18,328 matches
-
cu un bolovan. LEGENDA RÂNDUNICII A fost odată un Împarat bâtrân care avea o grădină cu care se lăuda și toți vecinii când veneau În ospeție vroiau să se plimbe prin grădina cea vestita. Aici Înfloreau flori albe, roșii, roz, galbene, albastre, mici și mari, parfumate care mai de care.Pomii Înfloreau de două ori pe an și făceau fructe zemoase și dulci, ba un măr bătrân făcea mere de aur.Și grădina era Împrejmuită cu gard verde format din arbuști
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
dând de veste tuturor că-i paște vreo primejdie. Nu a trebuit să-i spună de doua ori, căci Sânzâiana era foarte curajoasă În Îndatorirea ei: aprindea pe deal câte un foc ce din depărtare se vedea ca o făclie galbenă și atunci știau satele că se apropie vreo urgie. Ioan era tare mândru de eleva lui. Într-o zi plecă Sânzâiana de acasă Într-un sat ăndepărtat la o rudă a ei care născuse gemeni, pentru a o ajuta la
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Sânzâiana ce s-a ales din satul ei, din casele și ogrăzile moldovenilor, când văzu că Ioan nu mai este, se puse pe un plâns amarnic.Plângea și unde cădea o lacrimă de-a ei, se transforma Într-o floare galbenă ce semăna cu o făclie.Curând dealul se umplu de flori galbene ca focul, parcă gata să anunțe o primejdie.Ea Însăși se transformă Într-o floare, o floare de sînzâiana care și azi, Împreună cu suratele ei, apar pe deal
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
moldovenilor, când văzu că Ioan nu mai este, se puse pe un plâns amarnic.Plângea și unde cădea o lacrimă de-a ei, se transforma Într-o floare galbenă ce semăna cu o făclie.Curând dealul se umplu de flori galbene ca focul, parcă gata să anunțe o primejdie.Ea Însăși se transformă Într-o floare, o floare de sînzâiana care și azi, Împreună cu suratele ei, apar pe deal, doar-doar l-or Întâlni pe Ioan, cel care păzește și acum Suceava
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
printr-un siretlic numai de el știut, apoi le sădea În grădină. Și avea cea mai frumoasă grădină de prin partea locului. Avea zmeul acela În grădină flori roșii ca sângele muritorilor, flori albastre ca cerul În luna mai, flori galbene ca razele de soare. Avea flori Înalte ori flori pitice, care de care mai parfumate. Avea zmeul flori fel de fel, dar nu avea nici o floare albă. Și tare mult Își dorea o floare albă. Într-o după-amiază, pe când se
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
chemă la El toate florile, să le dea nume, parfum și culoare. Unora le-a dat Dumnezeu petale lungi ori scurte, Înguste ori late. El făcu atunci ca unele flori să fie roșii ca sângele, roz ca obrazul unui prunc, galbene ca lanul de grâu, albe ca pânza ce-o ghilesc femeile, albastre ca cerul de vară. Și le-a făcut pe unele Înalte și pe altele pitice. Dar căuta să le mulțumească pe toate. Și a mai dat Dumnezeu parfum
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și pășuni. Pădurea ocupă suprafețe reduse în estul și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha) sunt formate din fag, carpen, gorun, tei, mesteacăn, stejar, iar după război s-au plantat și molizi. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei și zăvoaie de plop și răchită. Suprafața afectată de umiditate este de 120 ha. SOLURILE Factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiluviale podzolite și cernoziomuri levigate slab și moderat în locurile mai înalte, iar pe șesul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lui Fischer. În 1850, existau în zona Lespezi, ținutul Sucevei, următorii mari prorietari de pământ: - Aga Emanuel Morțun, cu 112 fălci de pământ, în localitățile: Sirețel, Lespezi, Lecușești, Cămârzani, Obârșia și Movileni, care-i aduceau un venit anual de 600 (galbeni aur). - Comis Iordache Morțun ținea în tovărășie moșiile Sirețel și Lespezi, care-i aduceau un venit anual de 7. - Spătarul Constantin Negrea și Banul Ioan Pătrașcu. - Comis Iordache Bosie ținea o parte din moșiile Sirețel și Lespezi, cu un venit
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ținea o parte din moșiile Sirețel și Lespezi, cu un venit anual de 4200. La 1825, Heciul era o moșie a Mănăstirii Probota, ca și Tătăruși, Gulia, Dolhasca și altele. Înainte de 1851, moșia Heci a fost arendată cu 1175 de galbeni, iar după această dată cu 24420 de lei (Uricul de la T. Codr., vol. II, pag. 96). În același an, moșiile Brăteni, viitorul Târg Lespezi aparțineau Spătarului Constantin Negre și Banului Ioan Pătrașcu, care erau cumnați. Vecini la Sirețel erau Stavarache
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
libere, răzeșești, ci sate supuse cu iobagi (Ion Bogdan, „Documente Moldovenești”, vol. II, pag. 237) - 1851 - moșiile Mănăstirii Probota erau: Probota, Gulia, Tătăruși, Heciul, Platonesci, Dolhesci, Protopopeni, Ciumulesci și Verijenii. Înainte de 1851, moșia Heci a fost arendată cu 1175 de galbeni, iar după această dată cu 24.429 de lei (Uricul de T. Codr., vol. VI, pag. 96). - 1864 - sat în comuna Heciul; - 1871 - sat în comuna Lespezile; - 1892 - înglobează satul Bodești, include și satul Diudiul; - 1894 - satul Heci avea 354
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
arnici, mătase, fir metalic, fluturi și mărgele. La gât și la mâneci era aplicată o broderie realizată în diverse tehnici: ajurul în cruciulițe, punctul bătrânesc, butucește, pe dos, punturește, în cheițe. Nu lipseau găurelele. Cromatica era diversă: nuanțe de roșu, galben, negru, vișiniu, albastru, verde. Toate acestea dădeau strălucire și frumusețe cămeșii. O altă componentă a costumului femeiesc, folosită atât la muncă, cât și sărbătoarea este catrința. Este țesută în patru ițe, făcută numai din lână sau cu urzeală de bumbac
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
țesută în patru ițe, făcută numai din lână sau cu urzeală de bumbac și băteală (bătătură) de lână. Fondul negru este dominant mai ales în spate, iar pe cele două părți laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii sau galbene, mărginite cu un fir de altă culoare. La poale are o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative cele mai frecvente sunt: spicul, brăduțul, furculița, suveica, frunza bradului etc. Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc are lungimea de aproape
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dumneavoastră De nu vă place Să-l rupeți în două Și să ni-l dați nouă! Hăi! Hăi! De urat am mai ura, Dar nu suntem de ici colea Suntem de la Heci, Unde găluștele-s reci. Vă urăm s-aveți galbeni pe masă Câte dranițe pe casă În ferești flori domnești La icoane, busuioc La mijloc, pară de foc Copii frumoși în casă Pâine pe masă, Belșug în ocol, Spor pe ogor, La toți bucurie, Mulți ani să vă fie.” Zarva
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Covrig Roxana Administrația Națională de Meteorologie a emis avertizare de cod galben și cod portocaliu, valabile în intervalul 13 septembrie, ora 21:00 - 14 septembrie, ora 10:00. ANM a emis avertizare meteorologică de cod galben pentru parcursul nopții de vineri spre sâmbătă (13/14 septembrie), pe arii extinse. În sud-estul țării
ANM a emis cod galben și cod portocaliu de ploi însemnate cantitativ by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71843_a_73168]
-
Covrig Roxana Administrația Națională de Meteorologie a emis avertizare de cod galben și cod portocaliu, valabile în intervalul 13 septembrie, ora 21:00 - 14 septembrie, ora 10:00. ANM a emis avertizare meteorologică de cod galben pentru parcursul nopții de vineri spre sâmbătă (13/14 septembrie), pe arii extinse. În sud-estul țării vor fi averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului. Ploile vor avea și caracter torențial, iar cantitățile de apă vor depăși
ANM a emis cod galben și cod portocaliu de ploi însemnate cantitativ by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71843_a_73168]
-
Covrig Roxana Administrația Națională de Meteorologie a emis averzări de vânt, descărcări electrice și ploi, cantitățile de apă depășind 20 litri pe metru părtrat. Codul galben de intensificări de scurtă durată ale vântului, averse ce pot atinge și depăși 25 l/mp, descărcări electrice, posibil grindină va fi valabil între orele 09.45 și 10.45 în nordul județului Tulcea, inclusiv municipiul Tulcea. Între orele 09
Avertizare de vânt și ploi. Vezi zonele afectate by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71888_a_73213]
-
florin, Florin Pupăza Goală prin pădure, întinsă, cu o mască cu coarne galbene sau înconjurată de cuburi de gheață. Lady Gâgă a decis să se supună exercițiilor senzoriale pe care artista sârbă Marină Abramovic le realizează și să fie protagonista unui clip video cu scopuri promoționale.
Lady Gaga, goală prin metoda Abramovic - FOTO, VIDEO by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/71900_a_73225]
-
Covrig Roxana Nicolae Bacalbașa a declarat că există risc de epidemii în Galați. Sursele de apă potabilă au fost distruse de inundații. Meteorologii nu dau vești bune. ANM a emis cod galben de ploi în Moldova. Președintele Consiliului Județean Galați a declarat, în ședința comandamentului pentru situații de urgență convocată la Guvern, că "La ora actuală, sursele de apă, fântânile, sunt compromise. Avem absolută nevoie de apă îmbuteliată pentru că există cert risc
Risc de epidemii la Galați. Sursele de apă potabilă, distruse by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/72054_a_73379]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Administrația Națională de Meteorologie a emis, joi, un cod galben de ploi însemnate cantitativ pentru intervalul 12 septembrie, ora 21,00 -13 septembrie, ora 9,00, în județele din Moldova. Pe parcursul nopții de joi spre vineri (12/13 septembrie) vor fi ploi pe arii extinse în estul, sudul și centrul
Cod galben de ploi în Moldova by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72077_a_73402]
-
adâncită în straturile poemului; mixarea registrelor (eroic și ironic, înalt și burlesc); și, lucrul cel mai important, plasarea autorului ca personaj emițător și suferind în propriul text. Scena din Ultima patrie este cea a blocului proletar și postrevoluționar, un ghetou galben cu locatari atât de diferiți, dar egal de ciudați și nesimțiți: de la grăsanul al cărui sforăit se aude la mai multe etaje, la "șomerul de la unu", cu nevasta plecată în Spania și o fiică puberă preluându-i atribuțiile conjugale. În
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
adâncită în straturile poemului; mixarea registrelor (eroic și ironic, înalt și burlesc); și, lucrul cel mai important, plasarea autorului ca personaj emițător și suferind în propriul text. Scena din Ultima patrie este cea a blocului proletar și postrevoluționar, un ghetou galben cu locatari atât de diferiți, dar egal de ciudați și nesimțiți: de la grăsanul al cărui sforăit se aude la mai multe etaje, la "șomerul de la unu", cu nevasta plecată în Spania și o fiică puberă preluându-i atribuțiile conjugale. În
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
altă rază, alt surâs. Există o indiferență, insesizabilă doar pentru oameni, a luminii de acum și cea ce-mi bate foaia și zidul casei după ce-am terminat fraza asta! Cred că obiectele simt mai bine! Ceașca mea de teracotă galbenă trăiește-n pereții ei zmălțuiți mii de stări ale scăderii temperaturii cafelei ce-o sorb. Sistemul nostru nervos e-un fleac pentr-un pietroi izbit de lumină, pentru un stâlp de telegraf șlefuit de izurile zilei și-ale nopții." (pp.
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
într-o lumină "albă, rece, sfâșietoare"; și își va dori să locuiască "o veșnică după-amiază", privind "această substanță necunoscută ce curge din cer". Ar vrea să mângâie la nesfârșit blana motanului psihopomp Scămoșilă, ciorapii lesbienei Nastasia Filippovna, ceașca de teracotă galbenă cu cafea tare, samovarul cu ceai călduț. În clipele lui de grație senzorială și lirică, deloc puține, Emil Brumaru reușește să mângâie poezia însăși. Iată lucrul pe care trebuie să-l afle, dacă nu-l știa deja, Lucian Raicu. n
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
altă rază, alt surâs. Există o indiferență, insesizabilă doar pentru oameni, a luminii de acum și cea ce-mi bate foaia și zidul casei după ce-am terminat fraza asta! Cred că obiectele simt mai bine! Ceașca mea de teracotă galbenă trăiește-n pereții ei zmălțuiți mii de stări ale scăderii temperaturii cafelei ce-o sorb. Sistemul nostru nervos e-un fleac pentr-un pietroi izbit de lumină, pentru un stâlp de telegraf șlefuit de izurile zilei și-ale nopții." (pp.
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
într-o lumină "albă, rece, sfâșietoare"; și își va dori să locuiască "o veșnică după-amiază", privind "această substanță necunoscută ce curge din cer". Ar vrea să mângâie la nesfârșit blana motanului psihopomp Scămoșilă, ciorapii lesbienei Nastasia Filippovna, ceașca de teracotă galbenă cu cafea tare, samovarul cu ceai călduț. În clipele lui de grație senzorială și lirică, deloc puține, Emil Brumaru reușește să mângâie poezia însăși. Iată lucrul pe care trebuie să-l afle, dacă nu-l știa deja, Lucian Raicu.
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]