1,147 matches
-
uita lacom la ibovnică, ar fi pus-o jos. Nici muierea nu se sfia. Îl privea cu îndrăzneală în ochi, ca și când i-ar fi spus: "Fă-mi ceva dacă poți!" Țigăncii îi plăcea gura ucenicului, tânără și roșie ca o garoafă, înțelesese că lui Paraschiv i se făcuse de cuțit. Și-a început să-și plimbe altfel șoldurile, ca orice muiere ce simte că place. În seara de despărțire, când să se ducă Stăpânul în județ să se ascundă, că umblau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a oprit pe la frizeri, s-a mai tuns, s-a mai bărbierit, s-a parfumat ca un fante și, spre seară, puțin amețit de vinul băut și de așteptare, a luat-o spre mahalaua Didinei, cu un buchet mare de garoafe în mâna înghețată. Peste petalele roșii ca sângele cădea găteala iernii într-un joc rece, iute. În cârciumă ardea un godin mic care scotea fum. Pungașii dăduseră afară pe ceilalți mușterii și Bozoncea strigă la Dumitru: - Să-mi faci geamparalele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dar și Europei, un mod relativ nou de a gândi frumosul. Cu binecuvântarea oxfordiană, Wilde Începe să cucerească saloanele Londrei și ale Parisului datorită unui fel de a fi care Îl apropie de tradiția dandy. Nu doar celebra-i cravată, garoafa verde (artificială) de la butonieră, vestele țipătoare, ciorapii colorați, nici freza stil Nero, care pune capăt modei părului lung, nu doar frazele care, prin absurdul lor, amuțesc de uimire asistența, nu doar gesturile aberante și nici măcar succesul de public al unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ar putea scrie (dacă nu, măcar câteva paragrafe Într-o istorie a accesoriilor dandy) despre florile (adevărate!) pe care mulți dintre acești bărbați ce abhoră natura le poartă cu ostentativă distincție la butoniera redingotei sau de-a dreptul În mână: garoafa, crinul, trandafirul, camelia și orhideea. E de neuitat Latour-Mézeray, cu ale sale camelii purtate superstițios, ca porte-bonheur pe rever, schimbate zilnic, al căror cost s-a ridicat, timp de 20 de ani, Între 1830 și 1850, la nu mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
În Însăși făptura lui, În ochii și sub pielița foarte străvezie a mâinilor, În cari, când la una, când la cealaltă, sclipeau șapte inele, gemene toate - șapte safire de Ceylon. Cu brățara și cu parfumul, acea de neuitat mireasmă de garoafă roșie, inelele erau singurele lucruri cărora le rămânea credincios - Încolo, ca Îmbrăcăminte, nu știu să-l fi văzut de două ori la fel”. Toate ciudățeniile modului singular de viață al lui Aubrey de Vere reprezintă Însă doar o latură a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
mod deosebit răcoarea și ambianța sonoră a acelui loc, dalele ca o tablă de șah din hol, zece pisici de porțelan Înșirate pe o etajeră, un sarcofag și o orgă, lucarnele și galeriile superioare, Întunecimea colorată a unor Încăperi misterioase, garoafe roșii și cruci răspândite peste tot. 3 Carl Heinrich Graun avusese În tinerețe o voce frumoasă de tenor; Într-o noapte, când trebuia să cânte Într-o operă compusă de Schurmann, capelmaistrul de la Brunswick a fost atât de scârbit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
opal, sub formă de șarpe, În care era prins nodul cravatei. Avea de asemenea opale pe degete și În butonii de la manșete. Încheietura mâinii fragile și păroase Îi era Înconjurată de un lănțuc de aur și de obicei avea o garoafă roșie la butoniera costumului de vară, gri turturea, gri șoarece sau gri-argintiu. Eu Îl vedeam numai vara. După o scurtă ședere la Rojestveno, se Întorcea În Franța sau Italia, la castelul lui (numit Perpigna) lângă Pau, la vila lui (numită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
mângâia cu piciorul gol (imitând o mână de stafie) chipul blând și Încrezător al Împărătesei Eugénie. Pe promenada de lângă Cazino, o florăreasă bătrâioară, cu sprâncene desenate cu cărbune și un zâmbet vopsit, a strecurat cu agerime receptaculul dolofan al unei garoafe roșii În butoniera unui bărbat acostat de ea În timp ce acesta se plimba agale și a cărui falncă și-a accentuat cuta regală când și-a coborât privirea Într-o parte, spre sfioasa inserare a florii. Multicolorii fluturi Oak Eggars care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
pregătește-i ceva fierbinte... Bei un grog? ― Cred că m-aș mulțumi cu o cafeluță. Am afirmat întotdeauna că Șerbănică e inegalabil. O potrivește minunat... Profesorul Ioniță Dragu, înalt și slab, sosi după vreo zece minute. Oferi doamnei Miga o garoafă roșie înclinîndu-se în fața ei, apoi sărută mâna Melaniei Lupu. Avea expresia particulară a oamenilor care au trăit toată viața singuri. Privirea sumbră se datora sprâncenelor groase, negre și îmbinate. Era de fapt stângaci și nesigur, mereu atent să nu comită
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
-i vom comanda o coroană de flori. Văd și banderola: "Lui Panaitescu de la vecinii orfani și neconsolați". ― Vai ce idee fermecătoare, domnule Popa! Vă dați seama ce impresie va face domnilor din Miliție o coroană?! Căută: Exact! O coroană de garoafe albe cu un medalion de trandafiri roșii. Cât se poate de rafinat. Abandonă brusc tonul elegiac: Dumnezeule! Cum am putut uita?! Nu i-am aprins nici măcar o lumânare bietului om. Sîntem doar buni creștini, domnule Popa, nu-i așa? CAPITOLUL
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pice mitocanii, spuse Matei. Le miroase a colivă... ― E prea devreme, observă Melania Lupu. Își mușcă buzele. Mă duc să văd cine e. Apăru după câteva minute ducând o coroană uriașă. Odaia se umplu de miros proaspăt. Pământ, aer, brad. Garoafe albe încununau miezul, un buchet de trandafiri de un roșu adânc. Pe panglica din șaten, literele strident imprimate păreau ude. Matei citi printre dinți. ― ... așa..."în veci neconsolați, Melania, Grigore, Valerica, Doru..." ― Hm, făcu Popa. Nu-i plăcea să-și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
am plecat. ― I-ați văzut din nou? ― Da. Rămăseseră în hol. ― Ce făceau? ― Dormeau. ― În hol? ― Probabil li s-a părut că acolo e mai cald. Când am venit acasă, am găsit înghețată apa dintr-un vas cu flori. Niște garoafe... Fusese un ger groaznic. ― Îmi amintesc. Totuși mi se pare ciudat. Din cauza amplasării și a ferestrelor înalte, holul e cea mai friguroasă încăpere. ― Inexplicabil, într-adevăr... ― Sînteți sigur că nu vă înșelați? Scuzați-mă că insist, dar amănuntul este extrem de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
12 Frunză verde măr domnesc, Mă cutremur și gândesc Cu puica să mă - ntîlnesc, Două vorbe să-i vorbesc, Inima să-mi răcoresc. Când m-am dus m-am întristat Și cu groaz - am cuvîntat: - Rămâi, puică, sănătoasă Ca o garoafă frumoasă. Iar puicuța mi-a răspuns Inimioara mi-a pătruns: - Du-te, puiu, sănătos Ca un trandafir frumos. Cine-mi spune: puica vine Are - un galbăn de la mine. Când aș ști că ai veni, Cărărușa ți-aș plivi Și de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a se ascunde de tot în spatele minaretului moscheii, putea fi considerată un adevărat paradis. Jos, sub balcoane, în singuratica grădină care, după cum spuneau legendele, fusese proiectată chiar de colonelul Duperay când ordonase să se construiască palatul, straturile de trandafiri și garoafe își disputau solul cu meri și lămâi, la umbra înalților chiparoși în ramurile cărora gângureau mii de turturele sau se odihneau pitpalacii când soseau, în incredibile stoluri, după lungile lor zboruri migratorii. Fără nici o îndoială, era frumos El-Akab; cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
sute de păsări ca să-și petreacă noaptea în frunzișul copacilor. S-ar fi zis că la ora aceea se trezeau și mirosurile din letargia zilei călduroase, strivite de soarele violent, și se răspândea în voie parfumul trandafirilor, al iasomiei și garoafelor, iar guvernatorul Hassan-ben-Koufra era profund convins că în nici un alt loc din lume florile nu sunt atât de mirositoare ca în acele ținuturi calde și bogate. îi făcu semn șoferului să plece și o luă încet pe o alee, uitând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
abia se mai văd - diagrama unei vieți care nu-și află solul prielnic nici În legalitate, nici În ilegalitate. Cărțile au devenit inutile. Satul Înghite orașul. Nunțile sînt ca tăierea porcului. Grohăie mirii, grohăie domnișoarele de onoare, grohăie mașinile și garoafele. Sărbătorile astea au devenit agresive. Ce statut privilegiat mi-ar oferi acum o Încăpere cu obloanele trase. Zi de lucru. Lumina mahmură moțăie prin tramvaie În mirosul Sună la ușă. Trebuie să fie el. Iar și-a uitat medicamentele. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
am Întors capul. Abia cînd am ajuns În fața blocului meu, m-am simțit prinsă de braț. „Permiteți-mi să vă ajut, e riscant să umblați singură pe Întunericul ăsta... ați fost la o petrecere? Văd că ați primit și o garoafă“. „Nu, domnule, am fost la o expoziție, trebuie să scriu un articol“. „A, sînteți... și unde lucrați?“ I-am spus că sînt ziaristă la o revistă germană. „Interesant, interesant“, a repetat de cîteva ori convențional. „Am ajuns“, am spus eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
a lui Nat King Cole. De la bucătărie vin miresme ațîțătoare de cimbru, dafin, mujdei, vanilie, migdale. E aniversarea domnului D. Împlinește 42 de ani. Primii musafiri au și sosit cu nelipsita sticlă de vodcă Moscovskaia și cu clasicul buchet de garoafe. Doamna E. agită aerul În cele trei Încăperi Într-un perpetuum mobile, schimbă caseta, pune florile În vază, răspunde la telefon, aduce de la bucătărie platouri noi cu lacherdă, limbă În aspic, pateuri cu ciuperci. Pe servanta veche din lemn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
deasupra capului, și nici ăla permanent?“, a clevetit subțire un automobil blindat folosit pentru transportul valorilor bancare. „Cam ușuratice domnițele, ia uite cum fac din semnalizator spre toată lumea“, au remarcat niște mașini corpolente, care se Întorceau de la o nuntă, dovadă garoafele lipite pe capote, printre care sclipeau roșu Întunecat câteva pete de sânge, probabil al nuntașilor, dacă nu cumva chiar al mirilor. Un model de familie a făcut și unele comentarii disprețuitoare despre cele doar două scaune disponibile În interior - „dacă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
flori, un buchet mare, care spune multe, după cum se grăbește să adauge mama Annei. Cel puțin ghiorlanul e politicos. Există un limbaj adecvat al florilor, pe care mama l‑a învățat. Trandafirii simbolizează dragostea, cu condiția să fie roșii, iar garoafele simbolizează partidul socialist, cu condiția să fie tot roșii. Și‑apoi există flori care exprimă consecvența, fidelitatea, încrederea și alte prostii asemănătoare, n‑ai voie să le încurci din greșeală, că poți provoca o tragedie la un om cumsecade. Există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
pe alții, niște copii ai străzii, convocați de Sorin, ne așteptau și ei. Când am coborât, toți deodată, au Început să aplaude. Noi ne-am Înclinat În fața publicului, am Început să dăm autografe, copiii ne aruncau flori, au păstrat câteva garoafe și pentru taximetriști, ăștia le-au primit complet stupefiați, privind la bannerul pe care copiii Îl Întinseseră de-a latul drumului și pe care scria: SFÎRȘIT. ÎN SFÎRȘIT. Acțiunea asta, socotită de toți un succes, m-a ajutat să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
perfect în valul de mulțime care se scurge din măruntaiele stației Piața Sudului. Scara rulantă scoate din abisul metroului zeci de oameni, îi varsă chiar lângă tarabele cu banane și ciuperci, chiar lângă florăria acoperită de coroane funerare împletite din garoafe albe și negre. Urcând disciplinat spre lumină, ochii blânzi, de cerb, ai lui Cosmin privesc în gol. Mintea lui selectează, aranjează și aplică ștampile pe amintirile vagi din ultimii doi de ani. E atât de absorbit de birocrația sa interioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
chiloți, cu nădragii în vine. - Auzi, Naposime, da’ pe mădular n’ai făcut striații? - Bă, Stripăre, crezi că eu mi-o frec singur ca tine? Chiar, ce ai făcut cu farmacista aia până la urmă? - Ce să fac!? I-am lăsat garoafele la serviciu, când nu era tura ei. Să fiu sigur că nu mi le-aruncă-n cap. Am luat numărul de la colegă-sa. O sun azi, he he! Zduff! mai cade o bucată mare de tencuială: - Ohoo, Baronu’! Păi cine putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
nu a dispărut pe de-a-ntregul; martirul Thalaleos din Biblie umblă teleleu În limba română; dacă cineva e mai mult decât beat tun, atunci el e beat Krupp; carabina produsă de italienii Carlo & Figli ajunge În grecește Kariofili care Înseamnă „garoafă“; șrapnelul Își moștenește numele de un general englez (Shrapnel), godinul de la un fabricant (Godin), pruna renglotă de la regina franțuzoaică „reine Claude“, iar jobenul de la pălărierul francez Jobin care și-a deschis magazin În București, pe Calea Victoriei; Într-o piesă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ultima tu. Scrise în vers liber, care permite diafragmei sufletului și a gândului să se exprime în voie, în versurile lui Ovidiu Genaru exultă dragostea artistului, fiind ipostaza umană în stare să fecundeze aride mirajuri, fiindcă Rozul electric al unei garoafe / înlocuiește femeia poetului, într-un univers în care Câte-un călător / între două iluzii de apă / își mână caprele, trezind însă și el suspiciune: Să fi greșit calea? Fiindcă larg răsună răsfățul unui lătrat al pustiului. În concluzie, acest volum
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]