștepta de la el un tablou „à la Fra Angelico”. Într-o primă fază, În timp ce finisa chipul Elenei Ceaușescu, Suzana GÎdea s-a declarat nemulțumită
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În rare ocazii, le primise din partea comanditarilor săi. De obicei, nu i se cerea să-și Îmbrace subiectele Într-un mod precis. Odată, Suzana GÎdea a cerut ca Elena să poarte o eșarfă albă la gât. Pictorul e convins că GÎdea aștepta de la el un tablou „à la Fra Angelico”. Într-o primă fază, În timp ce finisa chipul Elenei Ceaușescu, Suzana GÎdea s-a declarat nemulțumită În ceea ce privește coafura. În fața pictorului chemat În biroul ei de la CCES, a schițat pe o foaie de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mod precis. Odată, Suzana GÎdea a cerut ca Elena să poarte o eșarfă albă la gât. Pictorul e convins că GÎdea aștepta de la el un tablou „à la Fra Angelico”. Într-o primă fază, În timp ce finisa chipul Elenei Ceaușescu, Suzana GÎdea s-a declarat nemulțumită În ceea ce privește coafura. În fața pictorului chemat În biroul ei de la CCES, a schițat pe o foaie de hârtie un profil feminin cu o coafură mai potrivită. Pictorul Palade susține că În zilele următoare acestei Întâlniri cu Suzana
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
s-a declarat nemulțumită În ceea ce privește coafura. În fața pictorului chemat În biroul ei de la CCES, a schițat pe o foaie de hârtie un profil feminin cu o coafură mai potrivită. Pictorul Palade susține că În zilele următoare acestei Întâlniri cu Suzana GÎdea a rătăcit schița primită și, În cele din urmă, a modificat portretul Elenei după o idee proprie, apropiată totuși de ideea lui GÎdea. Ca și alte pânze, acest tablou a fost „selecționat” pentru o expoziție de ianuarie În Sala Dalles
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
feminin cu o coafură mai potrivită. Pictorul Palade susține că În zilele următoare acestei Întâlniri cu Suzana GÎdea a rătăcit schița primită și, În cele din urmă, a modificat portretul Elenei după o idee proprie, apropiată totuși de ideea lui GÎdea. Ca și alte pânze, acest tablou a fost „selecționat” pentru o expoziție de ianuarie În Sala Dalles. Palade crede că fiecare pictor Își dezvoltase propriile strategii pentru a evita acest tip de intruziune În universul creației sale omagiale dedicate Conducătorului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de exemplu, statutul său de angajat la atelierele artistice ale Armatei constituia un avantaj indiscutabil 12. Canonul său artistic era influențat de această apartenență, dar, În schimb, tocmai această apartenență Îl ținea la adăpost de sugestii precum cele ale Suzanei GÎdea. Cât despre artiștii Ion Bitzan și Vladimir șetran, Palade crede că decizia lor de a lucra În principal pe fotografii, realizând fotomontaje supradimensionate și colorate cu flowmaster, era o strategie În sine. Pe de o parte, pentru că fotografia este teoretic
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
model; trăsăturile personajului semănau atât de bine cu ale acesteia, Încât, În timpul unei vizite În atelierul lui Palade, pictorul Gheorghe Ioniță a identificat cu ușurință personajul real. Palade crede că această claritate a complicat lucrurile; el nu crede că Suzana GÎdea se temea de reacția la prezența unui doctor În preajma Conducătorului; În opinia pictorului, trăsăturile erau prea distincte pentru un personaj plasat În apropierea lui Ceaușescu. Suzana GÎdea i-a cerut să atenueze prezența femeii sau chiar să o șteargă. Palade
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Palade crede că această claritate a complicat lucrurile; el nu crede că Suzana GÎdea se temea de reacția la prezența unui doctor În preajma Conducătorului; În opinia pictorului, trăsăturile erau prea distincte pentru un personaj plasat În apropierea lui Ceaușescu. Suzana GÎdea i-a cerut să atenueze prezența femeii sau chiar să o șteargă. Palade a găsit o soluție de compromis: un personaj În alb (dar care nu mai sugerează o uniformă medicală) a rămas În tablou, dar În spatele Elenei Ceaușescu, În stânga
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
românesc." Acordarea unei burse în acea perioada nu se întâmpla însă la fel de facil precum după 1990, fiind nevoie de o presiune susținută și constantă din partea autorităților americane. Directoarea Institutului Internațional de Teatru, Martha W. Coigney, trebuie să intervină pe lângă Suzana Gâdea, președinte a Consiliului Culturii și Educației Socialiste, invocând "forța legăturilor între culturi diferite, pe care schimburile culturale implicând artiști de calibru, precum Alexa Visarion, o poate crea." Pe data de 5 decembrie 1988, Robert W. Corrigan îl recomandă pe Alexa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Teatrul German din Timișoara (unde am avut cea mai bună perioadă regizorală din carieră) am montat piesa lui D. Solomon Erasmus sau Elogiu nebuniei. Un text excelent! Aducător de șase premii (mie și teatrului). Vine momentul în care tovarășa Suzana Gîdea, ministrul culturii, semnează diplomele laureaților în Cîntarea României: pe-ale noastre refuză zicînd că titlul este imposibil. Încep căutările febrile: cum să-i zicem? Soldatul și filosoful? Dar cine-i soldatul? Sau Conștiință și datorie că sună partinic. Dar parcă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pe vremea cînd se intitula... Cupluri imposibile! Dar cine erau acești cenzori? Cine diriguia cultura în ultimii ani ai comunismului? În fruntea piramidei, desigur, Sinistra (care, la Cabinetul 2, bara proiectele oamenilor suspecți din high-life). Apoi, urma altă analfabetă, Suzana Gîdea, ministrul culturii (și educației socialiste o toantă grasă, care se ducea la aeroport cînd pleca Tovarășul... și cam atît). Urma o femeie deșteaptă și citită, Tamara Dobrin, soție de general, beată în permanență (trăgea la măsea pînă cînd ajungea să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Printre cei judecați s-a numărat și președintele în funcțiune al Consiliului Culturii și Educației Socialiste cu rang de minister (așa era redenumit în 1971 vechiul Comitet de Stat pentru Cultură și Artă), profesor univ. ing. dr. m.c. Suzana Gâdea (1919-1996) (1). Era pe acest post de zece ani (1979-1989), dar alți trei ani anteriori fusese ministrul educației și învățământului. În acele timpuri, se considera că școala ar fi unul din principalii factori de cultură și de civilizație. Emigranții dinainte de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
revoluția și începuse spectacolul revoluției televizate. Spre prânz, Ion Iliescu, încă la biroul său de director al Editurii Tehnice, se lasă convins de câțiva dintre colaboratorii apropiați să iasă din expectativă. Unul din primele sale gesturi este, după ce telefonează Suzanei Gîdea, atunci ministru al Culturii, pentru a-i cere permisiunea să meargă la televiziune 36, să se îndrepte într-acolo, dar să-l întâlnească și pe generalul Stănculescu. Acesta îi propune să preia puterea, asigurându-l de întregul său concurs și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
p. 23, precizează: "Prima proclamație (cea în 12 puncte) am făcut-o noi, cei mici, cei umili, de jos...". 35 V. P. Siani-Davies, op. cit., pp. 174-191. 36 În ciuda faptului că i-a dat imediat, pe cât se pare, acordul ei, Suzana Gîdea a fost totuși condamnată la închisoare în calitate de fost membru al CPEx. 38 Emil Constantinescu, op. cit. 39 Emil Constantinescu, op. cit. 40 V. supra, pp. 174-191. 41 V. și C . Durandin, Ceausescu: vie et mort d'un roi communiste, Paris, Albin Michel
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Gheorma vel banul, Drăghici fiul Papei vistierul de la Greci nepotul lui Mihai Vodă Viteazul, Gheorghe Carida, Papa Brâncoveanul, Cristea fiul lui Socol, Udrea slugerul Doicescu, Preda Beca de la Maia, Sava Șufarul, Dumitrașcu Frejureanu, Dumitru Comisul, Mihai Ciohodaru și patru căpitani: Gâdea, Băncilă, Iancu și Ivan. Și s-au prădat casele, bisericile și mânăstirile. Și s-au siluit jupânesele și jupânițele copile și jăhuit toată țeara din cap până în cap și cruciș și curmeziș.” Pe locul unde a fost răpus Papa Brâncoveanul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
atunci țarul s-o judece și să-i taie capul. — Ei, cum? Tocmai ibovnicei lui? — Da, zisese că asemenea păcătoasă nu s-a mai văzut, să nu știe nici ea cine-i tatăl copiilor ei. — Și? — Când i-a desprins gâdea capul femeii de trunchi, a dat țarul un țipăt mare și s-a repezit și a luat capul din țărână și l-a sărutat. — Taci! Doamne ferește, e săptămâna mare și nu se cuvine să spui asemenea născociri. Se făcuse cald
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
l`esprit; enfin, tout..." Le Héron, la Fille in Jean de La Fontaine, Fables, Eds. Carrefour, coll. "Classique", [s.l.], 1995 (n. tr.). Sarindar în original (n. tr.). 109 Copilul a murit ca urmare a torturii atroce pe care a suferit-o; gâdele său n-a fost sâcâit. noi toti în original (n. tr.). Baba în original; această notă e valabilă pentru aparițiile ulterioare ale cuvântului babă (n. tr.). Parintele în original (n. tr.). 110 Speciile bovină și ovină sunt mai bune în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]