7,253 matches
-
același lucru pe 14 iulie, în vreme ce sentimentul independentist ia amploare în Polonia, Caucaz și în regiunile musulmane; CEC refuză însă ideea oricărei atingeri la integritatea imperiului. Lenin trece la acțiune Dezastrul militar din prima jumătate a lunii iulie neliniștește profund garnizoana din Petrograd care se teme că va fi trimisă pe front. Bine prelucrați de propaganda* anarhiștilor* și a bolșevicilor*, acești oameni, în cea mai mare parte a lor tineri țărani impregnați de cultura buntului, se revoltă, ocupă strada, își propun
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
domină orașul este doborâtă. Când, la orele 20, Gerö ia cuvântul la radio, cuvântarea sa provoacă o reacție instantanee: manifestanții cer difuzarea la radio a propriilor revendicări. Forțele poliției politice deschid focul. Manifestația lasă locul insurecției, susținută în curând de garnizoana cazărmii Killian și înarmată de muncitorii de la fabricile de armamente. Pe 24, în virtutea prevederilor Tratatului de la Varșovia, puterea face apel la trupele sovietice și este proclamată legea marțială. Dar ea nu mai dispune de o poliție sigură și de o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și prima mare foamete în Rusia, încă din primăvara anului 1918, Lenin*, care a promis pământ țăranilor, impune rechiziționarea forțată a cerealelor pentru aprovizionarea prioritară a orașelor, unde se află partizanii săi, unde nemulțumirea muncitorilor crește și unde își are garnizoanele o Armată Roșie* devenită pletorică. Pe 13 mai 1918, el înființează Armata aprovizionării: zeci de mii de oameni trimiși la țară pentru a confisca cu forța produsele agricole sunt plătiți proporțional cu rechizițiile efectuate. Timp de trei ani, această politică
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
aprovizionări, a lipsei de lemne de foc și a arbitrariului bolșevic. Sovietele muncitorești se declară favorabile unor alegeri libere și, 22 februarie, izbucnește o grevă generală, reprimată în mod violent de CEKA - 12 morți, circa o mie de muncitori arestați. Garnizoana din Kronstadt își exprimă solidaritatea cu muncitorii din Petrograd și, pe 1 martie, sovietul insulei publică un manifest în care reclamă libertatea opiniei pentru curentele revoluționare, soviete alese în mod liber și pe bază de scrutin secret, încetarea încarcerărilor pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
totul tuturor - pământ țăranilor, pâine și uzine muncitorilor și pace generală -, și organizației sale formate din mii de cadre revoluționare călite, Partidul Bolșevic se bucură de audiență din partea unei bune părți a populației muncitorești a marilor orașe și din partea soldaților garnizoanei din Petrograd. Grupusculul bolșevic se tot umflă și devine un partid de masă a cărui propagandă* exaltă egalitarismul*, exacerbează ura față de cei avuți, setea de jaf, gustul răzbunării sociale și în curând, gustul sângelui. El contribuie la suscitarea acelui gen
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ce nu mai aveau de multă vreme nici o legătură cu munca - așa ca Stalin* -, ba chiar din aventurieri. Nou-veniții, care alcătuiesc marile batalioane, sunt, în majoritatea lor, țărani - mujici -, fie angajați de curând în uzinele de armament, fie soldați de garnizoană gata să facă totul ca să evite trimiterea pe front. în timp ce statul deține în principiu monopolul forței armate, acest partid al plebei devine, încă din vara lui 1917, un partid-miliție, bolșevicii* organizându-și propria forță armată, privativă - Garda Roșie -, formată din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
vestește Că visează și el strana, Numai că, acum, pe Ana Între tomuri o zidește. Căutând lumii remedii Și-a propus diverse țeluri Și în felurite feluri Le-a transmis pe unde medii. Cu o voce cam cazonă, El comandă garnizoana; Dintre cei aflați în zonă, Cel mai bine știe Oana. Fără nici o supărare, Lui nu-i scapă chiar niciunul; Când îl prinde la strâmtoare, Spre Sorin îndreaptă tunul. Uneori, cu voce gravă, Coborâtă pe hârzob, Pe Victor îl suie-n
La septuagenarul Boris Cr?ciun by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84141_a_85466]
-
afișate la primăria Priponești. Era mai bine dacă le trimiteați direct la Priponești, ați fi cruțat câteva zile întârziere. Am făcut tot posibilul de am plecat la companie să expun situația comandantului meu dar nu am putut să părăsesc imediat garnizoana până nu aș fi avut aprobarea de sus. Află totodată că voi veni în permisie pe 10 zile cu începere de la 1 ianuarie și că atunci voi avea răgazul să fac totul. Astăzi expediez recomandat hârtiile către notarul din Priponești
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
trei săptămâni, la începutul lui ianuarie 1941, sunt chemat la Focșani și încadrat ca ofițer instructor al contingentelor de recruți 1941 și 1942, semn că războiul bătea la ușă și pentru noi. În timpul rebeliunii legionare am făcut parte din trupele garnizoanei care i-a temperat pe legionari, apoi o muncă tenace, epuizantă, cu program dimineața și după amiaza pentru instrucție după model german. Numai tinerețea a fost cea care m-a susținut pentru acest efort sisific! Abia dacă aveam timp să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ori ! N.A. În legătură cu cele de mai înainte citim în Cartea la care ne-am referit (p.51): ... „În februarie 1941, cu mare greutate, obțin o permisie de 48 ore, merg la Buzău, fac cununia civilă și-mi aduc soția în garnizoana Focșani, fără alte complicații. Sentimentele noastre erau foarte puternice. La cei 25 de ani ai noștri eram apți pentru o căsnicie trainică pe baza puternicului sentiment al iubirii adevărate pe care omul o simte în viața lui și-și înnobilează
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
trei fronturi (Vest, Est și Sud) și subbiroul studii; - Biroul Atașați Militari; - Biroul Cifru; - Biroul Transmisiuni. La rândul ei, Secția IX Contrainformații a fost restructurată într-un mod asemănător: - Biroul Adjuntatură; - Biroul Căutare; - Biroul Centre Contrainformative, acestea fiind organizate în garnizoanele militare, în statul-major al marilor unități, în regimente, unități de jandarmi și oficii de poliție; - Biroul Jandarmerie și Siguranță; - Biroul Cifru; - Biroul Transmisiuni. În scopul întăririi sistemului informativ, alături de Instrucțiunile provizorii... au mai intrat în vigoare și alte norme elaborate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
De data aceasta destinatarii au fost prefecții de județ, care au primit ordin să organizeze săptămânal „conferințe colective”, la care să participe comandantul Companiei de Jandarmi, șeful Serviciului de Siguranță, șeful Poliției din capitala județului și din celelalte orașe, comandantul garnizoanei (sau un delegat) și comandantul unității de grăniceri (dacă era cazul). Scopul acestor reuniuni trebuia să fie examinarea în comun a situației locale și asigurarea unei „mai strânse colaborări” în executarea măsurilor de siguranță. O etapă superioară în dezvoltarea capacităților
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
astfel încât s-a declanșat operațiunea de mobilizare a armatei, operațiune realizată în 5 zile într-o ordine perfectă, doar de către posturile de jandarmi, singurele care aveau evidența nominală a tuturor bărbaților apți combatanți, șeful de post fiind prin lege comandantul garnizoanei. Nefericitele evenimente de pe front au dus la retragerea armatei și, parțial, a populației în Moldova, unde are loc, în iarna anului 1916-1917, o amplă operație de reorganizare. Pentru prima oară, pe lângă fiecare divizie s-a înființat câte o companie de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
respingerea unor atacuri banditești de peste graniță, în special din U.R.S.S. și Bulgaria. Deși în actele normative, care au reglementat activitățile Jandarmeriei, nu au fost cuprinse și sarcini informative/ contrainformative, totuși, jandarmii au executat atribuțiile de poliție și șef de garnizoană în localitățile din mediul rural, contribuind la cunoașterea stării de spirit și a problemelor socio-economice cu care se confrunta populația din aria de responsabilitate. De asemenea, aceștia au acționat, în colaborare cu alte autorități sau la ordin superior, la depistarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Marier (urmărit de Direcția Poliției de Siguranță), Zalhman Veinburg (dat în urmărire de Centrul de Recrutare Tighina) și Francisc Pohl (dat în urmărire de Centrul de Recrutare Satu-Mare). O zi mai târziu, la 11 aprilie 1932, Regimentul 6 Artilerie, cu garnizoana în Pitești, a raportat despre cei trei militari suspecți existenți, dintre care doi făceau parte din Sindicatul Unitar comunist (Francisc Naghi și Iosif Szabo), iar unul era adventist (Loghin Crahmaly). Nu mai puțin de 16 militari aflați sub arme se
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să analizeze și să dispună măsuri practice cu privire la combaterea propagandei subversive, a agitațiilor și a încercărilor de tulburare a ordinii publice. În Consiliul de Colaborare trebuiau sa participe prefectul județului (în calitate de președinte), șeful autorității polițienești, comandantul Legiunii de Jandarmi, reprezentantul garnizoanei, iar acolo unde era cazul, comandantul Companiei de Grăniceri și comandantul portului. Discuțiile și deciziile Consiliului erau consemnate într-un proces-verbal, trimis în copie instituțiilor participante, dar și la D.G.P. Armand Călinescu a cerut destinatarilor să se execute „cu strictețe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
propaganda desfășurată de elementele mișcării - „înzestrate cu foarte mult dar de convingere” - a avut succes și, în scurt timp, au luat ființă cuiburi, sectoare și organizații legionare. Șeful organizației județene Turda a fost numit avocatul Ioan Mariș, iar cel al garnizoanei orașului a fost ales Gheorghe Popa, controlor financiar. De la început acțiunile acestora au vizat atragerea de aderenți printr-o promovare agresivă a programelor politice, economice și sociale. În perioada când România a fost stat național-legionar (14 septembrie 1940-24 ianuarie 1941
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu elemente în Urlați, Văleni, Câmpina și Sinaia). Tot acolo acționa și Brigada 2 Mixtă Gardă, care a coordonat activitatea contrainformativă regională prin Regimentele 2, 3 și 4 Grănicerești, Detașamentul Special Jandarmi Zona Petroliferă, Regimentul 70 Artilerie, Curtea Marțială și Garnizoana (cu structuri în Câmpina, Văleni, Predeal, Sinaia, Ploiești și Târgoviște). În plus, efortul a fost amplificat prin introducerea de agenți proprii în medii de interes, înființarea Serviciului de Informații din rafinării și schele, respectiv împărțirea regiunii în nouă sectoare, fiecare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de lucru. La fiecare mare unitate ofițerul din Secția a III-a avea în subordine: - Poliția de campanie secretă (o echipă de 40 de funcționari la fiecare armată), cu misiunea de a identifica, urmări și aresta spionii inamici; - comandamentele de garnizoană; - autoritățile civile din zonele ocupate. Printre acțiunile întreprinse, s-au numărat combaterea partizanilor și sabotorilor, cenzura poștei de campanie, supravegherea moralului trupei, păstrarea secretului, controlul persoanelor (civili și militari). În urma conferințelor susținute de experții germani, S.S.I. a propus conducerii statului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la restabilirea liniștii publice. Fiecare instituție avea obligația să-și organizeze, la nevoie, un serviciu de informații care să observe și să raporteze derularea evenimentelor contrare legilor în vigoare, iar apoi să facă schimb de informații și să raporteze comandantului garnizoanei. Problema persoanelor recrutate, a informatorilor, a fost punctată și de mareșalul Antonescu, care a cerut, la 17 octombrie 1942, ca fiecare agent „să nu servească decât o singură autoritate”. S.S.I. a raportat că avea un birou pentru cercetarea și verificarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe aeronave în scopul îndeplinirii unor misiuni de pază, supraveghere și control al trecerii frontierei de stat, beneficiază de sporurile prevăzute de lege pentru personalul navigant. Articolul 91 Personalul Poliției de Frontieră Române, mutat în interesul serviciului într-o altă garnizoana decât cea în care își are domiciliul, în situația în care nu i se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensație lunară pentru chirie. Valoarea acesteia se stabilește de către ministrul de interne. Articolul 92 Ministerul Finanțelor
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
supună mandatului de aducere sau încearcă să fugă, va fi adus prin constrângere în fața organelor de urmărire penală sau a instanței de judecată. (4) Executarea mandatelor de aducere privind pe militari se face prin comandantul unității militare sau prin comandantul garnizoanei. ...�� ------------ Alin. (2) al art. 184 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. Alin. (2^1) al art. 184 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
penală se efectuează și de următoarele organe speciale: ... a) ofițerii anume desemnați de către comandanții unităților militare corp aparte și similare, pentru militarii în subordine. Cercetarea poate fi efectuată și personal de către comandant; ... b) ofițerii anume desemnați de către șefii comenduirilor de garnizoana, pentru infracțiunile savirsite de militari în afara unităților militare. Cercetarea poate fi efectuată și personal de șefii comenduirilor de garnizoana; ... c) ofițerii anume desemnați de către comandanții centrelor militare, pentru infracțiunile de competență instanțelor militare, savirsite de persoanele civile în legătură cu oblibațiile lor
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
similare, pentru militarii în subordine. Cercetarea poate fi efectuată și personal de către comandant; ... b) ofițerii anume desemnați de către șefii comenduirilor de garnizoana, pentru infracțiunile savirsite de militari în afara unităților militare. Cercetarea poate fi efectuată și personal de șefii comenduirilor de garnizoana; ... c) ofițerii anume desemnați de către comandanții centrelor militare, pentru infracțiunile de competență instanțelor militare, savirsite de persoanele civile în legătură cu oblibațiile lor militare. Cercetarea poate fi efectuată și personal de către comandanții centrelor militare. ... La cererea comandantului centrului militar, organul de poliție
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 870 Dispozițiile articolelor precedente nu sunt admisibile decât în privința acelor ce sunt în expediție militară, sau in cuartier, sau in garnizoana afară din teritoriul român, sau prizonieri la inamici, fără ca cei ce sunt în cuartier sau în garnizoana înăuntrul țării să poată profita de această latitudine, de nu se găsesc în o cetate asediata, sau în alte locuri ale căror porți
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]