1,923 matches
-
Paști, face gîlci*. Dacă mănînci gheață ori omăt, ori țurțuri, faci gîlci. Gîndac De gîndaci de casă se poate cotorosi dacă se iau vinerea cu dosul măturii și se dau peste drum. Se crede că spre a se cotorosi de gîndaci trebuie a afuma în casă cu piele găsită. De a scăpa de gîndaci din casă, se crede că trebuie a lua nouă din ei și a-i duce la răspîntie de drum sau într-o crîșmă sau moară, unde să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
De gîndaci de casă se poate cotorosi dacă se iau vinerea cu dosul măturii și se dau peste drum. Se crede că spre a se cotorosi de gîndaci trebuie a afuma în casă cu piele găsită. De a scăpa de gîndaci din casă, se crede că trebuie a lua nouă din ei și a-i duce la răspîntie de drum sau într-o crîșmă sau moară, unde să li se dea drumul, însă așa ca să nu vadă nimeni. Se aruncă gunoiul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă, se crede că trebuie a lua nouă din ei și a-i duce la răspîntie de drum sau într-o crîșmă sau moară, unde să li se dea drumul, însă așa ca să nu vadă nimeni. Se aruncă gunoiul de gîndaci de mătase în drum ca, călcînd oamenii pe el, să se facă firele lungi cît drumul. Dacă te mușcă dintr-odată nouă gărgăuni, dai ortul popii. Te omoa ră și nouă înțepături de viespe. (Gh.F.C.) Gîscă Iarna, pe timp de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rapăn, ai să faci păduchi și lindini, și de pureci nu te vei mîntui. Luni nu se aduce lut și baligă de vită pentru uns în casă, căci se crede că la din contra, se vor ivi în casă ploșnițe, gîndaci. Lunea e bine să iei, dar să nu dai. Să nu dai nimic din casă lunea, că toată săptămîna păgubești. Cînd cineva primește lunea bani, se bucură, că toată săptămîna va primi. Lunea nici să iei, nici să numeri ouăle
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de lup vindeci oftica. (Gh.F.C.) Cu păr de lup și de urs se afumă bolnavii. (Gh.F.C.) Dracul a făcut pe lup cu voia lui Dumnezeu. (Gh.F.C.) Lut Lunea nu se aduce lut de lipit, că aduci fel de fel de gîndaci în casă. Mac Fetele pun flori de mac sub cap ca să le îndrăgească flăcăii. Se crede că dacă va mînca o femeie grea mac, apoi copilul ce va naște ea va avea o peliță foarte slabă. Macedon Alexandru Machedon a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-a ras cu cernușcă* și se dă bolnavei de băut, și apoi nu pierde. Femeia care nu are copii nu e bună la Dumnezeu. Femeia care face să nu aibă copii e drăcoaie*, și în cealaltă lume o sug gîndacii, adică șerpii, de țîță, iar fătul ce ar fi avut să-l nască viu e pierdut. Copilul mic, dacă se căznește să se așeze în cap, este semn că mama sa este însărcinată cu altul. Dacă pocnește vreun cerc de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se culege pelin, din el se face apă de pelin, care este bună pentru subțierea obrazului. Pune pelin sub perna bolnavului fără să știe, ca să se liniștească și să adoarmă. (Gh.F.C.) Freacă scîndurile patului cu pelin și vei goni departe gîndacii și bolile. (Gh.F.C.) Pernă Cînd se răstoarnă pernele, are să se mărite fata din casa ceea. Cînd băieții, de mici, nu șed cu capul pe pernă îi semn că n-au să trăiască. Pește Fuior de la crucea popii la Bobotează îi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de secetă Toamna de va tuna și fulgera e semn că primăvara va fi secetoasă. Dacă răsare soarele cu urechi. Dacă vara se fac vîrtejuri de aer. Cînd plouă în Vinerea Mare. Cînd luna se arată roșie împrejur. Cînd sînt mulți gîndaci. Semne de vreme bună Dacă cîntă grierușii noaptea. Cînd ies mulți lilieci. Dacă după ploaie norii se lasă în jos, de parcă ating dealurile. Cînd asfințește soarele în senin. Dacă își spală mîța fața și se uită prin fereastră. Cînd se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe cap lăicer - covor lămură - lamură, partea cea mai bună lăutoare - apă (cu leșie) pentru spălat legătură - vrajă lemn-de-cîine - lemn, măliniță lemnar - trunchi pe care se sparg lemnele lemnie - plantă leucă - lemn încovoiat care se introduce în capul osiei libarcă - gîndac de noapte lighioaie - insectă vătămătoare limbar - limbariță, vezicule sub limbă linchi (a) - a sorbi cu limba; a mînca pe furiș lingoare - febră tifoidă linți - trichină, cisticerci lip(it) - murdărie grasă, lipicioasă lipitură - boală de dragoste sau de frică lozie - specie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a teatrului național în a doua jumătate a secolului trecut. Politicul își permitea (în deceniile 6-9) o imixtiune dăunătoare în artă. Dacă n-ar fi tragice de-a dreptul, unele amintiri ale regizorului clujean ar putea părea, treimiiștilor, comice: un gîndac efemer la cîrma ideologică a anilor '60, un oarecare Florea (pe care, culmea!, l-am cunoscut în '74, în casa lui Lazăr Vrabie!), l-a întrebat cu aroganță pe Mugur "cui folosește un spectacol perfect cu Gîlcevile din Chioggia, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
capriciile vremii. Așadar, lăsați natura să acționeze. Zmeura • Dacă adăugați gunoi descompus la baza tufelor de zmeură, veți avea o recoltă bună. • Când culegeți zmeura (sau după ce ați cules-oă, nu lăsați pe jos recipientele pline, pentru că astfel riscați să atrageți gândacul mic de stup (insectă care se hrănește cu zaharurile aflate în fermentațieă. • Zmeura coaptă este cea care se desprinde ușor: nu e nevoie să trageți de ea. Recoltați zmeura la fiecare trei-patru zile și puneți-o imediat în frigider, pentru că
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
un act emis de cancelaria celui din urmă, se precizează că jumătate din satul Borzești este dăruită, între alții, și Borzăi, cu frații și sora lor. Et.: n. pers. Borz(e)a + suf. -ești. Borza, d. ap. bo(a) rză « gândac », formație onomatopeică. BRUSTUROASA, comună care a aparținut de plasa Tazlăul de Sus (1864). Dacă în 1865 au fost înregistrate 519 case, la recensământul din 2004 existau 3537 de locuitori. De-a lungul vremii, din comună au făcut parte și satele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de personaj la malul Mării Negre va anula și ,,locurile bune", spațiile-refugiu ale acestuia. Odaia va fi invadată de semnele morții: Era odaia mea, o odaie ca oricare?... Tot sanatoriul putrezea acolo alungit, cu totul descompus, cu coastele afară, foșnind de gândaci și de viermi care îi rodeau stârvul. Și nu numai gândacii îl rodeau, erau și șoarecii care îl invadaseră și care ronțăiau și ei cu bucurie din hoit, din sanatoriul putred, plin de purulențe și de cărnuri descompuse, uitat în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
ale acestuia. Odaia va fi invadată de semnele morții: Era odaia mea, o odaie ca oricare?... Tot sanatoriul putrezea acolo alungit, cu totul descompus, cu coastele afară, foșnind de gândaci și de viermi care îi rodeau stârvul. Și nu numai gândacii îl rodeau, erau și șoarecii care îl invadaseră și care ronțăiau și ei cu bucurie din hoit, din sanatoriul putred, plin de purulențe și de cărnuri descompuse, uitat în vijelie, sub croncănitul corbilor și urletul vânturilor 325. Granița realității este
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
104, cel care înoată nu poate face altfel cu volumul de apă în care se mișcă. Imaginați-vă că, deasupra tastaturii sau dintre taste, apare o insectă (o muscă sâcâitoare, un țânțar vivace în căutarea porției de sânge uman, un gândac atras de firimiturile scăpate cândva, dactilografiind un manuscris). Spațiul în care evoluează degetele, controlat vizual, este în fapt spațiul de conlocuire cu vizitatorul nepoftit. În cazul scăldătorului din tăul destinat topirii cânepii, spațiul este comun cu viețuitoarele de acolo, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
sursele de căpătâi în literatura română, de la Urmuz la Eugen Ionescu, de la Gellu Naum, Virgil Mazilescu la optzeciști precum Mircea Nedelciu sau Daniel Vighi. Când renunță la stilul alegoric, metonimic, la monologul interior sau la apolog (vezi episodul esopic al gândacilor roșii), Herta Müller își țese textul cu aceeași răbdare benedictină din absurde, scabroase, neliniștitoare senzații prozaice tip "Praful este în fiecare dimineață mai bătrân decât ziua" sau din înfiorătoare, incredibile realități: chiuretajul Clarei a fost posibil doar cu ajutorul securistului, deghizat
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cu fervență, în binecunoscutul volum Revista "Amfiteatru" (1984), în care realitatea terifiantă a acelei vremi este redată aproape ad litteram: "Frunze, cuvinte, lacrimi,/ cutii de chibrituri, pisici,/ tramvaie câteodată, cozi la făină,/ gărgărițe, sticle goale, discursuri,/ imagini lungite de televizor,/ gândaci de Colorado, benzină,/ stegulețe, portrete cunoscute,/ Cupa Campionilor Europeni,/ mașini cu butelii, mere refuzate la export,/ ziare, franzele, ulei în amestec, garoafe,/ întâmpinări la aeroport, cico, batoane,/ Salam București, iaurt dietetic,/ țigănci cu kenturi, ouă de Crevedia,/ zvonuri, serialul de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a noastră. Până și azi mai sunt unii care vor să o ardă pe rug"248, constată criticul cu amărăciune. "Frunze, cuvinte, lacrimi,/ cutii de chibrituri, pisici,/ tramvaie câteodată, cozi la făină,/ gărgărițe, sticle goale, discursuri,/ imagini lungite de televizor,/ gândaci de Colorado, benzină,/ stegulețe, portrete cunoscute,/ Cupa Campionilor Europeni,/ mașini cu butelii, mere refuzate la export,/ ziare, franzele, ulei în amestec, garoafe,/ întâmpinări la aeroport, cico, batoane,/ Salam București, iaurt dietetic,/ țigănci cu kenturi, ouă de Crevedia,/ zvonuri, serialul de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pasionat a protagonistului, concentrat asupra experimentului său patologic, ca și descrierea detașată, cvasi-clinică a reacțiilor sale: "Zibal urmărise cu nesațiu toate contorsiunile, toate crispațiile stranii ale degetelor, apoi amorțeala cuprinzându-le încet pe unul câte unul erau parcă labele unui gândac, care se zgârcesc și se întind". Țipetele Surei, care-și strigă, repetat, soțul pe nume, rămân fără răspuns din partea acestuia. De-abia când sătenii, întorși de la biserică, năvălesc în curte, hangiul are o reacție, încă mai terifiantă prin calmul aparent
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
tătucului Stalin! c. „Spiritele au fost potolite prin intervenția armatei” Chiar așa a scris Petru Bighiu în „raportul său de activitate” (banditească). De fapt, se știe că în rândurile militarilor români, atât de carieră cât și în termen, mișunau ca gândacii de bucătărie, încă înainte de terminarea războiului (9 mai 1945), numeroși „activiști” uteciști sau peceriști care aveau ca țel suprem îndoctrinarea bolșevică a celor aflați sub arme întru apărarea țării. Trebuie reamintit și faptul că ostașii au primit drept de vot
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Mult haz făceau oamenii și mai cu seamă băieții, când vedeau că vine muzica nemților, care avea înaintea ei un cărucior, cu toba cea mare în el, tras de un câine mare”. Treptat, „cântecele tarafului lui Angheluță sau ale lui Gândac și Săuceanu” s-au demonetizat, iar „modelul” vestic a început să găsească în rândul elitei locale tot mai mulți adepți - membrii administrației locale și județene, ofițerii și subofițerii din cadrul Poliției sau al Garnizoanei Militare Bacău, marii negustori și industriași etc.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
formulări de discurs narativ: pe de o parte, trimiteri la tenebrele epocii ceaușiste (cu preocupările, destinul și rosturile jurnaliștilor; suspendarea celor patru studiouri teritoriale, în ianuarie 1985, moment în care „banda de magnetofon” devine „noul deținut politic”; rolul nefast al „gândacilor de bucătărie” într-o societate clădită pe minciună; slăbiciunile sau raționamentele unor securiști etc.), iar în prim-plan subtilitățile de caracter ale protagonistului - un Septimius (un patronim cu multiple semnificații), care domină universul creionat în combinații sinestezice de către prozatorul Radu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ceva foarte serios, așa cum se mai întâmplă uneori și unor oameni neserioși ca mine. Deoarece ajunsesem în această ipostază, mi-am pus în gând să las naibii lucrurile serioase care începuseră să-și facă loc printre gândurile mele ca niște gândaci de Colorado și să mă plasez într-o sferă de unde pot privi lumea prin lentilele hazlii ale zeflemelii; să mă cuprind într-un joc de-a huța-huța cu ea și cu autoironia. În tot ce am a vă spune de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cât le-a ținut, până într-o zi, când tocmai termina Dochia să-și scuture cojoacele, curios, a deschis lacra și toate gângăniile, viermii și târâtoarele au ieșit și au umplut pământul... De atunci, în fiecare an, Alexie adună toți gândacii, omizile, târâtoarele, lăcustele și broaștele și le încuie în pământ la Ziua Crucii, ca să descuie pământul și să le dea drumul de ziua lui, la 17 martie. De-aia prin șanțuri și prin livezi fac bătrânii focuri de frunze și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de prospețime, au ieșit ca niște săbiuțe frunzele stânjeneilor și lalelelor, iar cele ale crinilor s-au lipit de straturi ca niște rozete, dar nu este semn bun, că prea e frig. Or fi ieșit acum și toate târâtoarele și gândacii care au iernat pe sub pietre și prin nămoluri, toate omizile din pământ, dar cine lasă copiii care zac cu fierbințeală să iasă afară și să sune din clopoței ca să gonească viermii și șerpii, gușterii și lăcustele, gândacii și omizile? „E
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]